DECIZIA CIVILĂ NR.76
Şedinţa publică din data de 4 februarie 2009
Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 6 noiembrie 2007 şi înregistrată sub nr. 1109/179/2007, reclamantul ……. în contradictoriu cu pârâţii CONSILIUL LOCAL CEAMURLIA DE JOS şi COMUNA CEAMURLIA DE JOS, prin Primar, a solicitat constatarea uzucapiunii prin efectul prescripţiei achizitive a dreptului de proprietate asupra terenului situat în localitatea Ceamurlia de Jos în suprafaţă de circa 2000 m.p., învecinat la Nord cu …., la Sud – Drum, la Est – drum şi la Vest – izlas.
Prin Sentinţa civilă nr. 284 din 15 mai 2008, a Tribunalului Tulcea a fost respinsă acţiunea ca nefondată.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 1837, 1846, 1847 Cod civil, în sensul folosinţei terenului în mod continuu, sub nume de proprietar, publică, netulburată, iar declaraţiile martorilor nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în dosar.
Impotriva acestei sentinţe a declarat recurs ……. care a criticat-o ca netemeinică, nelegală.
S-a susţinut că hotărârea atacată cuprinde motive străine de natura pricinii fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, în condiţiile în care terenul nu a fost corect identificat prin expertiză de specialitate.
S-a mai arătat că numitului ……. i s-a atribuit în mod gratuit în folosinţă veşnică o suprafaţă de 2000 m.p. pentru construcţia unei locuinţe în vatra comunei şi nu în extravilan, astfel că nu făcea parte din izlaz.
De aici rezultă că stăpânirea terenului revendicat nu poate fi confundată cu stăpânirea terenului care se află la limita de apus, respectiv a izlazului şi deci nu poate fi vorba de un viciu al posesiei, pentru că legea nu prevede ca o calitate a posesiei însuşirea acesteia de a nu fi echivocă.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii.
Examinând cauza în raport de criticile formulate, tribunalul constată recursul nefundat.
Uzucapiunea reprezintă un mod de dobândire a proprietăţii şi a altor drepturi reale în privinţa unui lucru prin posedarea neîntreruptă a acelui lucru, în intervalul de timp prevăzut de lege.
Uzucapiunea presupune în mod necesar o posesie utilă.
In cauză, reclamantul a solicitat să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra suprafeţei de 2000 m.p., situaţi în intravilanul localităţii Ceamurlia de Jos, motivat de faptul că din 1975 şi până în prezent a stăpânit continuu, neîntrerupt, paşnic şi sub nume de proprietar, terenul solicitat.
Dar, din probele administrate în cauză, în primul rând înscrisuri şi relaţii furnizate de către consiliul local al comunei Ceamurlia de Jos, rezultă că în registrul agricol, în anii 1964 – 1970, poz. 56 vol. I figurează ……., cu imobil casă de locuit şi suprafaţa aferentă construcţiei, iar după anul 1966, la această poziţie figurează o altă persoană, …… fiind mutat.
A mai rezultat că, din 1970, casa a fost demolată iar terenul a fost preluat de fostul C.A.P. până în anul 1991 când a fost preluat de către Consiliul local decizia nr. 257 din 2 mai 1991, terenul reprezentând izlaz comunal şi în prezent aflându-se în domeniul privat al comunei Ceamurlia de Jos.
Toate aceste relaţii nu au fost infirmate de către reclamant şi nici nu s-au dovedit a fi nereale, astfel încât în mod corect prima instanţă le-a dat eficienţă în susţinerea argumentelor ce au stat la baza soluţiei de respingere a acţiunii.
Intrucât s-a dovedit, în aceste condiţii, că nu sunt întrunite condiţiile uzucapiunii, a folosinţei terenului, în mod continuu sub nume de proprietar, publică, netulburată nu are nicio relevanţă critica formulată cu privire la expertiza tehnică şi greşita individualizare a terenului.
Având în vedere că terenul solicitat de către reclamant se află în patrimoniul privat al comunei din anul 1991, făcând parte din suprafaţa totală de 784 ha, cu destinaţie de izlaz comunal, situaţie confirmată şi de către expert că reclamantul ori autorul său nu a posedat continuu şi sub nume de proprietar, imobilul solicitat, în mod corect prima instanţă a respins în mod corect acţiunea ca nefondată.
In consecinţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. 1 Cod proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat
