Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta şi pe pârâtele, având ca obiect rezoluţiune contract.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns avocat pentru reclamanta, pârâta asistată de avocat, avocat pentru pârâtele şi martorii şi, lipsă reclamanta şi pârâtele .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, în conformitate cu prev. art. 192 şi urm.C.p.civ., instanţa procedează la audierea martorilor, sub prestare de jurământ, răspunsurile fiind consemnate în declaraţiile ataşate la dosar.
Avocat pentru reclamantă, precizează că renunţă la administrarea probei cu interogatoriul pârâtelor şi că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepţii de invocat, instanţa constată închise dezbaterile şi în temeiul dispoziţiilor art. 150 Cod procedură civilă acordă cuvântul pe fond.
Avocat pentru reclamantă, solicită admiterea acţiunii, rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu numitul, autorul pârâtelor, cu cheltuieli de judecată. Arată că pârâtele s-au purtat ca adevărate proprietare, reclamanta nu a avut acces în imobil, chiar dacă avea cheia la imobil, întrucât chiriaşii lăsau cheia în yală nepermiţându-i acesteia să intre în imobil. Mai arată că este vorba de o rezoluţiune de drept, pârâtele nu au înţeles să continue întreţinerea pentru a împiedica rezoluţiunea contractului. Mai susţine că de un an de zile, pârâtele nu au mai ţinut legătura cu reclamanta. De asemenea, solicită ca instanţa să înlăture depoziţia martorului, întrucât este subiectivă.
Avocat pentru pârâte, solicită respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată, susţinând că reclamanta a refuzat orice întreţinere din partea pârâtelor, întrucât este influenţată de fiica ei. Mai arată că, acţiunea pentru desfiinţarea unui contract a cărui se realizează prin prestaţii periodice succesive nu este acţiunea în rezoluţiune şi este acţiunea în reziliere.
Se mai susţine că, debitul nu a fost notificat pentru neîndeplinirea obligaţiilor, acesta putând să ceară un termen de graţie. Menţionează că, reclamanta nu a făcut probe în dovedirea acţiunii, martorul a arătat că cunoaşte cele declarate de la reclamantă, martorul, a declarat că ştie cele declarate în primul ciclu procesual, de la numita, iar martorii audiaţi la acest termen nu au spus nimic concret.
În replică, avocat pentru reclamantă, arată că în cauză este vorba despre o rezoluţiune şi nu de reziliere, fiind aplicabile disp. art. 1020-1021 Cod Civil.
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata la data de 30.04.2010 reclamantele au chemat în judecată pe pârâtele solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună rezoluţiunea contractului de vânzare cumpărare cu întreţinere nr. 2012/24.08.2005 încheiat cu defunctul .
În motivarea acţiunii au arătat că la data de 24.08.2005 au încheiat cu defunctul, fiul şi respectiv fratele contractul de vânzare cumpărare cu întreţinere prin care ia transmis acestuia dreptul de proprietate asupra unei cote părţi de 13/16 din suprafaţa de 216 m.p. teren construcţii situat în împreună cu aceiaşi cotă parte de 13/16 din construcţia situată pe acest teren compusă din o casă de locuit cu trei camere , magazie şi trei scări în suprafaţă de 96,61 m.p. şi suprafaţa construită de 69,85 m.p.având ca vecinătăţi
Prin acest contract defunctul s-a obligat să asigure vânzătoarei, respectiv mama acestuia toate cele necesare traiului pe tot timpul vieţii , însă la data de 4 august 2007 acesta a decedat intrând în posesia imobilului moştenitoarele acestuia respectiv pârâtele.
Mai mult , deşi şi-au rezervat asupra imobilului dreptul de uzufruct viager nu i s-a mai permis să locuiască în acest imobil , fiind chiar închiriat altor persoane care în prezent locuiesc în imobil .
Mai arată reclamantele că nici debitorul întreţinerii , pe perioada cât era în viaţă nu a respectat obligaţia stipulată în contract de a asigura creditoarei întreţinerii toate cele necesare traiului : hrană , îmbrăcăminte , combustibil , îngrijiri medicale.
În drept acţiunea a fost întemeiată pe disp. art. 1020 – 1021 c.civ. şi art. 1063 c.civ.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat că acţiunea pentru desfiinţarea unui contract a cărui executare se realizează prin prestaţii periodice succesive nu este acţiunea în rezoluţiune ci acţiunea în reziliere .
Mai arată pârâta prin întâmpinare că nu este adevărat că autorul şi pârâtele nu au îndeplinit obligaţia de întreţinere , cea care a împiedicat îndeplinirea acestor obligaţii fiind reclamanta care într-un mod sau altul a refuzat primirea întreţinerii , fiind în vârstă de 85 de ani nu mai realizează ce face , uită repede repetă aceleaşi propoziţii şi face altceva decât ceea de discută.
În ce priveşte respectarea dreptului de uzufruct asupra camerei prevăzută în contract , arată că reclamanta face o susţinere mincinoasă atât în ce priveşte cheile de la poartă cât şi de la cameră deoarece sunt în posesia ei şi a fiicei sale .
La cererea părţilor au fost audiaţi martorii , sub prestare de jurământ , declaraţiile acestora fiind ataşate la dosarul cauzei .
Prin întâmpinarea depusă,pârâta a arătat că acţiunea pentru desfiinţarea unui contract a cărui executare se realizează prin prestaţii periodice succesive nu este acţiunea în rezoluţiune ci acţiunea în reziliere ,susţinând că nu este adevărat că autorul şi pârâtele nu au îndeplinit obligaţia de întreţinere , cea care a împiedicat îndeplinirea acestor obligaţii fiind reclamanta care într-un mod sau altul a refuzat primirea întreţinerii , fiind în vârstă de 85 de ani fiindu-i afectată puterea de a raţiona şi nu mai realizează ce face , uită repede, repetă aceleaşi propoziţii şi face altceva decât ceea discută ,fiindu-i respectat dreptul de uzufruct asupra camerei prevăzută în contract , reclamanta făcând o susţinere mincinoasă privitor la faptul că i s-au luat cheile de la poartă cât şi de la cameră,întrucât sunt în posesia ei şi a fiicei sale .
Judecătoria prin sentinţa supusă recursului a respins acţiunea în rezoluţiune contract cu motivarea că nu rezultă culpa pârâţilor în neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul de întreţinere.
In termen legal, reclamantele au declarat recurs criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Au susţinut că au fost greşit examinate probele administrate în cauză, întrucât s-a acordat prioritate unei singure depoziţii de martor , care nu se coroborează cu celelalte probe , fiind nesinceră şi contradictorie, că pârâtele , moştenitoare ale debitorului au închiriat imobilul încălcând dreptul de uzufruct al reclamantei întrucât nu i-au permis accesul în casă , aceasta fiind îngrijită de fiica ei la care locuieşte în prezent .
Prin decizia nr. 411/R din 21.03.2011, Tribunalul a admis recursul formulat de reclamante, a casat sentinţa civilă nr. 6701 din 29.11.2010 pronunţată de Judecătoria şi a trimis cauza spre rejudecare aceleaşi instanţe.
Cauza a fost înregistrată în cel de-al doilea ciclu procesual la data de 18 aprilie 2011, sub nr. 5917/225/2010*.
Cu ocazia rejudecării, instanţa a încuviinţat şi a administrat pentru reclamantă proba cu martorul şi pentru pârâte proba cu martorul , declaraţiile acestora fiind consemnate şi depuse la dosarul cauzei la filele 37, 38.
Prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 7 iunie 2011, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi s-a respins cererea formulată de aceasta împotriva pârâtelor, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activa.
Prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 7 iunie 2011, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi s-a respins cererea formulată de aceasta împotriva pârâtelor, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activa.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele situatii de fapt si de drept:
Reclamantele au chemat în judecată pe pârâtele solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună rezoluţiunea contractului de vânzare cumpărare cu întreţinere nr. 2012/24.08.2005 încheiat cu defunctul .
Din probatoriul administrat in cauza respectiv: CI , contractul de vânzare cumpărare cu întreţinere nr.2012/24.08.2005 , certificatul de moştenitor nr. 236/978/11 mai 1978, plan de amplasament nr. 8521/11.08.2005 , schiţe , declaratiile martorilor audiati in cauza, instanta retine urmatoarele situatii de fapt si de drept.
Se retine că la data de 24.08.2005 au încheiat cu defunctul , fiul şi respectiv fratele , contractul de vânzare cumpărare cu întreţinere prin care ia transmis acestuia dreptul de proprietate asupra unei cote părţi de 13/16 din suprafaţa de 217 m.p. teren construcţii situat în împreună cu aceiaşi cotă parte de 13/16 din construcţia situată pe acest teren compusă din o casă de locuit cu trei camere , magazie şi trei scări în suprafaţă de 96,61 m.p. şi suprafaţa construită de 69,85 m.p.având ca vecinătăţi , imobil detinut in baza certificatului de mostenitor nr. 236/1978 fila 10-11 dosar , incheiend in acest sens contractul de vânzare cumpărare cu întreţinere nr. 2012/24.08.2005.
Instanta retine faptul ca defunctul, detinea conform C.M.236/1978 in proprietate cota de 3/8 respectiv 3/16 din imobilul in cauza , iar in urma contractului de vinzare –cumparare cu clauza de intretinere a cumparat de la sora sa cota de 3/16 pentru care a platit suma de 4000 lei , devenind astfel proprietar pe cota de 6/16 din imobilul in cauza neafectat de conditii sau sarcini, iar pentru cota de 10/16 s-a obligata sa presteze intretinere numitei mama sa care si a rezervat totodata dreptul de uzufruct viager asupra cotei de 10/16 din imobilul in cauza.
Urmare a acestui contract practic defunctul, devine proprietarul absolut al cotei de 6/16 din imobilul in cauza si nudul proprietar grevat de obligatia de intretinere pentru cota de 10/16 din imobil, motiv pentru care acesta fiind in indivizune cu pirita in ceea ce priveste folosinta imobilului in cauza , avea si dreptul si calitatea de a si exercita posesia si folosinta imobilului in cauza corespunzatoare cotei sale de 6/16 , bineinteles fara a aduce atingere dreptului de uzufruct al piritei, pentru cota de 10/16 din imobil dar obligatia era reciproca.
In acest sens atit numitul, era indreptatit sa si foloseasca, si sa culeaga fructele pentru cei 6/16 din imobil fara consintamintul numitei, precum si aceasta pe cei 10/16 din imobil fara consimtamintul lui, insa ambele parti urmau sa si exercite drepturile fara a aduce atingere s-au a ingradi in vreun fel drepturile celuluilalt.
In aceasta ordine de idei am elucidat dilema cu privire la modul in care cei doi, puteau si ar fi trebuit sa gestioneze imobilul in cauza.
Asupra naturii juridice a contractului de vânzare cumpărare cu întreţinere nr. 2012/24.08.2005, se impun a se face urmatorele precizari.
Prin contractul de vânzare cumpărare cu întreţinere nr. 2012/24.08.2005, una din parti a vindut o cota indiviza de 3/16 din imobil iar cealata parte a instrainat cota de 10/16 in schimbul intretinerii (asigurarii toate cele necesare traiului,respectiv hrană , îmbrăcăminte , combustibil , îngrijiri medicale şi sa o inmorminteze conform datinilor) adica a obligatiei de a face din partea lui.
In acest caz nu avem un contract de vinzare cu clauza de intretinere ci doua contracte (negotium ) distincte cuprinse intru-un singur act (instrumentum) urmind a se aplica pentru fiecare contract regulile corespunzatoare.
In speta obiectul cererii de chemare in judecata il formeaza rezoluţiunea contractului de vânzare cumpărare cu întreţinere nr. 2012/24.08.2005 încheiat cu defunctul , a carei titulara este, beneficiara intretinerii pentru cota instrainata de aceasta de 10/16 din imobilul in cauza.
In acest sens se vor analiza si aplica regulile de la contractul cu obligatia de intertinere , care este un contract nenumit (consta in obligatia de „a face” spre deosebire de renta viagera unde este vorba de „a da”)
In acest sens asa cum s-a statuat in practica judecatoreasca in cazul contractului cu obligatie de intretinere se vor aplica regulile generale prevazute de art. 1020 C.civ., si anume rezolutiunea pentru neexecutarea culpabila a obligatiei si nu regulile speciale ale art. 1647 C.civ., aplicabile contractului inrudit de renta viagera , acestea avind un carater special.
Contractul de întreţinere este un contract nenumit, prin urmare, în caz de neexecutare a obligaţiei de întreţinere devin incidente dispoziţiile dreptului comun din materia dreptului obligaţiilor pentru contractele bilaterale, respectiv dispoziţiile art. 1020-1021 Cod civil. Aşadar, pentru a fi admisibilă rezoluţiunea, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: una din părţi să nu-şi fi executat obligaţiile ce-i revin, neexecutarea să fi fost imputabilă părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia, debitorul obligaţiei neexecutate să fi fost pus în întârziere.
Cu privire la condiţia punerii în întârziere, instanţa reţine că potrivit dispozitiilor art. 1079 pct. 3 Cod civil, debitorul este de drept în întârziere datorită caracterului alimentar al prestaţiei la care se obligă debitorul şi care trebuie să fie efectuată în mod succesiv, termenele stipulate pentru executare având un caracter esenţial.
În ceea ce priveşte condiţia neexecutării, instanţa pe baza probelor administrate în dosar, trebuie să stabilească dacă a avut loc o neexecutare a obligaţiei de întreţinere, şi dacă aceasta este esenţială în executarea contractului astfel încât să intervină sancţiunea rezoluţiunii contractului.
Mai mult decât atât, în ceea ce priveşte locul executării întreţinerii, în cazul în care părţile au domicilii separate, instanţa apreciază că locuirea în comun nu este de esenţa, ci numai cel mult de natura contractului de întreţinere.
Astfel, în cazul unor domicilii separate ale părţilor, luând în considerare natura specifică a obligaţiei de întreţinere, se admite prin derogare de la regula executării obligaţiei la domiciliul debitorului, că obligaţia de a presta întreţinerea se execută la domiciliul creditorului întreţinerii, fiind astfel portabilă, dacă prin contract nu s-a stipulat altfel.
În privinţa celei de-a treia condiţii necesare pentru a se putea dispune rezoluţiunea, respectiv neexecutarea sa fie imputabilă pârâţilor, instanţa reţine că sancţiunea rezoluţiunii contractului de întreţinere se poate dispune numai dacă din culpa debitorului, creditorul nu a primit întreţinerea cuvenită.
Potrivit dispoziţiilor art. 1169 Cod civil, cel care face o propunere în faţa instanţei trebuie să o dovedească, prin urmare sarcina probei revine celui ce face o afirmaţie în faţa instanţei.
Din probele administrate in cauza respectiv declaratiile martorilor audiati , reies o serie de aspecte contradictorii insa in mare parte exemplul declaratiilor martorilor acestia relateaza stari de fapt si imprejurari la care nu au asistat personal fiindu-le aduse la cunostiinta de catre reclamanta, fapt ce nu le confera o forta probanta fiind subiective informatiile provenind de la reclamanta motiv pentru care vor fi inlaturate.
Declaratia martorei, nu contine nici o informatie concreta cu privire la modul de indeplinire a obligatiilor contractuale ale piritelor fata de reclamanta, singurele afirmatii constatate personal se refera la faptul ca reclamanta are cheie de la imobilul in cauza si ca locuieste de ani buni cu nepoata de fiica .
Din declaratia martorului reiese faptul ca piritele au inchiriat o camera in imobilul in cauza cu acordul lui care are si ea camera separata si cheie de la imobilul din. , dar nu contine nici o informatie despre modul de prestare a intretinerii sau nu de catre pirite reclamantei.
Singurul martor care declara ca a observat personal si a constatat ca piritele in speta, si au indeplinit obligatiile contractuale dar au fost refuzate in ultimul timp in mod expres de catre reclamanta, fapt constatat personal de catre martor , vine sa demonstreze faptul ca nu le este imputabila piritelor neindeplinirea obligatiei de intretinere dat fiind refuzul reclamantei.
Declaratia martorului, prezinta valoare probatorie doar pina la decesul lui, moment pina la care martorul a constatat personal ca reclamantei i se presta intretinere ulterior stie acest lucru de la, totusi demn de retinut este faptul ca martorul a constatat personal ca in prezent in imobilul in cauza chiriasii sint introdusi de, iar nu are acces in imobil.
Declaratia martorului, contine o serie de informatii provenind de la bunica sa si de la, insa cu toate acestea informatiile sint inexacte intrucit de 2 ani reclamnta nu mai locuieste in imobil si deci martorul nu poate afirma cu certitudine unde locuieste reclamanta si cine si daca i se presteaza in prezent intretinere, iar la imobilul in cauza aceasta are cheie si acces , insa uneori baiatul ce statea in gazda lasa cheia in poarta.
In concluzie , asa cum am aratat reclamanta nu a facut dovada cu certitudine a neindeplinirii obligatiei de intretinere de catre pirite din culpa acestora , nefiind indeplinite astfel toate conditiile pentru admisibilitatea actiunii in rezolutiunea contractului in cauza.
In acest sens instanta va respinge acţiunea formulată de, în contradictoriu cu, ca neîntemeiata.
In baza art. 274 C.civ. instanta va obliga reclamanta la plata către pirita a sumei de 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge acţiunea formulată de în contradictoriu cu, ca neîntemeiata.
Obliga reclamanta la plata către pirita a sumei de 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecata.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare
??
??
??
??
6