-obligarea pârâţilor să-i lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 500 m.p. teren ,
-să se dispună trasarea liniei de hotar dintre proprietăţile părţilor conform suprafeţelor ce urmează a fi deţinute de aceştia,
– obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
În motivarea acţiunii reclamanta arată că este vecină cu pârâţii pe una din laturile proprietăţii sale situate în comuna G .
A mai arătat reclamanta că încă din anul 1934 şi până în prezent curtea imobilului casă de locuit pe care a deţinut-o O.N. ( tatăl reclamantei ) şi ulterior reclamanta a avut suprafaţa de 1000 m.p. aşa cum rezultă din extrasul din Registrul agricol , depus o dată cu acţiunea.
De asemenea şi curtea pe care au deţinut-o I.S. şi şi I.G. şi autorii acestora a fost din totdeauna tot în suprafaţă de 1000 m.p.
Cu toate acestea în anul 2005, pârâţii au introdus o acţiune în justiţie, având ca obiect constatarea dreptului de proprietate, acţiune care nu s-a judecat în contradictoriu şi cu reclamanta astfel încât nu îi este opozabilă: prin hotărârea instanţei s-a constatat că pârâţii au un drept de proprietate pentru suprafaţa de 1000 m.p. teren intravilan , ca efect al uzucapiunii, aşa cum, se solicitase prin acţiunea introductivă de instanţă.
Ulterior, printr-o încheiere de îndreptare a erorii materiale, fără a se întocmi expertiză imobiliară în cauză, ci doar ca urmare a unei schiţe depuse de reclamanţi se admite, fără nici o motivare, cererea de îndreptare a erorii materiale, mărindu-se în mod nelegal suprafaţa imobilului de la 1000 m.p. cât s-a stabilit prin Hotărârea nr. 1648 / din 30.06.2005, la 1538 m.p.
În ce o priveşte pe reclamantă aceasta a arătat că i s-a eliberat T.P. pentru 500 m.p. teren intravilan. Ulterior a depus alte acte doveditoare la Comisia de L. 18 / 1991, de pe lângă Primăria Comunei G. şi a solicitat majorarea suprafeţei de 500 m.p. la 1000 m.p. teren intravilan, cerere admisă de către comisie.
Ulterior, reclamanta s-a prezentat la Primăria C., pentru punerea în posesie, pentru cei 500 m.p. acordaţi, însă i s-a comunicat că această punere în posesie nu poate avea loc deoarece suprafaţa respectivă aparţine pârâţilor prin hotărâre judecătorească .
În dovedirea acţiunii reclamanta a solicitat proba cu interogatoriu, acte şi expertiză tehnică. A depus la dosarul cauzei copia T.P. nr. 96326 / din 11.02.2005, eliberat de C.J.P.S.D.P.P.AT., adresa nr. 3547 / 23.08. 2006 a Primăriei comunei G. către reclamantă, prin care i se aduce la cunoştinţă imposibilitatea punerii în posesie pentru suprafaţa de 500 m.p. cerută suplimentar întrucât prin aceasta ar fi de natură să perturbe dreptul de proprietate al pârâţilor I. S. şi I. V., obţinut în baza s. civile 1.. / din 2005 şi a încheierii de îndreptare a erorii materiale din 10.08. 2005, ambele ale Judecătoriei Călăraşi .
A mai fost depusă copia hotărârii nr. 7. din 11.05.2007 a C.J.P.S.D.P.P.A.T., prin care a fost admisă propunerea comisiei locale de modificare a T.P. nr. 96326 / 2005, prin majorarea suprafeţei din intravilan de la 500 la 1000 m.p., copie de Încheierea şedinţei Camerei de Consiliu din 10.08.2005, dosar 0/ 2005 al Judecătoriei Călăraşi şi copia sentinţei civile nr. 0 / din 30.06.2005 a Judecătoriei Călăraşi .
A mai depus reclamantul copie de pe 2 file din Registrul agricol din care rezultă că autorul său O.N. a deţinut suprafaţa de 1000 m.p. în intravilan.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâţii I.S. şi I.V. au ridicat excepţia lipsei calităţii procesual pasive întrucât nu mai sunt proprietarii suprafeţei pentru care au obţinut sentinţa civilă nr. 0/ 2005 a Judecătoriei Călăraşi, acest teren fiind vândut fiicei lor S.J. şi soţului acesteia S.G.
În dovedirea acestor susţineri a fost depusă copia contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 0/29.11.2007 la B.N.P C. I.
Din oficiu instanţa a dispus ataşarea dos. 0/2005 al Judecătorie Călăraşi , soluţionat prin sentinţa 0/ din 30.06. 2005 .
Examinând actele şi lucrările acestui dosar, instanţa reţine că reclamanţii au solicitat ca instanţa să pronunţe o hotărâre în contradictoriu cu Primăria comunei G. prin care să se constate că sunt proprietarii unui imobil, teren intravilan loc de casă şi casa aflătoare pe acest teren, situat în comuna G., sat C.
Din acţiune rezultă că suprafaţa pentru care se cerere constatarea acestui drept este de 1538 m.p. , aceeaşi suprafaţă fiind trecută şi în adeverinţa nr. 2258/ din 1.06.2005 eliberată de Primăria comunei G. şi aceeaşi suprafaţă rezultă şi din măsurătorile efectuate conform Planului de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate .
Dintr-o eroare, strecurată în minuta sentinţei şi preluată la tehnoredactare în considerente şi în dispozitiv, a fost trecută suprafaţa de 1000 m.p în loc de 1538 m.p. pentru care se formulase acţiunea .
Prin încheierea de îndreptare a erorii materiale, dată ca urmare a cererii reclamanţilor a fost rectificată această eroarea .
Având în vedere natura acţiunii introdusă de reclamanţi, aceea de revendicare, acestora le revenea sarcina probei în ce priveşte dreptul de proprietate asupra suprafeţei revendicate şi întinderea acesteia.
În speţă, reclamanta nu face dovada dreptului de proprietate decât pentru 500 m.p. drept stabilit conform T.P. nr. 96326 / 2005 .
Hotărârea nur. 769/ din 11.05.2006 a C.J.P.S.D.P.P.P.A.T. prin care a fost validată propunerea comisie locale, propunere formulată în baza documentelor depuse de către petentă, de majorare a suprafeţei de 500 m.p. acordată prin T.P. la 1000 m.p. nu are valoarea unui titlu de proprietate.
Prin urmare, nu poate servi ca temei al introducerii acţiunii în revendicare. Aceasta cu atât mai mult cu cât reclamanta nu a făcut nici un moment vorbire de faptul deposedării cu suprafaţa respectivă de 500 m.p. săvârşit la limita dintre cele două proprietăţi ale părţilor, de către pârâţi. Nici nu se poate susţine că, prin încheierea de rectificare a sentinţei civile nr. 0/ 2005 a Judecătoriei Călăraşi, pârâţii ar fi obţinut o suprafaţă de teren cu 500 m.p. mai mare decât ar fi avut dreptul , iar această suprafaţă ar fi fost ocupată abuziv, din proprietatea reclamanţilor.
Pentru aceste considerente, instanţa reţine că reclamanta nu face dovada dreptului de proprietate pentru suprafaţa revendicată, motiv pentru care va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active ridicată din oficiu şi pe cale de consecinţă va respinge acţiunea în revendicare .
În baza art. 274 c.p.c. , urmează a obliga reclamanta către pârâţi la 500 lei cheltuieli de judecată.
