OUG nr.117/2005
Declararea recursului trebuie sa fie însotita de o corespunzatoare motivare a lui, în sensul aratarii cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngaduite de lege, sunt de natura a învedera nelegalitatea hotarârii atacate.
Prin urmare, un recurs nu poate fi socotit motivat decât atunci când motivele sale se afla în legatura cu hotarârea atacata, constituindu-se într-o critica totala sau partiala a acesteia si tinzând la a afirma nelegalitatea ei.
Atunci când motivele recursului nu îsi verifica o asemenea legatura cu hotarârea atacata, aflându-se straine de dispozitiile acesteia si referindu-se la împrejurari ce nu se constituie într-o critica a acelei hotarâri, recursul trebuie considerat nemotivat si prin raportare la prevederile art.306 Cod procedura civila, sanctionabil cu nulitatea. ( decizia civila nr. 535/31.03.2009).
Prin cererea înregistrata sub nr.4048/284/2008 reclamanta a chemat în judecata pe pârâta NE , solicitând ca prin sentinta ce se va pronunta sa fie obligata sa-i restituie suma de 572,25 lei , reprezentând sprijin financiar încasat nejustificat pentru înfiintarea culturii de grâu în toamna anului 2005, sa plateasca majorari de întârziere a platii de 0,10 %/ zi pâna la data restituirii efective a sumei datorate si, de asemenea , cu cheltuieli de judecata .
In motivarea actiunii s-a aratat ca prin OG. nr. 117/2005, aprobata cu modificari prin Legea nr. 322/2005, statul a sprijinit producatorii agricoli pentru a înfiinta culturi de grâu, orz, orzoaica , etc, în toamna anului 2005, prin acordarea sumei de 175 lei / hectar , din care 135 lei /ha , pentru achizitionarea de seminte , îngrasaminte chimice , pesticide si 40 lei / ha pentru achizitionarea de motorina necesara efectuarii lucrarilor agricole mecanizate, pentru suprafetele de teren arabil pâna la 5 hectare , inclusiv, conform art. 1 –(1) din ordonanta .
S-a aratat ca printre beneficiarii sprijinului financiar sunt prevazuti si producatorii agricoli, persoane fizice care au în proprietate teren arabil pe care îl exploateaza direct, asa cum este si cazul pârâtei, care, pentru a beneficia de sprijin, a formulat cerere scrisa, înregistrata sub nr. 42/06.09.2005 si s-a obligat sa înfiinteze cultura de grâu pe suprafata totala de 3,27 hectar, declarând pe propria raspundere ca va utiliza seminte certificate, care sa asigure o densitate optima la rasarire, precum si ca va participa la receptionarea lucrarilor , urmând sa restituie sumele primite în conditiile în care nu va realiza lucrarile agricole respective , aceasta obligatie fiind prevazuta de art. 4, alin 4 din OUG nr. 117/2005, care reglementeaza conditiile ce trebuie îndeplinite cumulativ de producatorii agricoli pentru a avea calitatea de beneficiari ai ordonantei.
S-a mai aratat ca pârâta a primit suma de 572,25 lei în bonuri valorice, însa nu a dovedit utilizarea semintei certificate, achizitionarea cu factura si certificat de calitate si, pe cale de consecinta, respectarea tehnologiilor de cultura specifice, potrivit obligatiei asumate.
De asemenea, se precizeaza ca, potrivit dispozitiilor art. 8 (2) din OUG nr. 117/2005, încasarea sumelor de bani de la bugetul de stat în mod necuvenit, atrage obligatia beneficiarului de a restitui sprijinul încasat nejustificat.
Prin sentinta civila nr. 4072/12.12.2008 Judecatoria R. a admis exceptia lipsei capacitatii de folosinta a pârâtei si a respins cererea de chemare în judecata, retinând ca pârâta a decedat înainte ca reclamanta sa formuleze cerere de chemare în judecata si ca pârâta nu poate fi parte în proces acesta neavând capacitate procesuala de folosinta deoarece a decedat.
Împotriva sentintei civile a declarat recurs reclamanta aratând ca are calitate procesuala activa fiind ordonator secundar de credite si ca raspunderea contraventionala nu exclude raspunderea civila în sensul ca dispozitiile art. 8 din OUG nr. 117/2005 coroborat cu art. 6 din acelasi act normativ prevad obligatia de restituire a sprijinului încasat nejustificat si plata majorarilor de întârziere ca pe o sanctiune complementara în întelesul art. 3 si 5 din OG nr. 2/2001 aprobata prin Legea nr. 180/2002 modificata si completata.
Examinând actele si lucrarile dosarului în raport de dispozitiile legale incidente în cauza tribunalul va constata nul recursul pentru urmatoarele considerente:
Potrivit dispozitiilor art. 303 alin.1 Cod proc civ recursul se va motiva prin însasi cererea de recurs sau înlauntrul termenului de recurs, în vreme ce, potrivit dispoz. Art. 302 ind. 1 alin. 1 lit. c din Codul de procedura civila, cererea de recurs va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii motivele de nelegalitate pe care se întemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Totodata, dispoz. art. 306 alin.1 Cod porc civ stabilesc ca recursul este nul daca nu a fost motivat în termenul legal cu exceptia cazului în care s-ar invoca motive de ordine publica, acestea din urma putând fi invocate si peste termenul de motivare a recursului.
Reiese din aceste prevederi legale ca declararea recursului trebuie sa fie însotita si de o corespunzatoare motivare a lui, în sensul aratarii cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngaduite de lege sunt de natura a învedera nelegalitatea hotarârii atacate.
Pe cale de consecinta, un recurs nu poate fi socotit motivat decât atunci când motivele sale se afla în legatura cu hotarârea atacata, constituindu-se într-o critica totala sau partiala a acesteia si tinzând la a proba nelegalitatea ei.
Atunci când motivele recursului nu îsi verifica o asemenea legatura cu hotarârea atacata aflându-se straine de dispozitiile acesteia si referindu-se la împrejurari ce nu se constituie într-o critica a acelei hotarâri, recursul trebuie considerat nemotivat, si prin raportare la prevederile art. 306 Cod proc civ sanctionabil cu nulitatea.
În considerarea acestor exigente ale legii este de observat în cauza de fata, ca, prin motivele recursului sau reclamanta – recurenta nu a formulat critici îndreptate împotriva sentintei civile în conditiile în care prin aceasta sentinta s-a admis exceptia lipsei capacitatii de folosinta a pârâtei si în consecinta a fost respinsa actiunea.
Prin motivele recursului sau, reclamanta se refera la alte aspecte ale cauzei, inapte sa valoreze critici a sentintei civile recurate.
Asa fiind, tribunalul va constata nulitatea recursului.
