TRIBUNALUL ARGEŞ
SECŢIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 127/R
Obiectul: revendicare art. 480 Cod Civil
Asupra recursului civil de faţă, deliberând constată:
Prin cererea înregistrată la data de 26.III.2008, pe roolul Judecatoriei Curtea
de Arges, reclamanta ………………. a chemat în judecată pe pârâtul
…………………………………, solicitând să fie obligat să-i lase în deplină proprietate şi
posesie terenul de cca. 42 mp situat în ,,Acasă” din comuna ………………………………,
sat …………………., judeţul Argeş şi să fie obligat să refacă parţial gardul ce desparte
proprietăţile părţilor, avand in vedere vechiul aliniament.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că, deşi prin sentinţa civilă nr.
388/12.IV.2007 a acestei instanţe a fost obligată să-i respecte pârâtului proprietatea
unei suprafeţe de 25 mp teren, ulterior, în urma măsurătorilor cadastrale, a rezultat
că acesta deţine o suprafaţă de teren mai mare decât cea care menţionată în
contractul de vânzare-cumpărare ce a stat la baza hotărârii judecătoreşti
susmenţionate. Astfel in prezent se sustine ca paratul stapaneste o suprafata de
1666,28 m.p., la care se adauga cei 25 m.p. din litigiul anterior, in timp ce
reclamanta stapaneste nuami suprafata de 1610,22 m.p. In urma masuratorilor
efectuate de catre exp. ……………………, linia despartitoare dintre proprietati s-a trasat
in asa fel incat reclamanta detine cu 42 m.p. mai putin.
La data de 29.V.2008 pârâtul ………………………………… a depus o întâmpinare (f.
32), prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei,
susţinând că aceasta nu este titulara exclusivă a dreptului de proprietate pretins, cât
şi excepţia autorităţii de lucru judecat, arătând că, prin sentinţa civilă nr.
388/12.IV.2007, această instanţă s-a pronunţat irevocabil asupra dreptului de
proprietate al părţilor, stabilind şi linia de hotar dintre proprietăţile acestora.
În replică, la data de 11.VI.2008 reclamanta a solicitat introducerea în cauză,
în calitate de intervenienţi, a numiţilor
………………………………………………………………………………, moştenitorii persoanei alături
de care a dobândit proprietatea suprafeţei de teren revendicată de la pârât (f.43).
Judecătoria Curtea de Argeş, prin sentinţa civilă nr. 935 din 17 septembrie
2008 a admis în parte excepţiile invocate de către pârât, a respins acţiunea în
revendicare formulată de reclamanta ……………………………, alături de intervenienţii
…………………………………………………………………., împotriva pârâtului, constatând
existenţa autorităţii de lucru judecat.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că intervenienţii
…………………………………………….. sunt moştenitori defunctului Băbucă Gheorghe,
persoana alături de care reclamanta ……………………………………. a dobândit în anul
1947 proprietatea terenului de cca. 16 ari situat în vatra satului ……………………… din
comuna …………………, judeţul Argeş (f. 7-8).
Această calitate le conferă persoanelor susmenţionate îndreptăţirea de a
solicita respectarea dreptului de proprietate de la persoana care le-ar fi încălcat acest
drept, motiv pentru care excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei a
fost respinsă ca neîntemeiată.
În ceea ce priveşte însă cea de-a doua excepţie invocată, s-a constatat că
pârâtul ………………………………. este proprietarul terenului de 1.635 mp situat în pct.
,,Acasă” din aceeaşi localitate, care se învecinează pe latura de nord cu terenul
reclamantei, iar prin sentinţa civilă nr. 388/12.IV.2007, pronunţată de această
instanţă în dosarul nr. 2421/216/2006 şi rămasă irevocabilă prin decizia nr.
1748/R/8.XI.2007 a Tribunalului Argeş, reclamanta şi intervenienţii din prezenta
cauză au fost obligaţi să-i lase acestuia în paşnică folosinţă şi posesie suprafaţa de 25
mp acaparată, stabilindu-se totodată că linia de hotar dintre proprietăţile părţilor
este cea poziţionată la nord de zidurile construcţiilor pârâtului, aşa cum rezultă din
raportul întocmit de către ing. ……………………… (f. 16-28).
Instanţa care s-a pronunţat irevocabil asupra dreptului de proprietate al
părţilor a comparat titlurile de proprietate ale acestora şi a concluzionat că, în
limitele care rezultă din vecinătăţile prevăzute în aceste documente, reclamanţii şi
intervenienţii ocupă din terenul proprietatea pârâtului suprafaţa de teren arătată.
Faptul că ulterior s-a întocmit un document cadastral în care, pe baza
declaraţiilor reclamantei, s-a întocmit schiţa de plan de la f. 9 din care rezultă alte
limite şi alte suprafeţe de teren decât cele avute în vedere de către instanţa de
control judiciar la pronunţarea deciziei civile nr. 1748/R/8.XI.2007, nu poate duce
la concluzia că pârâtul deţine din terenul proprietatea reclamantei şi a
intervenienţilor o suprafaţă de 42 mp, în care să fie inclusă şi suprafaţa de 25 mp ce
a format obiectul dosarului nr. 2421/216/2006.
Este real, în cauza de faţă părţile au calităţi procesuale opuse faţă de cauza
iniţială, iar motivele de fapt invocate de acestea sunt diferite.
Cu toate acestea, s-a constatat că scopul urmărit de către reclamantă prin
promovarea acestei acţiuni este de a se înlătura efectele unei hotărâri judecătoreşti
irevocabile, motiv pentru care cea de-a doua excepţie ridicată de pârât a fost admisă
şi a fost respinsă acţiunea de faţă, constatându-se existenţa autorităţii de lucru
judecat.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs reclamanta şi intervenienţii,
criticând-o pentru nelegalitate sub aspectul interpretării greşite a probelor, pentru
următoarele motive:
1.Instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra diferenţei de 17 m.p. (42 m.p.-25
m.p.), întrucât reclamanta a recunoscut că pentru suprafaţa de 25 m.p. s-au mai
judecat părţile, însă sentinţa anterioară nu-i este opozabilă decât cu privire la capătul
de cerere referitor la grăniţuire. Se invocă faptul că în dispozitivul sentinţei
anterioare, numai pârâţii Bărbucă au fost obligaţi să lase în deplină proprietate şi
posesie suprafaţa de 25 m.p., nu şi reclamanta şi intervenientele ………………… şi
……………………………
Se apreciază totodată că din schiţele cadastrale depuse la dosar, reiese
schimbarea situaţiei de fapt, iar raportul de expertiză din primul litigiu, nu a fost
judicios întocmit.
2.Instanţa de fond nu s-a pronunţat în niciun fel referitor la al doilea capăt
de cerere privind refacerea gardului.
3.Deşi în considerentele sentinţei, instanţa de fond apreciază că părţile au
calităţi procesuale opuse, au fost introduse în cauză două persoane ce au calitatea de
interveniente faţă de care nu poate exista autoritate de lucru judecat.
Pentru aceste motive, se solicită casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre
rejudecare.
În drept au fost invocate dispoziţiile art.304 pct.9 c.proc.civ.
Analizând sentinţa recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate,
tribunalul apreciază că recursul nu este fondat, pentru următoarele considerente:
Prin sentinţa civilă nr.388 din 12 aprilie 2007 pronunţată de Judecătoria
Curtea de Argeş în dosarul nr. 2421/216/2006, a fost admisă acţiunea introdusă de
reclamantul ………………………. împotriva pârâţilor:
………………………………………………………………………….
S-a stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamantului şi a pârâţilor
………………………………………………, pe aliniamentul 2 -11, definită de punctele 31;32;33
şi 34, poziţionate la nord de zidurile construcţiilor reclamantului astfel: 31 la 1,04
m.; 32 la 1,07 m.; 33 la 0,83 m.; 34 la 0,76 m. Din punctul 11, linia de hotar
urmează linia gardului existent în teren până la punctul 15, reprezentată cu albastru
pe planşa nr.3 a raportului de expertiză întocmit de expertul …………………………….., ce
face parte integrantă din hotărâre .
Au fost obligaţi pârâţii ………………………………………………. să lase reclamantului
în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 25 m.p. teren, situat în pct.”Acasă”,
din intravilanul comunei …………….., sat …………………………….., judeţul Argeş, aşa cum
a fost identificat în planşa nr.3 de la fila 91 din raportul de expertiză (perimetrul
haşurat colorat cu culoare albastru ).
Pentru a pronunţa această soluţie, s-a reţinut în esenţă că numitul
………………………. este proprietarul terenului de 1.635 m.p. situat în pct,.”Acasă”,
comuna ……………., Sat …………………, cu vecinătăţile: la …………………., la ………………….,
la ………………….., la E – drum sătesc. Totodată, s-a reţinut din raportul de expertiză
că pârâţii …………………, ………………………,…………………… şi ……………………………., ocupă
din proprietatea reclamantului suprafaţa de 25 m.p., astfel cum a fost identificat în
planşa a 3-a a raportului.
În ceea ce priveşte pe ……………………….., aceasta a fost atrasă în litigiu iniţial de
către pârâţii ………………………………….., în calitate de persoană arătată ca titulară a
dreptului de proprietate, motivat pe faptul că ……………….. şi defunctul
…………………….. au dobândit terenul în suprafaţă de 1.600 m.p prin contract de
vânzare cumpărare, la data de 5 aprilie 1947.
S-a mai reţinut de asemenea, că ……………………….. sunt posesorii terenului în
litigiu, iar pârâţii ……………………………………… sunt proprietarii terenului din
pct.”Acasă”, comuna ……………………
Prin cererea de faţă, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul
………………………, revendicând suprafaţa de 42 m.p. şi solicitând refacerea gardului pe
vechiul amplasament, în cauză intervenind în interes propriu şi numiţii
…………………………………………………………….
Primul motiv de recurs formulat de către recurenţi vizează greşita soluţionare
a excepţiei autorităţii de lucru judecat:
Tribunalul apreciază că în mod corect prima instanţă a admis excepţia
autorităţii de lucru judecat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.1201 c.civ. autoritatea de lucru judecat presupune existenţa
identităţii de părţi, obiect şi cauză, între două litigii.
Astfel, în ceea ce priveşte identitatea de părţi aceasta este evidentă, întrucât
părţile din prezenta cauză au figurat ca părţi şi în dosarul cu nr. 2421/216/2006.
Faptul că reclamantul din prezenta cauză a fost persoană arătată ca titulară a
dreptului de proprietate, în litigiul anterior, pârâtul …………………………… a avut
calitatea de reclamant în litigiul anterior, iar intervenienţii …………………. au avut
calitatea de pârâţi, nu are nicio relevanţă, întrucât sentinţa anterioară este opozabilă
părţilor din prezenta cauză.
În ceea ce priveşte identitatea de obiect şi cauză, în mod corect prima
instanţă a reţinut că există autoritate de lucru judecat şi atunci când obiectul şi cauza
nu sunt identice, însă scopul urmărit de reclamant este acelaşi.
Astfel, există autoritate de lucru judecat ori de câte ori prin soluţionarea unei
cereri s-ar ajunge ca drepturile recunoscute prin prima hotărâre să fie contrazise
prin hotărârea ulterioară.
În cauză, scopul urmărit de reclamanta şi intervenienţi este de a înlătura
efectele sentinţei civile pronunţate anterior în litigiul dintre părţi şi rediscutarea
fondului cu privire la revendicarea şi grăniţuirea proprietăţilor învecinate.
Întrucât, deja prin sentinţa civilă nr.388 din 12 aprilie 2007, irevocabilă prin
decizia civilă nr.1748/R din 8 noiembrie 2007 a Tribunalului Argeş, titlurile de
proprietate exhibate de părţi au fost comparate, în urma expertizei stabilindu-se că
intervenienţii din prezenta cauză ocupă din terenul proprietatea pârâtului
………………., stabilindu-se şi linia de hotar dintre proprietăţi, tribunalul constată că
atâta vreme cât reclamanta ……………. invocă numai anumite măsurători cadastrale
efectuate anterior, nu se poate pune în discuţie cererea, întrucât s-ar încălca cele
statuate cu autoritate de lucru judecat in litigiul anterior dintre parti.
Totodată, faptul că intervenientele ………………………………….. nu ar fost parti în
primul litigiu, nu are relevanţă, întrucât au aceeaşi situaţie juridică cu cea a
reclamantului şi a celorlalţi intervenienţi şi invocă drept cauză a acţiunii acelaşi act
de proprietate din anul 1947.
Pentru aceste considerente, tribunalul constată că prima instanţă a aplicat în
mod corect dispoziţiile art.166 c.proc.civ. şi art. 1201 c.civ., admiţând excepţia
autorităţii de lucru judecat.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, referitor la nepronunţarea pe
capătul II al acţiunii, tribunalul constată că prin admiterea excepţiei autorităţii de
lucru judecat a rămas practic fără obiect capătul de cerere referitor la refacerea
gardului pe vechiul amplasament. De altfel, prin sentinţa anterioară au fost
grăniţuite cu autoritate de lucru judecat, proprietăţile părţilor din pct.”Acasă”,
neputându-se astfel pune în discuţie, într-un nou litigiu, aliniamentul gardului care a
fost stabilit cu autoritate de lucru judecat în sentinţa civilă nr.388/12.04.2007.
Pentru toate aceste motive, în baza art.312 c.proc.civ. raportat la art.304 pct.9
şi art.3041 c.proc.civ. va fi respins recursul ca nefondat.
În baza art.274 c.proc.civ. constatând culpa procesuală a recurenţilor, vor fi
obligaţi aceştia la plata către intimatul pârât ………………………. a sumei de 1.000 lei
cheltuieli judiciare în recurs, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta ………………….. si
intervenienţii în nume propriu ………………………………………………………………,
toţi domiciliaţi în comuna ………………, sat ……………………………………, judeţul Argeş,
domiciliată în comuna ……………………., sat ……………………………., judeţul Argeş,
împotriva sentinţei civile nr.935 din data de 17.09.2008, pronunţată de
Judecătoria Curtea de Argeş în dosarul nr.636/216/2008, intimat-pârât fiind
………………………….., domiciliat în comuna ……………….., sat ………………….., judeţul
Argeş şi.
Obligă recurenta la plata către intimatul …………………………………. a
sumei de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 27 Ianuarie 2009, la Tribunalul Argeş, Secţie
Civilă.
5
