R O M Â N I A
JUDECATORIA MOTRU
Sentinta – Nr. 2529/2011
Sedinta publica de la 01 Noiembrie 2011
Revizuire sentinta civila
Înscrisul care s-a aflat tot timpul în arhivele Comisiei locale de fond funciar si/sau ale Comisiei Judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, adica la dispozitia permanenta a partii interesate, nu poate fi asimilat unui înscris nou în acceptiunea art.322 pct.5 C.proc.civ.. Cererea de revizuire întemeiata pe un astfel de înscris se impune asadar respinsa.
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Motru la data de 26.07.2011, sub nr. 3036/263/2011, revizuentii D. C. si B. E. au solicitat instantei, în contradictoriu cu în contradictoriu cu intimatii D. N., D. M., D. N.D., D. E., D. N.C., SC C. E. T. SA, CLFF Matasari, CLFF Slivilesti, CJFF Gorj, solicitând instantei ca prin hotarârea ce se va pronunta, sa se dispuna revizuirea sentintei civile nr. 2605 din 15.11.2010 pronuntata de Judecatoria Motru în dosarul nr.4251/263/2009.
În motivarea cererii se arata ca, prin sentinta civila mentionata le-a fost respinsa actiunea având ca obiect anularea titlurilor de proprietate emise pe numele pârâtilor pe motiv ca nu au formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma tatalui lor. Ca, anexeaza la cererea de revizuire acte doveditoare din care rezulta ca au formulat aceste cereri si nu au ramas în pasivitate, dar aceste cereri au ramas nesolutionate de catre comisiile locale de fond funciar eliberând titluri de proprietate doar pentru pârâti.
În drept revizuientii si-au întemeiat cererea pe dispozitiile art. 322 alin 1 pct.5 cod procedura civila.
Intimatul D. N. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, întrucât cererea de reconstituire de care se prevaleaza revizuientii, vizeaza diferenta de 4 ha. teren arabil si un ha. teren forestier, diferenta nevalidata prin HCJ nr.58/1991.Se maI arata ca ,adeverintele de proprietate care au stat la baza contractelor de vânzare –cumparare au fost emise în baza HCJ nr. 58/1991, terenurile fiind validate autorilor lor D. N. si D. D..
Intimatul SC C. E. SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, deoarece nu se invoca acte noi doveditoare care sa fi fost retinute de partea potrivnica, în sensul art. 322 alin.1, pct.5 c.pr.civ.
În sustinerea cererii formulate, revizuientul D. C., prin aparator a solicitat încuviintarea probei cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei cererea nr.1067/1998, declaratia data de D. C. la data de 02.03.1998, cererea nr. 388/19.09.2005, adresa nr. 6510 din 08.11.2006 a CLFF Slivilesti, schita teren, adresa nr. 5013/10.07.2007 a Primariei Slivilesti, un înscris în care se mentioneaza mai multe numere apreciate de revizuient ca fiind numerele cererilor depuse la Primaria Slivilesti.
În vederea solutionarii cauzei instanta a dispus atasarea la prezenta cauza a dosarului nr. 4251/263/2009.
Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 2605 din 15.11.2010 a Judecatoriei Motru a fost respinsa exceptia lipsei de interes a reclamantilor si exceptia calitatii procesuale active a reclamantilor, s-a luat act de renuntarea la judecata formulata de reclamantele A. E., P. E., C. M., O. D., K.F. si D. S.. De asemenea, a fost respinsa actiunea în fond funciar formulata de reclamantii D. C. si B. E., precum si actiunea în constatare nulitate acte de vânzare-cumparare, formulata de reclamantul D.C..
Actiunea în fond funciar a reclamantilor D. C. si B. E. a vizat constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr. 1328751 din 02.07.1996, a adeverintei de proprietate nr. 1736 din 28.06.2006 si a procesului verbal de punere în posesie aferent acestei adeverinte, încheiat la aceeasi data, a adeverintei de proprietate nr.1585 din 23.03.2004 si procesului verbal de punere în posesie din 15.03.2004, a adeverintei de proprietate nr. 1715 din 22.06.2006 si procesului verbal de punere în posesie aferent acestei adeverinte, emis la aceeasi data. La pronuntarea acestei sentinte, instanta a avut în vedere faptul ca, pentru terenurile validate prin HCJ nr. 58/1991 au formulat cerere de reconstituire D. N.D. si D. N.N..
Împotriva acestei hotarâri revizuientii au formulat cererea ce face obiectul prezentei cauze, solicitând revizuirea sentintei, motivat de faptul ca si ei au formulat cereri de reconstituire pentru terenul validat prin HCJ nr.58/1991.
Potrivit dispozitiilor art. 322 pct. 5 C.pr.civ. este admisibila o cerere de revizuire atunci când dupa pronuntarea unei hotarâri s-au descoperit înscrisuri doveditoare retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi înfatisate dintr-o împrejurare mai presus de vointa partilor ori daca s-a desfiintat sau modificat hotarârea unei instante pe care s-a întemeiat hotarârea a carei revizuire se cere.
Textul de lege mentionat cuprinde doua ipoteze, cererea petentei fiind în mod evident circumscrisa primei ipoteze, ipoteza care are în vedere situatia în care la data pronuntarii hotarârii atacate instanta nu a avut în vedere anumite înscrisuri deoarece aceste înscrisuri nu au putut fi înfatisate de parti instantei din motive independente de vointa lor, înscrisuri care în mod vadit erau de natura a schimba solutia data.
În ceea ce priveste motivul de revizuire invocat de catre revizuienti , instanta retine ca din economia textului legal prevazut de art.322 punct 5 cod procedura civila, rezulta ca pentru aplicabilitatea acestui motiv de revizuire este necesara îndeplinirea cumulativa a mai multor conditii:
– înscrisul sa fie doveditor;
-înscrisul sa fie descoperit dupa darea hotarârii;
– înscrisul sa fi existat la data pronuntarii hotarârii;
– înscrisul trebuie prezentat de revizuient;
– înscrisul nu a putut fi înfatisat în procesul în care a fost pronuntata hotarârea a carei revizuire se cere pentru ca a fost retinut de partea potrivnica sau nu a putut fi înfatisat din pricina unei împrejurari mai presus de vointa partii;
– înscrisul este determinant.
Revizuientii au anexat la cererea de revizuire ca si înscrisuri noi : cererea de reconstituire nr. 1067 din 02.04.1998, cererea de reconstituire nr.388/19.09.2005, adresa nr. 6510 din 08.11.2006 a CLFF Slivilesti, adresa nr. 5013/10.07.2007 a Primariei Slivilesti, un înscris în care se mentioneaza mai multe numere apreciate de revizuient ca fiind numerele cererilor depuse la Primaria Slivilesti.
Analizând cererea de revizuire prin prisma conditiilor legale enumerate mai sus instanta retine ca revizuentii au aratat în chiar cererea de revizuire ca au formulat si ei cerere de reconstituire pentru terenurile validate prin HCJ nr. 58/1991.
Revizuentilor le incumba sa dovedeasca în primul rând existenta unor astfel de cereri de reconstituire si în al doilea rând, fie conduita obstructionista a adversarului, fie o conduita de natura a nu-i fi permis sa intre în posesia înscrisului pe durata solutionarii în fond a cauzei, fie a unei împrejurari, cu acelasi impact, privite mai presus de vointa partilor.
În raport de conditiile de admisibilitate a cererii de revizuire si raportat la motivele invocate de revizuienti, respectiv înscrisurile depuse de acestia, instanta retine urmatoarele:
-în privinta cererilor de reconstituire, revizuientii nu au înfatisat nici un înscris-cerere de reconstituire formulata în anul 1991 si care sa fi fost ignorata în momentul emiterii HCJ nr.58/1991, prin care a fost validat dreptul de proprietate în favoarea numitilor D. N. si D. D.. În acelasi sens, este si adresa nr. 5562 din 17.10.2011 a Primariei Slivilesti prin care s-a comunicat faptul ca, nu s-au gasit în arhiva CLFF Slivilesti din anul 1991, cereri ale revizuientilor D. C. si B. E..
– cererea de reconstituire nr. 388/2005 a fost depusa de revizuienti si în dosarul de fond, regasindu-se la fila 310, nefiind asadar, un înscris care nu a putut fi înfatisat la judecarea cererii. De asemenea, nu este nici un înscris determinant, întrucât acesta nu ar fi fost în masura sa schimbe solutia data în conditiile în care respectiva cerere a fost formulata abia în anul 2005, actele de reconstituire a dreptului de proprietate emise în anul 1991 fiind emise în mod evident pe baza cererilor de reconstituire formulate în perioada respectiva si nicidecum pe baza unor cereri viitoare, formulate dupa aproximativ 14 ani.
– înscrisul în care se mentioneaza mai multe numere apreciate de revizuient ca fiind numerele cererilor depuse la Primaria Slivilesti a fost de asemenea, depus de revizuienti în dosarul de fond, regasindu-se la fila 136 nefiind asadar, un înscris care nu a putut fi înfatisat la judecarea cererii. De asemenea, nu este nici un înscris determinant, întrucât acesta nu ar fi fost în masura sa schimbe solutia data în conditiile în care respectivul înscris cuprinde doua numere de înregistrare, 6796 si 6797 din 22.11.2004 care nu se stie însa ce reprezinta si de asemenea, mai este mentionat nr. 388 din 19.09.2005, numar care coincide cu cel al cererii de reconstituire, mentionata mai sus si cu privire la care s-a apreciat ca nu este un înscris determinant.
-adresele nr.5013 din 10.07.2007 si nr.6510 din 08.11.2006 ale Primariei Slivilesti, depuse de revizuient, de asemenea, nu sunt înscrisuri care nu au putut fi înfatisate la judecarea pe fond a cauzei, având în vedere ca, prima adresa a fost emisa la solicitarea numitului D. N. C. cu mult în urma, respectiv în data de 10.07.2007 si nici nu este un înscris determinant, având în vedere ca, nu cuprinde nici o mentiune cu privire la o eventuala cerere de reconstituire, formulata de revizuient în anul 1991, facându-se doar aprecieri cu privire la pozitiile de rol ale defunctului D. N. si fiului acestuia D. N. N.. Cea de a doua adresa a fost înaintata de CLFF Slivilesti în dosarul nr. 2849/2006 si nu este un înscris determinant, în conditiile în care în aceasta adresa se mentioneaza doar faptul ca, cererea reclamantului a fost analizata în data de 22.03.2006 fiind respinsa, întrucât reclamantul nu a prezentat nici un document din care sa reiese proprietatea terenului, mentionându-se, totodata, ca terenul defunctului D. N. a fost validat pe legea nr.18/1991;
-cererea de reconstituire nr.1067 din 02.04.1998, anexata de revizuient este formulata de D. C. si nu D. C. si oricum acesta nu ar putea fi considerata un înscris determinant, în conditiile în care dateaza din 02.04.1998, validarea dreptului de proprietate conform actelor a caror nulitate s-a solicitat realizându-se înca din anul 1991, la emiterea acesteia neputând fi avute în vedere cereri ulterioare.
În acelasi timp, instanta retine ca, actele noi invocate de revizuienti s-au aflat tot timpul în arhivele comisiei locale sau judetene, adica la dispozitia permanenta a partii interesate, asa încât la data solutionarii cauzei în fond lipsa vreunui înscris (cu referire la cererea de reconstituire nr. 1067 din 02.04.1998) nu s-a datorat unor împrejurari mai presus de vointa revizuentilor, ci datorita neglijentei acestora care au omis sa-si formuleze aparari în sensul celei invocate în cererea de revizuire. Oricum, asa cum s-a mentionat mai sus, cererile de reconstituire formulate de revizuienti ulterior anului 1991 nu pot constitui înscrisuri determinante care sa influienteze solutia data în fond.
În cauza, instanta de fond si cea de recurs au analizat respectarea proceduri de reconstituire a dreptului de proprietate în privinta actelor atacate, asa încât înscrisurile invocate de revizuenti nu sunt de natura sa conduca la schimbarea solutiei în sensul retinerii unei alte situatii de fapt decât cea stabilita initial deoarece s-ar nesocoti puterea de lucru judecat.
Instanta aminteste totodata ca, în privinta cailor extraordinare de atac s-a pronuntat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului care în cauza Mitrea vs. România CEDO a apreciat ca o cale extraordinara de atac, fie ea introdusa si de una din partile procesului, nu poate fi admisa pentru simplul motiv ca instanta a carei hotarâre este atacata a apreciat gresit probele ori a aplicat gresit legea. Curtea a reamintit ca principiul securitatii raporturilor juridice implica respectarea principiului res iudicata, conform caruia nici o parte nu este îndreptatita sa solicite o revizuire a unei hotarâri definitive si irevocabile, obligatorii si, mai ales, nu în scopul de a obtine o rejudecare si o noua analiza a cauzei. Calea extraordinara de atac nu trebuie sa constituie un apel deghizat iar posibilitatea de a exista doua opinii diferite asupra obiectului cauzei nu constituie un temei pentru reexaminare. O exceptie de la aceasta regula se admite numai atunci când este justificata de circumstante riguroase si de substanta.
A mai retinut Curtea ca în considerarea prezumtiei de validitate este inadmisibila o cale extraordinara de atac cu exceptia unor circumstante exceptionale numite de Curte „defecte fundamentale” ale hotarârii. Considerentele Curtii sunt în acord cu reglementarea revizuirii din dreptul intern, cale extraordinara de atac ce poate fi exercitata pentru motivele reglementate în mod exhaustiv de dispozitiile art. 322 si urmatoarele C.pr.civ.
În acest context o hotarâre judecatoreasca este importanta nu doar pentru instantele nationale dar si pentru partile implicate, parti care exercita cai extraordinare de atac întemeiate pe insatisfactii ce provin din pierderea proceselor atâta timp cât se impune a fi ocrotit principiul securitatii raporturilor juridice în sensul ca nici o parte a unui proces sa nu poata determina redeschiderea unei cauze, solutionata irevocabil, numai în scopul de a obtine o rejudecare a cauze; revizuirea nu poate avea semnificatia unui „apel deghizat”, putând fi justificata doar pe circumstante esentiale, imperative si expres prevazute de lege, respectiv nevoie de a asigura un echilibru just între interesele indivizilor si efectivitatea sistemului judiciar.
Fata de considerentele de mai sus, instanta apreciaza cererea de revizuire ca fiind nefondata, motiv pentru care o va respinge.
