C. proc. civ., art. 299, art. 282
Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ. „Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională sunt supuse recursului. Dispoziţiile art. 282 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător”, iar conform art. 282 alin. (2) C. proc. civ. „Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul în care prin ele s-a întrerupt cursul judecăţii”.
Astfel, este inadmisibil recursul împotriva unei încheieri prin care cauza a fost transpusă de la un complet de judecată la altul, întrucât nu a avut loc o întrerupere a cursului judecăţii.
Curtea de Apel Timişoara, Secţia civilă,
Decizia civilă nr. 838/R din 18 octombrie 2010, G.O.
Prin Încheierea de şedinţă din 17 iunie 2010, pronunţată în dosarul nr. 3229.1/208/2007, Tribunalul Caraş-Severin – Secţia civilă (completul nr. 8) a decis transpunerea cauzei ce face obiectul dosarului mai sus indicat la completul de judecată nr. 4, iniţial investit, cu motivarea că transpunerea aceleiaşi cauze pe completul de judecată C8 s-a făcut cu pretinsa încălcare a art. 99 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor şi cu nerespectarea dispoziţiilor inserate în încheierea de şedinţă din 14 mai 2010, pronunţată în acelaşi dosar, prin care s-a respins cererea de abţinere a doamnei judecător T.L.
Împotriva Încheierii de şedinţă din 17 iunie 2010 a Tribunalului Caraş-Severin au declarat recurs reclamanţii S.F. şi S.V., solicitând instanţei de recurs să stabilească care dintre completele de judecată ale Secţiei civile a Tribunalului Caraş-Severin este competent să soluţioneze cauza.
Prin Decizia civilă nr. 838/R din 18 octombrie 2010, Curtea de Apel Timişoara a respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamanţi.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a constatat că subiect al prezentului recurs este controversa iscată la nivelul Tribunalului Caraş-Severin, ca instanţă de apel, cu privire la modul de interpretare a art. 99 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, la nerespectarea dispoziţiilor inserate în încheierea de şedinţă din 14 mai 2010, pronunţată în acelaşi dosar şi cu privire la desemnarea completului de judecată care trebuie să soluţioneze dosarul nr. 3229.1/208/2007, în calea de atac a apelului, după casare.
O astfel de dispută cu caracter administrativ la nivelul tribunalului nu reprezintă în sine un motiv care să poată declanşa promovarea căii de atac extraordinare a recursului, numai pentru acest motiv, câtă vreme nu suntem nici în prezenta unei hotărâri date fără drept de apel, ori date în apel, precum şi nici, în condiţiile prevăzute de lege, a unei hotărâri a altor organe cu activitate jurisdicţională care sa fie supusă recursului.
Pe de altă parte, Curtea a mai constatat şi faptul că respectiva încheiere de şedinţă nu face parte nici din categoria acelora care ar putea suprima vreun drept procesual al părţilor, cum ar fi de exemplu, o încheiere prin care se dispune suspendarea ori o încheiere prin care se dispune declinarea de competenţă ori prin care se constată perimarea, cu privire la care prevede expres existenţa unor căi de atac separate [ex.: art. 158 alin. (3) C. proc. civ. sau art. 2441 C. proc. civ. ori art. 253 C. proc. civ.].
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul prevederilor art. 299 raportat la art.304 pct. 1 – 9 C. proc. civ., a respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamanţii S.F. şi S.V. împotriva Încheierii de şedinţă din data de 17 iunie 2010 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. 3229.1/208/2007.
