Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Oltenita sub nr. 649/269/2010, reclamantul I.I. a chemat în judecata pe pârâta Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura – Centrul Judetean Calarasi de aplicare a Lg. 1/2004 pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa se constate ca este proprietarul imobilului, format din constructii cu terenul aferent de 499,985 m.p. având L – 1376,69 m.l. si l – 363,19 m.l. situat în T. 2, P. A 10, A 9/1, Cc.9 în raza com. B, B. jud. Calarasi, si sa i se restituie suma cuvenita pentru suprafata de 46,43 ha. suprafata agricola solicitata pentru sprijin 2009 din imobilul proprietatea sa constructie cu doua corpuri A si B cu terenul aferent S totala = 499,985 m.p. având L = 1376,69 m.l. si l = 363,69 m.l. care s-a numit Mosia B, proprietatea matusii sale Dr. H A (n. I) decedata în 1966.
În termen legal, APIA Centrul jud. Calarasi a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia de necompetenta materiala a Judecatoriei Oltenita.
În acest sens a aratat ca având în vedere sprijinul financiar acordat producatorilor agricoli în temeiul actelor normative europene si nationale ce reglementeaza aceasta materie, actiunea reclamantului se circumscrie unei actiuni în administrativ, având în vedere ca acordarea sprijinului financiar direct acordat producatorilor agricoli se realizeaza prin emiterea unor decizii de plata, apreciaza ca instanta competenta este Tribunalul Calarasi si nu Judecatoria Oltenita, astfel încât solicita admiterea exceptiei lipsei competentei materiale a Judecatoriei Oltenita si în consecinta declinarea competentei în favoarea Tribunalului Calarasi, sectia contencios administrativ si fiscal.
La termenul din 11 martie 2010 instanta de judecata în baza art. 137 C.pr.civila a pus în discutie exceptia de necompetenta materiala a Judecatoriei Oltenita, apoi a retinut-o spre solutionare.
Solutionând cauza prin sentinta civila nr.447/11.03.2010, Judecatoria Oltenita a admis exceptia de necompetenta materiala a Judecatoriei Oltenita, invocata de pârâta si a declinat competenta de solutionare a cauzei formulata de reclamantul I. I. domiciliat în Bucuresti împotriva pârâtei Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura – Centrul Judetean Calarasi în favoarea Tribunalului Calarasi – Sectia Contencios Administrativ si Fiscal.
Pentru a solutiona astfel, instanta de fond a retinut ca reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 2069593/13.11.2009, ce este un act administrativ, emis de pârâta.
Împotriva acestei sentinte, a formulat recurs reclamantul I.I. criticând-o pentru nelegalitate conform art.304 alin.1 pct.8 si 9 C.p.civ.
În motivele de recurs se arata ca instanta a facut o gresita aplicare a materialului probator (desi în cauza nu s-a discutat fondul ci doar competenta instantei), ce s-au nesocotit dispozitii ale Constitutiei si ale cu privire la dreptul de proprietate, ca instanta a tras o concluzie gresita contrara realitatii.
Ulterior depune si o alta cerere prin care antameaza tot fondul cauzei si solicita suspendarea judecarii cauzei pâna la pronuntarea dosarului 17890/299/2008.
Pârâta prin întâmpinare, solicita respingerea recursului, desi în mare parte sustinerile sale privesc tot fondul cauzei si nu problema solutionata prin sentinta recurata si anume aceea a competentei materiale.
Tribunalul negasind motive de ordine publica de invocat conform art. 3041 C.p.civ, urmeaza însa a respinge ca tardiv recursul având în vedere ca termenul de formulare al acestuia este de 5 zile de la pronuntare, conform art. 158 (3) C.p.civ, respectiv de la 11.03.2010, iar reclamantul l-a formulat în data de 31.03.2010.
