Revendicare art. 480 Cod Civil Revendicare (acţiuni, bunuri, drepturi)


TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 127/R

Obiectul: revendicare art. 480 Cod Civil

Asupra recursului civil de faţă, deliberând constată:

Prin cererea înregistrată la data de 26.III.2008, pe roolul Judecatoriei Curtea

de Arges, reclamanta ………………. a chemat în judecată pe pârâtul

…………………………………, solicitând să fie obligat să-i lase în deplină proprietate şi

posesie terenul de cca. 42 mp situat în ,,Acasă” din comuna ………………………………,

sat …………………., judeţul Argeş şi să fie obligat să refacă parţial gardul ce desparte

proprietăţile părţilor, avand in vedere vechiul aliniament.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că, deşi prin sentinţa civilă nr.

388/12.IV.2007 a acestei instanţe a fost obligată să-i respecte pârâtului proprietatea

unei suprafeţe de 25 mp teren, ulterior, în urma măsurătorilor cadastrale, a rezultat

că acesta deţine o suprafaţă de teren mai mare decât cea care menţionată în

contractul de vânzare-cumpărare ce a stat la baza hotărârii judecătoreşti

susmenţionate. Astfel in prezent se sustine ca paratul stapaneste o suprafata de

1666,28 m.p., la care se adauga cei 25 m.p. din litigiul anterior, in timp ce

reclamanta stapaneste nuami suprafata de 1610,22 m.p. In urma masuratorilor

efectuate de catre exp. ……………………, linia despartitoare dintre proprietati s-a trasat

in asa fel incat reclamanta detine cu 42 m.p. mai putin.

La data de 29.V.2008 pârâtul ………………………………… a depus o întâmpinare (f.

32), prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei,

susţinând că aceasta nu este titulara exclusivă a dreptului de proprietate pretins, cât

şi excepţia autorităţii de lucru judecat, arătând că, prin sentinţa civilă nr.

388/12.IV.2007, această instanţă s-a pronunţat irevocabil asupra dreptului de

proprietate al părţilor, stabilind şi linia de hotar dintre proprietăţile acestora.

În replică, la data de 11.VI.2008 reclamanta a solicitat introducerea în cauză,

în calitate de intervenienţi, a numiţilor

………………………………………………………………………………, moştenitorii persoanei alături

de care a dobândit proprietatea suprafeţei de teren revendicată de la pârât (f.43).

Judecătoria Curtea de Argeş, prin sentinţa civilă nr. 935 din 17 septembrie

2008 a admis în parte excepţiile invocate de către pârât, a respins acţiunea în

revendicare formulată de reclamanta ……………………………, alături de intervenienţii

…………………………………………………………………., împotriva pârâtului, constatând

existenţa autorităţii de lucru judecat.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că intervenienţii

…………………………………………….. sunt moştenitori defunctului Băbucă Gheorghe,

persoana alături de care reclamanta ……………………………………. a dobândit în anul

1947 proprietatea terenului de cca. 16 ari situat în vatra satului ……………………… din

comuna …………………, judeţul Argeş (f. 7-8).

Această calitate le conferă persoanelor susmenţionate îndreptăţirea de a

solicita respectarea dreptului de proprietate de la persoana care le-ar fi încălcat acest

drept, motiv pentru care excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei a

fost respinsă ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte însă cea de-a doua excepţie invocată, s-a constatat că

pârâtul ………………………………. este proprietarul terenului de 1.635 mp situat în pct.

,,Acasă” din aceeaşi localitate, care se învecinează pe latura de nord cu terenul

reclamantei, iar prin sentinţa civilă nr. 388/12.IV.2007, pronunţată de această

instanţă în dosarul nr. 2421/216/2006 şi rămasă irevocabilă prin decizia nr.

1748/R/8.XI.2007 a Tribunalului Argeş, reclamanta şi intervenienţii din prezenta

cauză au fost obligaţi să-i lase acestuia în paşnică folosinţă şi posesie suprafaţa de 25

mp acaparată, stabilindu-se totodată că linia de hotar dintre proprietăţile părţilor

este cea poziţionată la nord de zidurile construcţiilor pârâtului, aşa cum rezultă din

raportul întocmit de către ing. ……………………… (f. 16-28).

Instanţa care s-a pronunţat irevocabil asupra dreptului de proprietate al

părţilor a comparat titlurile de proprietate ale acestora şi a concluzionat că, în

limitele care rezultă din vecinătăţile prevăzute în aceste documente, reclamanţii şi

intervenienţii ocupă din terenul proprietatea pârâtului suprafaţa de teren arătată.

Faptul că ulterior s-a întocmit un document cadastral în care, pe baza

declaraţiilor reclamantei, s-a întocmit schiţa de plan de la f. 9 din care rezultă alte

limite şi alte suprafeţe de teren decât cele avute în vedere de către instanţa de

control judiciar la pronunţarea deciziei civile nr. 1748/R/8.XI.2007, nu poate duce

la concluzia că pârâtul deţine din terenul proprietatea reclamantei şi a

intervenienţilor o suprafaţă de 42 mp, în care să fie inclusă şi suprafaţa de 25 mp ce

a format obiectul dosarului nr. 2421/216/2006.

Este real, în cauza de faţă părţile au calităţi procesuale opuse faţă de cauza

iniţială, iar motivele de fapt invocate de acestea sunt diferite.

Cu toate acestea, s-a constatat că scopul urmărit de către reclamantă prin

promovarea acestei acţiuni este de a se înlătura efectele unei hotărâri judecătoreşti

irevocabile, motiv pentru care cea de-a doua excepţie ridicată de pârât a fost admisă

şi a fost respinsă acţiunea de faţă, constatându-se existenţa autorităţii de lucru

judecat.

Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs reclamanta şi intervenienţii,

criticând-o pentru nelegalitate sub aspectul interpretării greşite a probelor, pentru

următoarele motive:

1.Instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra diferenţei de 17 m.p. (42 m.p.-25

m.p.), întrucât reclamanta a recunoscut că pentru suprafaţa de 25 m.p. s-au mai

judecat părţile, însă sentinţa anterioară nu-i este opozabilă decât cu privire la capătul

de cerere referitor la grăniţuire. Se invocă faptul că în dispozitivul sentinţei

anterioare, numai pârâţii Bărbucă au fost obligaţi să lase în deplină proprietate şi

posesie suprafaţa de 25 m.p., nu şi reclamanta şi intervenientele ………………… şi

……………………………

Se apreciază totodată că din schiţele cadastrale depuse la dosar, reiese

schimbarea situaţiei de fapt, iar raportul de expertiză din primul litigiu, nu a fost

judicios întocmit.

2.Instanţa de fond nu s-a pronunţat în niciun fel referitor la al doilea capăt

de cerere privind refacerea gardului.

3.Deşi în considerentele sentinţei, instanţa de fond apreciază că părţile au

calităţi procesuale opuse, au fost introduse în cauză două persoane ce au calitatea de

interveniente faţă de care nu poate exista autoritate de lucru judecat.

Pentru aceste motive, se solicită casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre

rejudecare.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.304 pct.9 c.proc.civ.

Analizând sentinţa recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate,

tribunalul apreciază că recursul nu este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin sentinţa civilă nr.388 din 12 aprilie 2007 pronunţată de Judecătoria

Curtea de Argeş în dosarul nr. 2421/216/2006, a fost admisă acţiunea introdusă de

reclamantul ………………………. împotriva pârâţilor:

………………………………………………………………………….

S-a stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamantului şi a pârâţilor

………………………………………………, pe aliniamentul 2 -11, definită de punctele 31;32;33

şi 34, poziţionate la nord de zidurile construcţiilor reclamantului astfel: 31 la 1,04

m.; 32 la 1,07 m.; 33 la 0,83 m.; 34 la 0,76 m. Din punctul 11, linia de hotar

urmează linia gardului existent în teren până la punctul 15, reprezentată cu albastru

pe planşa nr.3 a raportului de expertiză întocmit de expertul …………………………….., ce

face parte integrantă din hotărâre .

Au fost obligaţi pârâţii ………………………………………………. să lase reclamantului

în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 25 m.p. teren, situat în pct.”Acasă”,

din intravilanul comunei …………….., sat …………………………….., judeţul Argeş, aşa cum

a fost identificat în planşa nr.3 de la fila 91 din raportul de expertiză (perimetrul

haşurat colorat cu culoare albastru ).

Pentru a pronunţa această soluţie, s-a reţinut în esenţă că numitul

………………………. este proprietarul terenului de 1.635 m.p. situat în pct,.”Acasă”,

comuna ……………., Sat …………………, cu vecinătăţile: la …………………., la ………………….,

la ………………….., la E – drum sătesc. Totodată, s-a reţinut din raportul de expertiză

că pârâţii …………………, ………………………,…………………… şi ……………………………., ocupă

din proprietatea reclamantului suprafaţa de 25 m.p., astfel cum a fost identificat în

planşa a 3-a a raportului.

În ceea ce priveşte pe ……………………….., aceasta a fost atrasă în litigiu iniţial de

către pârâţii ………………………………….., în calitate de persoană arătată ca titulară a

dreptului de proprietate, motivat pe faptul că ……………….. şi defunctul

…………………….. au dobândit terenul în suprafaţă de 1.600 m.p prin contract de

vânzare cumpărare, la data de 5 aprilie 1947.

S-a mai reţinut de asemenea, că ……………………….. sunt posesorii terenului în

litigiu, iar pârâţii ……………………………………… sunt proprietarii terenului din

pct.”Acasă”, comuna ……………………

Prin cererea de faţă, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul

………………………, revendicând suprafaţa de 42 m.p. şi solicitând refacerea gardului pe

vechiul amplasament, în cauză intervenind în interes propriu şi numiţii

…………………………………………………………….

Primul motiv de recurs formulat de către recurenţi vizează greşita soluţionare

a excepţiei autorităţii de lucru judecat:

Tribunalul apreciază că în mod corect prima instanţă a admis excepţia

autorităţii de lucru judecat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art.1201 c.civ. autoritatea de lucru judecat presupune existenţa

identităţii de părţi, obiect şi cauză, între două litigii.

Astfel, în ceea ce priveşte identitatea de părţi aceasta este evidentă, întrucât

părţile din prezenta cauză au figurat ca părţi şi în dosarul cu nr. 2421/216/2006.

Faptul că reclamantul din prezenta cauză a fost persoană arătată ca titulară a

dreptului de proprietate, în litigiul anterior, pârâtul …………………………… a avut

calitatea de reclamant în litigiul anterior, iar intervenienţii …………………. au avut

calitatea de pârâţi, nu are nicio relevanţă, întrucât sentinţa anterioară este opozabilă

părţilor din prezenta cauză.

În ceea ce priveşte identitatea de obiect şi cauză, în mod corect prima

instanţă a reţinut că există autoritate de lucru judecat şi atunci când obiectul şi cauza

nu sunt identice, însă scopul urmărit de reclamant este acelaşi.

Astfel, există autoritate de lucru judecat ori de câte ori prin soluţionarea unei

cereri s-ar ajunge ca drepturile recunoscute prin prima hotărâre să fie contrazise

prin hotărârea ulterioară.

În cauză, scopul urmărit de reclamanta şi intervenienţi este de a înlătura

efectele sentinţei civile pronunţate anterior în litigiul dintre părţi şi rediscutarea

fondului cu privire la revendicarea şi grăniţuirea proprietăţilor învecinate.

Întrucât, deja prin sentinţa civilă nr.388 din 12 aprilie 2007, irevocabilă prin

decizia civilă nr.1748/R din 8 noiembrie 2007 a Tribunalului Argeş, titlurile de

proprietate exhibate de părţi au fost comparate, în urma expertizei stabilindu-se că

intervenienţii din prezenta cauză ocupă din terenul proprietatea pârâtului

………………., stabilindu-se şi linia de hotar dintre proprietăţi, tribunalul constată că

atâta vreme cât reclamanta ……………. invocă numai anumite măsurători cadastrale

efectuate anterior, nu se poate pune în discuţie cererea, întrucât s-ar încălca cele

statuate cu autoritate de lucru judecat in litigiul anterior dintre parti.

Totodată, faptul că intervenientele ………………………………….. nu ar fost parti în

primul litigiu, nu are relevanţă, întrucât au aceeaşi situaţie juridică cu cea a

reclamantului şi a celorlalţi intervenienţi şi invocă drept cauză a acţiunii acelaşi act

de proprietate din anul 1947.

Pentru aceste considerente, tribunalul constată că prima instanţă a aplicat în

mod corect dispoziţiile art.166 c.proc.civ. şi art. 1201 c.civ., admiţând excepţia

autorităţii de lucru judecat.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, referitor la nepronunţarea pe

capătul II al acţiunii, tribunalul constată că prin admiterea excepţiei autorităţii de

lucru judecat a rămas practic fără obiect capătul de cerere referitor la refacerea

gardului pe vechiul amplasament. De altfel, prin sentinţa anterioară au fost

grăniţuite cu autoritate de lucru judecat, proprietăţile părţilor din pct.”Acasă”,

neputându-se astfel pune în discuţie, într-un nou litigiu, aliniamentul gardului care a

fost stabilit cu autoritate de lucru judecat în sentinţa civilă nr.388/12.04.2007.

Pentru toate aceste motive, în baza art.312 c.proc.civ. raportat la art.304 pct.9

şi art.3041 c.proc.civ. va fi respins recursul ca nefondat.

În baza art.274 c.proc.civ. constatând culpa procesuală a recurenţilor, vor fi

obligaţi aceştia la plata către intimatul pârât ………………………. a sumei de 1.000 lei

cheltuieli judiciare în recurs, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta ………………….. si

intervenienţii în nume propriu ………………………………………………………………,

toţi domiciliaţi în comuna ………………, sat ……………………………………, judeţul Argeş,

domiciliată în comuna ……………………., sat ……………………………., judeţul Argeş,

împotriva sentinţei civile nr.935 din data de 17.09.2008, pronunţată de

Judecătoria Curtea de Argeş în dosarul nr.636/216/2008, intimat-pârât fiind

………………………….., domiciliat în comuna ……………….., sat ………………….., judeţul

Argeş şi.

Obligă recurenta la plata către intimatul …………………………………. a

sumei de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică azi 27 Ianuarie 2009, la Tribunalul Argeş, Secţie

Civilă.

5