Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul H. E., invocând motivele de casare reglementate de dispozitiile art. 304 pct. 9 si 10 Cod procedura civila.
Recursul este inadmisibil, pentru urmatoarele considerente:
Institutia competentei vizeaza numai instanta de judecata, iar nu judecatorii, completul de judecata, sau, ca în prezenta speta, sectia unei instante. În aceasta din urma situatie este vorba de repartizarea unor atributii între sectiile instantei respective.
Asa fiind, atunci când o sectie a unei instante considera ca pricina trebuie rezolvata de o alta sectie a aceleiasi instante, va lua act de aceasta împrejurare printr-o încheiere, iar transferul dosarului de la o sectie la alta se va face pe cale administrativa (art. 99 al. 2 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti). Aceasta încheiere nu este susceptibila de a forma obiectul cailor de atac.
Cele retinute sunt sustinute si de dispozitiile înscrise în art. 158 Cod procedura civila din care rezulta ca se poate declina competenta numai daca pricina urmeaza a fi trimisa unei alte instante judecatoresti sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala.
