În speta, este cert ca pârâtii nu au respectat clauza, potrivit careia aveau obligatia sa-i asigure reclamantei – vânzatoare ca beneficiara a acestei clauze, toate cele necesare traiului, chiar daca aceasta, dupa cum rezulta din contract, are un alt domiciliu decât cel al pârâtilor, respectiv a imobilului ce a constituit obiectul contractului de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere.
Mai mult, retine instanta ca obligatia de întretinere presupune nu numai aspectul material ci si unul subiectiv, moral, având ca baza relatii de încredere, respect reciproc, întretinerea neputând fi acordata sau primita decât în conditiile unui climat care sa confere beneficiarului întretinerii un sentiment de siguranta, liniste, apropiere.
Mai mult, retine instanta ca obligatia de întretinere presupune nu numai aspectul material ci si unul subiectiv, moral, având ca baza relatii de încredere, respect reciproc, întretinerea neputând fi acordata sau primita decât în conditiile unui climat care sa confere beneficiarului întretinerii un sentiment de siguranta, liniste, apropiere.
Pârâtii nu numai ca nu au asigurat întretinerea la care s-au obligat, dar datorita neîntelegerilor care au existat între parti, având cel putin în vedere si numai faptul ca au domicilii diferite, au creat imposibilitatea obiectiva de a o îngriji si întretine pe reclamanta.
Pârâtii nu numai ca nu au asigurat întretinerea la care s-au obligat, dar datorita neîntelegerilor care au existat între parti, având cel putin în vedere si numai faptul ca au domicilii diferite, au creat imposibilitatea obiectiva de a o îngriji si întretine pe reclamanta.
Cum conditia rezolutorie este subîntelesa întotdeauna în contractele sinalagmatice ( iar contractul de întretinere este un contract sinalagmatic), în cazul în care una din parti nu-si executa obligatia, sunt aplicabile dispozitiile art. 1020 C.civ.
Cum conditia rezolutorie este subîntelesa întotdeauna în contractele sinalagmatice ( iar contractul de întretinere este un contract sinalagmatic), în cazul în care una din parti nu-si executa obligatia, sunt aplicabile dispozitiile art. 1020 C.civ.
Reclamantii au optat pentru rezolutiunea contractului, deoarece nu i-au putut determina pe pârâti sa-si execute obligatia asumata prin contract, fapt dovedit de altfel prin raspunsurile la interogatoriu luat din oficiu de instanta.
Reclamantii au optat pentru rezolutiunea contractului, deoarece nu i-au putut determina pe pârâti sa-si execute obligatia asumata prin contract, fapt dovedit de altfel prin raspunsurile la interogatoriu luat din oficiu de instanta.
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Caracal sub nr., reclamantii C. P. si C. V. au chemat în judecata si personal la interogatoriu pe pârâtii C. C. si C. M., solicitând instantei ca prin hotarârea ce o va pronunta sa dispuna rezolutiunea contractului de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere autentificat sub nr.1258 din 22.05.2003 de Biroul Notarilor Publici P.C., R.M., S.C. din Caracal.
Reclamantul C. P., în temeiul art.1294 si 1303 C.civ. cu aplicarea art.966 C.civ. a mai solicitat instantei ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se constate si nulitatea absoluta a actului intitulat ,,contract de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere” autentificat sub nr.1258 din 22.05.2003 de Biroul Notarilor Publici P.C., R.M., S.C. din Caracal, precum si repunerea partilor în situatia anterioara încheierii actului, cu cheltuieli de judecata în temeiul dispozitiilor art.274 C.pr.civ..
În motivarea în fapt a actiunii, reclamantii au aratat ca la data de 22 mai 2003 au înteles sa încheie cu fiul acestora, pârâtul C. C., un act de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere.
Mai arata reclamantii ca, având în vedere natura juridica a contractului de vânzare-cumparare care este un contract esential cu titlu oneros, bilateral, comutativ si translativ de proprietate, au convenit sa înstraineze imobilul construit de catre reclamanti în anul 1994 conform Autorizatiei de construire nr.168 din 08.1.1994.
Reclamantii mentioneaza ca imobilul care s-a înstrainat este amplasat în municipiul Caracal, judetul Olt, are nr.cadastral 1865 si este compus din suprafata de 1782,61 m.p. teren, precum si o casa compusa din parter si etaj, construita din zidarie de BCA si boltari de beton, acoperita cu tigla, având 5 camere si dependinte, imobi construit pe aceasta suprafata de teren.
Mentioneaza reclamantii ca pentru acest imobil construit în timpul casatoriei, fiecare având o cota egala de contributie la dobândirea lui, au stabilit un pret de 50.000.000 lei ROL, echivalentul a 5000 lei RON.
Reclamantii mai arata ca, nelegalitatea evidenta a acestui pret rezulta prin prisma art.1303 C.civ., fiind vadita disproportia între valoarea imobilului înstrainat si pretul stabilit.
Mai mult, sustin reclamantii ca, fiind încalcate dispozitiile art.1294 C.civ., pretul a fost stabilit prin echivalarea contraprestatiei întretinerii pe care reclamanta C. V. urma sa o primeasca de la pârât, iar reclamantul C. P., coproprietar al imobilului înstrainat, nu a primit pretul în schimbul transferarii cotei sale de proprietate din imobilul tranzactionat.
Mai sustin reclamantii ca pretul, obiectul prestatiei cumparatorului, este de esenta contractului de vânzare-cumparare, lipsa pretului ori fictivitatea acestuia atrage nulitatea actului juridic, cel putin ca vânzare-cumparare iar în speta dedusa judecatii nici nu a fost stipulat, acest viciu fiind acoperit de notarul public, care i-a îndemnat sa accepte încheierea unui act nul.
Reclamantii au mai mentionat ca pretul este obiectul prestatiei cumparatorului, constând într-o suma de bani care corespunde valorii lucrului vândut, iar în lipsa unui pret, vânzarea este nula absolut, deoarece obligatia cumparatorului nu are obiect si obligatia vânzatorului este lipsita de cauza.
Precizeaza reclamantii ca, pentru validitatea contractului de vânzare-cumparare, pretul trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie fixat într-o suma de bani, pentru ca stabilirea pretului în bani este de esenta vânzarii, în caz contrar schimbându-se natura juridica a contractului în contract de schimb, de întretinere sau de renta viagera ori de si pretul trebuie sa fie determinat sau determinabil, întrucât potrivit art.1303 C.civ., pretul este determinat în cazul în care cuantumul lui este stabilit de comun acord de catre parti în momentul încheierii contractului si toti contractantii îsi primesc contraprestatia.
Arata reclamantii ca practica judiciara a decis ca lipsa elementului pret este un motiv de nulitate absoluta ca si neseriozitatea acestuia, atunci când este evident mai mic decât valoarea bunului tranzactionat
Mai precizeaza reclamantii ca în ceea ce priveste executarea obligatiei de întretinere pe care pârâtul trebuia sa o presteze ca echivalare a pretului contractului în favoarea reclamantei C. V., aceasta obligatie nu a mai fost executata iar în prezent pârâtul si familia acestuia au izgonit-o din domiciliu în urma cu aproximativ 1 an de zile, în momentul în care le-a cerut sa o întretina, asa cum s-au obligat.
Au mai aratat reclamantii ca, initial pârâtul a avut grija de reclamanta C. V. sustinând acest fapt cu indulgenta în ceea ce presupune întinderea acestei obligatii, însa dupa un timp de aproximativ 1 an, a început sa nu o mai îngrijeasca, culminând cu alungarea reclamantei din locuinta în urma cu peste un an de zile.
Din punct de vedere al regimului obligatiilor, considera reclamantii ca pârâtul si-a încalcat obligatia contractuala asumata, fiind astfel incidente dispozitiile art.1020.1021 C.civ., contractul fiind încheiat sub conditie rezolutorie.
Pentru aceste considerente, reclamantii solicita admiterea actiunii si, într-o prima teza constatarea nulitatii absolute a contractului, iar într-o teza subsidiara rezolutiunea acestuia, cu consecinta repunerii partilor în situatia anterioara încheierii actului si obligatia pârâtilor la plata cheltuielilor de judecata.
În drept, cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art.1294 si 1303 C.civil, art.966 c.civil, art.1020, 1021 Cod civil, art.274 Cod Procedura Civila.
Reclamantii au precizat ca înteleg sa evalueze valoarea imobilului la suma de 50 000 lei, suma pentru care au si achitat taxa judiciara de timbru.
Alaturat cererii de chemare în judecata, reclamantii au depus la dosar în copie contractul de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere autentificat sub nr.1258 din 22.05.2003 de Biroul Notarilor Publici P.C., R.M., S.C. din Caracal si chitanta în original reprezentând dovada achitarii taxei judiciare de timbru.
Examinând materialul probatoriu administrat în cauza, instanta retine urmatoarele:
Partile fiind legal citate, iar reclamantii si cu mentiunea de a depune la dosar înscrisuri din care sa rezulte suprafata construita a casei de locuit, materialele din care este edificata si anul când a fost construita, în sedinta publica din 10 noiembrie 2011 reclamantii prezenti si asistati de aparator au aratat ca au evaluat imobilul ce a constituit obiectul contractului de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere autentificat sub nr.1258 din 22.05.2003, cum de altfel s-a stabilit si prin actul autentificat mai sus mentionat, mai mult pârâtii prezenti în instanta sunt de acord cu rezolutiunea contractului de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere, recunoscând ca nu au respectat obligatia asumata prin contract, fiind chiar de acord sa achite si cheltuielile de judecata constând în cuantumul taxei judiciare de timbru.
Într-adevar, prezenti în sedinta publica din 10 noiembrie 2011, pârâtii C. C. si C. M. au aratat ca nu au respectat obligatia asumata prin contractul încheiat cu reclamantii, fiind de acord cu rezolutiunea contractului de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere.
Urmeaza ca instanta sa constate, analizând sustinerile partilor si probele facute în cauza, ca actiunea este întemeiata numai în parte, pentru motivele ce urmeaza:
La data de 22.05.2003 reclamantii, având calitatea de soti dar fiecare cu un alt domiciliu, au convenit sa vânda fiului acestora C. C., casa proprietatea vânzatorilor (C1), situata în municipiul Caracal, judetul Olt, unde si reclamantul C. P. are domiciliul, având P+1, construita din zidarie BCA si boltari din beton, acoperita cu tigla, având 5 camere si dependinte, împreuna cu suprafata de 1782,61 m.p. teren intravilan aferent constructiei.
S-a mentionat în cuprinsul contractului de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere autentificat sub nr.1258 din 22.05.2003, ca pretul acestei vânzarii consta în obligatia de întretinere evaluata la suma de 50 000 000 lei, prin care pârâtul C. C. se obliga sa o întretina pe reclamanta C. V. cu toate mijloacele necesare traiului, pâna la sfârsitul vietii, iar la deces sa-i faca cele necesare, dupa datini.
Totodata, s-a mai mentionat ca pârâtul-cumparator întelege sa intre în stapânirea imobilului descris, începând cu data autentificarii contractului, luând la cunostinta de art.30 C.fam., fiind casatorit cu pârâta C. M..
În considerarea celor retinute, instanta urmeaza sa admita în parte actiunea, sa dispuna rezolutiunea contractului de vânzare – cumparare cu clauza de întretinere încheiat între parti si repunerea partilor în situatia anterioara încheierii contractului.
Retine instanta ca, în cazul contractului de întretinere notiunea de întretinere include o serie de prestatii ca procurarea si prepararea hranei, cumpararea de îmbracaminte, încaltaminte, medicamente, precum si îngrijiri medicale, curatenia locuintei, plata consumului la electricitate, combustibil, etc..
În speta, este cert ca pârâtii nu au respectat clauza, potrivit careia aveau obligatia sa-i asigure reclamantei – vânzatoare C. V. ca beneficiara a acestei clauze, toate cele necesare traiului, chiar daca aceasta, dupa cum rezulta din contract, are un alt domiciliu decât cel al pârâtilor, respectiv a imobilului ce a constituit obiectul contractului de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere.
Petitul actiunii privind constatarea nulitatii absolute a contractului de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere, autentificat sub nr.1258 din 22 mai 2003, urmeaza a se respinge ca neîntemeiat pe baza urmatoarelor considerente:
Reclamantii au solicitat prin actiune într-o prima teza constatarea nulitatii absolute a contractului, iar într-o teza subsidiara rezolutiunea acestuia, cu consecinta repunerii partilor în situatia anterioara încheierii actului si obligatia pârâtilor la plata cheltuielilor de judecata, pentru ca în sedinta publica din 10 noiembrie 2011, având în vedere sustinerile pârâtilor, atât rezolutiunea contractului de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere autentificat sub nr.1258 din 22.05.2003, cât si constatarea nulitatii absolute a contractului, datorita lipsei pretului.
Constata instanta însa ca lipsa elementului pret nu este un motiv de nulitate absoluta, cu atât mai mult cu cât contractul încheiat între parti este cu clauza de întretinere, chiar si numai cu obligatia întretinerii reclamantei, contractul de întretinere fiind un contract sinalagmatic, dar în sedinta publica din 10 noiembrie 2011, reclamantii si pârâtii au aratat ca nu înteleg sa mai solicite încuviintarea altor probe, avându-se în vedere raspunsurile la interogatoriu ale pârâtilor din care a rezultat fara putinta de tagada ca nu si-au îndeplinit obligatia de întretinere.
De altfel, instanta a mai retinut ca în actiune chiar reclamantii arata ca, pentru validitatea contractului de vânzare-cumparare, pretul trebuie sa fie fixat într-o suma de bani, pentru ca stabilirea pretului în bani este de esenta vânzarii, în caz contrar schimbându-se natura juridica a contractului în contract de schimb, de întretinere sau de renta viagera sau de donatie.
Mai mult, prezenta partilor la notariat,continutul declaratiilor lor, precum si faptul ca din încheierea de autentificare reiese ca, „dupa citirea actului,au consimtit la autentificarea lui”, reprezinta constatari personale ale functionarului public, care fac dovada pâna la înscrierea în fals,potrivit art.ll73 C.civ.
De altfel, pretul este determinat în mod liber de catre parti si poate fi sub valoarea reala a obiectului conventiei sau peste valoarea sa.
Conform art.60 din Legea nr.36/1995 – Legea notarilor publici si a activitatii notariale, notarul pentru a lua consimtamântul partilor dupa citirea actului le va întreba daca au înteles continutul acestora si daca cele cuprinse în act exprima vointa lor.
Asa cum s-a retinut mai sus, actul autentic are deplina credinta în privinta oricarei persoane despre dispozitiile si conventiile ce constata.(art.1173 C.civil), pâna la dovada contrara.
Nulitatea absoluta a unui act juridic intervine în situatia în care la încheierea sa a fost încalcata o norma de interes general. O astfel de norma priveste consimtamântul în înteles de vointa exteriorizata (art.953 C.civil) si care trebuie sa provina de la o persoana cu discernamânt.
Nulitatea relativa intervine în cazul încalcarii unei norme legale care ocroteste un interes individual, personal.
Consimtamântul este acea conditie esentiala, de fond si generala a actului juridic civil, care consta în hotarârea de a încheia un act juridic manifestata în exterior.
Asadar, este necesar ca subiectul de drept sa aiba puterea de a discerne, de a aprecia efectele juridice care se produc pe baza manifestarii sale de vointa.
Daca în principiu, lipsa discernamântului în momentul încheierii actului juridic se sanctioneaza cu nulitate relativa, lipsa totala si generala a discernamântului echivaleaza cu lipsa consimtamântului, astfel încât actul încheiat în asemenea conditii este sanctionat cu nulitatea absoluta.
În consecinta, instanta urmeaza sa admita în parte actiunea formulata de reclamanti împotriva pârâtilor si sa dispuna rezolutiunea contractului de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere, autentificat sub nr.1258 din 22 mai 2003 si repune partile în situatia anterioara încheierii contractului.
Postat 30.12.2011
