Respectarea dreptului la apărare Procedură civilă şi penală (căi de atac, competenţe etc.)


Cerinta din art. 6 pct. 1 al Conventiei, aceea ca o cauza sa fie examinata în mod echitabil, trebuie înteleasa în sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oricarui proces si anume principiul contradictorialitatii si principiul dreptului la aparare, ambele asigurând egalitatea deplina a partilor în proces.

Dreptul la aparare are în dreptul românesc si valoare de principiu constitutional, tinând seama ca prin art. 24 alin. 1 din Constitutie se stabileste ca dreptul la aparare este garantat.

Decizia civila nr. 359/R din 04.05.2011

Prin sentinta civila nr. 2494 din 07.09.2010, Judecatoria Sighetu Mar¬ma¬tiei admite actiunea civila înaintata de reclamantul V. V., îm¬po¬tri¬va pârâtei T. I. si respinge cererea reconventionala a pârâtei si cererea de interventie a intervenientilor V. P. si V. M. si în con¬se¬cin¬ta:

– constata ca sub durata casatorie, partile au dobândit o sura, un grajd din lemn de brad acoperit cu eternit 16 m si o bucatarie de vara de 5/5 pe ace¬la¬si aliniament si toate sub aceleasi acoperis – construite pe terenul recla¬man¬tu¬lui, teren mostenit conform certificatului de mostenitor 100 – mostenit dupa un fra¬te decedat V. I.

– 1/2 parte din casa veche din lemn com¬pu¬sa din 2 camere, satra, tinda acoperita cu eternit si tigla;

– suma de 1443,31 RON lei reactualizata;

Dispune partajarea bunurilor dobândite sub durata casatoriei în sensul a¬tri¬buirii:

În lotul reclamantului:

– o sura, un grajd din lemn de brad acoperit cu eternit 16 m si o bu¬ca¬ta¬ri¬e de vara de 5/5 pe acelasi aliniament si toate sub aceleasi acoperis

– 1/2 parte din casa veche com¬pu¬sa din 2 camere, satra, tinda acoperita cu eternit si tigla;

– plateste pârâtei sulta în cuantum de 13.515 lei .

În lotul pârâtei:

– suma de 1443,31 lei reactualizata

– primeste sulta de la reclamant suma de 13.515 lei .

Dispune evacuarea pârâtei din casa veche.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre judecatoria a retinut ca, re¬cla¬man¬tul si pârâta au fost casatoriti, însa prin sentinta civila nr. 812¬/2007 s-a desfacut casatoria între parti.

Bunurile au fost dovedite cu certificatul fiscal emis de Primaria Ocna Su¬gatag de unde rezulta ca reclamantul figureaza în evidentele fiscale cu casa de locuit, anexe si teren de constructii.

De asemenea, reclamantul a depus la dosar o adeverinta de unde re¬zul¬ta ca a fost angajat în în perioada 1972-1997.

Cu privire la existenta unor sume de bani cu regim de bun comun, con¬sti¬tuit în depozit CEC , a fost depus o adresa din partea CEC Bank de unde re¬zul¬ta ca la data de 7 aprilie 2005 a existat pe numele reclamantului un depozit în cuantum de 12.800.000 RON, dar care a fost lichidat la data de 22.05.2007 de câtre pârâta care era împuternicita, ocazie cu care aceasta a ridicat suma de 1443,31 lei reprezentând debitul si dobânzile aferente .

Conform documentatiei de construire, respectiv memoriu justificat de¬pus de catre reclamant si întocmit în anul 1994, rezulta ca el, a solicitat întocmirea documentatie pentru realizarea de anexe gospodaresti, magazie, sura si grajd si nu intervenientii asa cum se sus¬¬tine în cererea reconventionala si cererea de interventie.

Terenul pe care este ridicata casa în litigiu a fost dobândit de re¬cla¬mant cu titlu de dupa fratele sau decedat în anul 1995, conform cer¬ti¬fi¬catul de mostenitor nr. 100 din 3 aprilie 1995, mostenitorii de¬func¬tu¬lui fiind re¬clamantul si sora sa T. M. în calitate de frati.

De asemenea în masa succesorala dupa V. I. a fost cuprinsa si ca¬sa din care reclamantului i-a revenit cota de 1/2 parte.

Cealalta cota de 1/2 parte din aceasta casa a fost vânduta de comos¬te¬ni¬¬toare, T.M. ,pârâtei la data de 14.09.1995, în baza înscrisului sub se¬mna¬¬tura privata, data la care partile erau casatorite.

Desi se sustine de catre pârâta si intervenienti ca, anexele gospo¬da¬res¬ti au fost realizate de catre intervenienti, care sunt fiul si nora partilor în cota de 1/2 parte pentru fiecare din familii, din probele administrate nu rezulta data e¬fec¬¬tiva a realizari acestor anexe pentru a se stabili ca la acea data in¬ter¬ve¬ni¬en¬tii erau casatoriti, nefiind dovedite nici data casatoriei acestora sau daca la acea data cei doi intervenienti realizau venituri, sau erau persoane majore cu ca¬¬pacitate deplina de exercitiu si folosinta, motiv pentru care instanta va res¬pin¬ge cererea reconventionala ca neîntemeiata.

În ceea ce priveste solicitarea de a se constata ca cota de 1/2 parte din ca¬¬sa este bunul propriu al pârâtei cu titlu de cumparare prin vânzarea unui alt bun propriu, instanta considera ca acest fapt nu s-a dovedit, iar aceasta cota fiind dobândita cu titlu de cumparare în timpul casatoriei urmeaza principiul pre¬¬zumtiei de bun comun.

De altfel practica judiciara în materie, constant a aratat ca dobândirea unui bun prin vânzarea unui bun propriu al unuia dintre soti, nu confera bu¬nu¬lui cumparat regim de bun propriu, ci de bun comun, dobândit în timpul ca¬sa¬to¬ri¬ei, aceasta deoarece bunurile comune ale sotilor se analizeaza în totalitatea lor, întreaga masa a bunurilor comune si nu individual fiecare bun.

Într-o astfel de situatie daca este dovedita, sotul care a înstrainat un bun propriu poate beneficia doar de o contributie mai mare la dobândirea ma¬sei bunurilor comune.

Nici o astfel de prezumtie nu poate opera în cazul de fata deoarece re¬cla¬mantul este acela care a dovedit ca a avut venituri din munca cu care a con¬tri¬buit la dobândirea bunurilor comune.

Din declaratiile martorilor audiati în cauza rezulta ca anexele gos¬po¬da¬res¬ti au fost construite de catre reclamant si pârâta, iar bunurile figureaza în e¬vi¬¬dentele fiscale pe numele reclamantului.

Împotriva acestei hotarâri, în termen legal au declarat recurs pârâta si in¬tervenientii.

În motivarea recursului pârâta sustine ca, valorile stabilite prin ex¬per¬ti¬za efectuata în cauza sunt foarte mici, fata de valoarea reala a imobilelor su¬pu¬se partajului motiv pentru care doreste sa se efectueze o contraexpertiza. Se re¬iau apoi problemele de fond , în sensul ca se sustine ca ˝ parte din casa a fost a¬¬chizitionata doar de recurenta, cu banii proveniti prin vânzarea unei gradini pri¬¬¬mita de la parinti, iar pentru materiale înglobate în grajd si bucatarie a cedat de asemenea un teren mostenit, în favoarea numitului Pop Ioan. Prin precizarile ul¬teriore facute de recurenti se sustine ca modalitatea de partaj la care a recurs in¬stanta de fond este inechitabila. Instanta avea datoria de a încerca partajarea în natura, sau trebuia sa tina cont de parerea exprimata de reclamant, în sensul ca nu se opune oricarei variante si nu se opune ca pârâtei sa-i ramâna casa în în¬tregime, ori instanta a atribuit întregul imobil reclamantului, dându-i acestuia mai mult decât a solicitat acesta.

Prin întâmpinarea depusa, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea hotarârii judecatoriei.

Recursul nu a fost motivat în drept la momentul declararii acestuia.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art. 3041 Cod procedura civila, tribunalul a retinut urmatoarele: dupa co¬mu¬ni¬ca¬rea lucrarii de expertiza efectuata la nivelul instantei de fond, pârâta si in¬ter¬ve¬nien¬tii au aratat ca nu accepta lucrarea efectuata motivat de faptul ca valorile sta¬bilite de expert sunt prea mici comparativ cu valorile reale a bunurilor su¬pu¬se evaluarii si au solicitat efectuarea unei noi expertize, a carei contravaloare se obligau sa o suporte. În încheierea de sedinta din data de 24.08.2010, in¬stan¬ta consemneaza ca nu se impune efectuarea unei noi expertize si respinge ce¬re¬rea în probatiune, considera lamurita cauza si trece la solutionarea ei.

Este adevarat ca instanta de judecata poate respinge administrarea unei pro¬be, având însa obligatia de a explica ratiunea respingerii, aceasta cerinta a¬vând drept scop garantarea dreptului partii la un proces echitabil, protejat de CEDO prin art. 6 alin 1.

Cerinta din art. 6 pct. 1 al Conventiei, aceea ca o cauza sa fie exa¬mi¬na¬ta în mod echitabil, trebuie înteleasa în sensul de a se asigura respectarea prin¬ci¬piilor fundamentale ale oricarui proces si anume principiul contra¬dic¬to¬ri¬a¬li¬ta¬tii si principiul dreptului la aparare, ambele asigurând egalitatea deplina a par¬ti¬lor în proces.

Dreptul la aparare are în dreptul românesc si valoare de principiu con¬sti¬tutional, tinând seama ca prin art. 24 alin. 1 din Constitutie se stabileste ca drep¬tul la aparare este garantat.

Apreciind ca în cauza dreptul la aparare al recurentilor a fost încalcat, iar lucrarea de expertiza solicitata este pertinenta, în considerarea celor a¬ra¬ta¬te, având în vedere ca aceasta proba nu poate fi administrata în recurs, se a¬pre¬ci¬aza ca în cauza sunt incidente dispozitiile art. 312 pct. 3 si 5 Cod procedura ci¬vila, urmând a se admite recursul a se casa hotarârea si a se trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.