Nemaifiind cereri de formulat, exceptii de invocat si nici probe de administrat, instanta constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Avocat Antonie Ion, pentru reclamanta, solicita admiterea actiunii; obligarea pârâtilor sa lase reclamantei în deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 70 mp, având în vedere ca, asa cum rezulta din raportul de expertiza, pârâtii ocupa de la reclamanta, în principal, 30 cm pe toata lungimea terenului si în subsidiar 10 cm pe toata lungimea terenului, pârâtii au pe latura de vest o latime de 27,80 ml, desi în toate înscrisurile existente la dosar rezulta ca latimea este de 26 ml; sa se stabileasca linia de hotar dintre cele doua proprietati în raport de suprafata revendicata, cu cheltuieli de judecata.
Avocat DL, pentru pârâtul M G, solicita admiterea în parte a cererii, respectiv: respingerea capatului de cerere ce are ca obiect revendicare imobiliara, întrucât din rapoartele de expertiza întocmite în cauza rezulta fara echivoc ca pârâtii nu ocupa din terenul proprietatea reclamantei; sa se stabileasca linia de hotar dintre cele doua proprietati ca fiind cea existenta, asa cum rezulta din cele doua rapoarte de expertiza; cu cheltuieli de judecata.
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Bals la nr.149/184/10.01.2008, reclamanta P Gh. E a chemat în judecata pe pârâta M M, solicitând instantei ca prin hotarârea pe care o va pronunta sa dispuna stabilirea liniei de hotar dintre proprietatile acestora, obligarea pârâtei sa-i lase în deplina proprietate si linistita posesie suprafata de aproximativ 70 m.p. pe care i-a ocupat-o abuziv si stabilirea liniei de hotar dintre proprietatile partilor, cu cheltuieli de judecata.
In fapt, reclamanta a motivat ca este proprietarul suprafetei de 3800 mp teren, din care 2960 mp extravilan, iar 840 mp intravilan categoria de folosinta „arabil si livezi”. Suprafata de 840 mp teren se întinde pe o lungime de 60 ml si ar fi trebuit sa aiba o latime de 14 ml. Mai arata ca pârâta se învecineaza cu aceasta pe latura de sud si i-a ocupat din teren, motiv pentru care fiica sa, G C, a solicitat Primariei Comunei M sa delege o comisie pentru a masura proprietatile celor doua parti.
In drept s-au invocat dispozitiile art. 584 si art.998 Cod civil.
În sustinerea cererii, reclamanta a depus: TP nr.15232/78/18.01.2000, proces verbal de constatare din 16.10.2007, situatia masuratorilor.
Cererea a fost legal timbrata.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata, motivând ca gardul despartitor al celor doua proprietati se afla nemiscat, acesta pastrând lina de hotar din momentul nasterii celor doua proprietati. De asemenea, arata ca sustinerile reclamantei cum ca proprietatea acesteia ar avea 14 ml cu 28 ml, conform schitei anexate de aceasta, nu corespund realitatii regasite în lucrarea cadastrala a comunei M, unde reclamanta apare cu 12,5 ml, conform schitei cadastrale anexate.
În sustinerea întâmpinarii, pârâta a depus schita cadastrala.
La termenul din 14.03.2008, instanta a încuviintat, pentru reclamanta, proba cu expertiza tehnico-judiciara specialitatea topografie-cadastru, raportul de expertiza, întocmit de expert M E, fiind depus la dosar la data de 16.04.2008.
Prin încheierea de sedinta din data de 26.09.2008, instanta a dispus suspendarea judecatii cauzei, în baza art.244 alin.1 pct.2 C.p.civ., întrucât a fost începuta urmarirea penala împotriva mostenitorului pârâtei, M G.
La data de 29.10.2009, cauza a fost repusa pe rol, fiind introdusi în cauza, în calitate de pârâti, mostenitorii pârâtei decedate, M M, respectiv: M G, R V, C P si B E.
Pârâtii introdusi în cauza au depus la dosar certificat de deces al autoarei M M, ordonanta de scoatere de sub urmarire penala din 09.06.2009 pronuntata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Bals, comunicarea nr.165/II/2/2009, prin care s-a adus la cunostinta numitei G C, fiica reclamantei, ca plângerea formulata de aceasta împotriva ordonantei sus-mentionate a fost respinsa, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale, certificat de mostenitor, raport de expertiza tehnica nr.1129/P/2007 întocmit de expert S I si titlul de proprietate nr.48781/6/08.07.2002.
Ulterior, reclamanta a depus la dosar Sentinta civila nr.14/14.12.1960, proces-verbal din data de 01.06.1961 si calcul al suprafetelor de teren.
Prin adresa înregistrata sub nr.846/15.02.2010, expert M E a depus la dosar dovezile de convocare a partilor la efectuarea expertizei care a avut loc la data de 30.03.2008.
Prin încheierea de sedinta din 06.06.2008, instanta a dispus efectuarea unei contraexpertize, fiind desemnat expert C D.
Obiectivele contraexpertizei dispuse în cauza au fost stabilire prin încheierea de sedinta din data de 29.03.2010, iar raportul de expertiza a fost depus la data de 20.04.2010, fiind însotit de procesul-verbal din 18.04.2010 prin care se face dovada participarii tuturor partilor la efectuarea expertizei.
La raportul de expertiza întocmit de expert C D, reclamanta a formulat obiectiuni în ceea ce priveste calculele si masuratorile efectuate de expert.
Instanta a respins obiectiunile la raportul de expertiza întocmit de expert C D, constatând ca expertul a raspuns la toate obiectivele stabilite, obiectiunile respective reprezentând simple sustineri ale reclamantei care vor putea fi cenzurate de instanta în raport si de celelalte probe administrate în cauza.
La data de 26.04.2010, expert C D a înaintat, prin fax, o cerere de amânare a cauzei, primita de instanta la ora 14,00, ulterior pronuntarii în prezenta cauza, care a avut loc la ora 13,35.
Analizând pe fond actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Din concluziile raportului de expertiza întocmit de expert M E (f 30-37) rezulta ca, atât reclamanta cât si pârâtii detin în realitate suprafete de teren mai mici decât cele la care sunt îndreptatite potrivit titlurilor de proprietate. Astfel, expertul arata ca: exista neconcordante între schita vizata de OCPI Olt si fisa elementelor de calcul, atât cu privire la lungimi si latimi, cât si la suprafetele de teren; din schita rezulta latimea de 12,50 m la terenul intravilan al reclamantei si latimea de 27,00 m la terenul pârâtilor, precum si suprafete mai mici decât cele mentionate în titlurile de proprietate ale partilor, în situatia de fapt reclamanta P E are latimi mai mari la teren decât in schita respectiva si suprafete mai mici decât cele din titlul de proprietate, iar pirita M Maria are latimi mai mici decât in schita respectiva precum are si suprafete mai mici decât cele din titlul de proprietate; din fisa elementelor de calcul, rezulta o latimea de 14 m la terenul intravilan al reclamantei P E si o latimea de 26 m la terenul piritei M M, ceea ce ar totaliza 14+26 = 40 m, ori in situatia de fapt nu se regaseste aceasta latime la fata fata locului, întrucât in punctul A cele doua proprietati au împreuna latimea de 12,95+26,75=39,70 m; in punctul B au latimea împreuna de 12,70+26,60 = 39,30 m, iar in punctul C au latimea împreuna de 13,85+25,35 = 39,20 m; de asemenea, lungimile terenurilor din intravilan, sunt in fapt diferite de lungimile prevazute atât in schita vizata de OCPI Olt cit si in Fisa
elementelor de calcul, in sensul ca terenul reclamantei P E are
lungime pe latura de Sud de 24,40+36,0 = 60,40 m; lungime pe latura de
Nord de 26,20+36 = 62,20 m, iar terenul piritei M M are lungime
pe latura de Nord de 4,10+24,40+34,70 = 63,20 m si lungime pe latura de
Sud de 61,40 m; latimea de 14 m la terenul P E ce este prevazuta in fisa elementelor de calcul si care este invocata de reclamanta, include si o parte din terenul de sub casa autoarei M M construita in anul 1974 (0,10 m latime -in pct.A si 0,35 m – in pct. B.), ceea ce este greu de crezut ca in anii 1991-1992 cind Primaria M a efectuat masuratorile pentru emiterea titlurilor de proprietate, hotarul dintre parti ar fi trecut prin casa proprietatea autoarei pârâtilor. De altfel, din schita vizata de OCPI Olt, ca fiind conforma cu originalul, din lucrarea cadastrala a comunei M, rezulta ca latimea ce au avut-o terenurile la masuratorile Primariei din anii 1991-1992, au fost 12,50 m latime – Pauna E si 27,0 m latime – M M, aceasta latime de 27,0 m nefiind depasita de amplasamentul gardului edificat de autoarea M M.
În consecinta, nu se poate stabili daca pârâtii ocupa din terenul proprietatea reclamantei.
În drept potrivit art.480 cod civil: „ Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut însa în limitele determinate de lege”, iar conform art.584 cod civil, „Orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la granituire proprietatii lipite cu a sa”.
Ca urmare a faptului ca, atât reclamanta cât si pârâtii detin suprafete de teren mai mici decât înscrisurile din actele de proprietate, hotarul despartitor va ramâne cel existent materializat în schita terenului anexata la raportul de expertiza întocmit de expert M E (f. 37).
De asemenea, din cuprinsul ordonantei de SUP (f.65) rezulta ca, reclamanta a sesizat Parchetul de pe lânga Judecatoria Bals cu privire la savârsirea de catre pârâti a infractiunii de tulburare de posesie. În cursul cercetarilor s-au efectuat doua expertize specialitatea topografie-cadastru, iar în prima expertiza s-a concluzionat ca numita P E detine în fapt 802,49 mp, mai putin cu 37,51 mp fata de 840 mp mentionati în titlul de proprietate, în timp ce numita M M detine în fapt 1592 mp, mai putin cu 199, 72 mp fata de 1792 mp înscris ca teren intravilan în titlul de proprietate, astfel ca, ambele parti detin în fapt suprafete mai mici fata de cât sunt îndreptatite. Totodata, în raportul de expertiza s-a concluzionat ca, prin edificarea gardului despartitor dintre cele doua proprietati ale partilor nu s-a ocupat vreo suprafata de teren de le reclamata P E.
Cele aratate mai sus au fost dovedite si prin raportul de expertiza întocmit de expert C D, care la punctul nr.3 a raspuns ca: „Nu s-au gasit suprafete de teren în minus, pentru reclamanta”.
Referitor la capatul de cerere privind stabilirea liniei de hotar dintre cele doua proprietati ale partilor, instanta va tinea seama de schita anexa la raportul de expertiza întocmit de expert M E (f.37), întrucât expert C D nu a concretizat punctele de reper fata de care sa fie stabilita linia de hotar.
Având în vedere aceste dispozitii legale, raportat la situatia de fapt retinuta, instanta va admite în parte actiunea, va respinge capatul de cerere privind actiunea în revendicare ca neîntemeiat, va stabili linia de hotar între proprietatile partilor, astfel: linia între punctele A – B – C – D în lungime de 63,60 m conform schitei anexe la raportul de expertiza întocmit de expert M E (fila 37).
Instanta va avea în vedere compensarea partiala a cheltuielilor de judecata efectuate de parti, cu luarea în considere a faptului ca, cheltuielile efectuate pentru stabilirea liniei de hotar cad în sarcina ambelor parti, potrivit dispozitiilor legale.
În consecinta, în baza art.274 c.p.civ, instanta va obliga pârâtii sa plateasca în solidar reclamantei suma de 260 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Data publicarii pe site: 22 martie 2011
