Lipsa airbagurilor spate, mascate cu viclenie printr-o folie de aluminiu şi montarea unei rezistenţe care să „păcălească” testul electronic, precum şi avarierea şi sudarea punţii spate reprezintă vicii grave, care afectează siguranţa în circulaţie a conducătorului auto şi a pasagerilor din autoturism.
Decizia civilă nr. 669/R din 14.12.2011 a Curţii de Apel Galaţi
Prin sentinţa civilă nr. 6628 din 23 noiembrie 2010 pronunţată de Judecătoria Brăila în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 13385/196/2009 a admis în parte cererea completată formulată de reclamantul V.V. în contradictoriu cu pârâtul S.V. şi a dispus rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între reclamant şi pârât la data de 18.11.2009 având ca obiect autovehiculul marca Mercedez – Benz, tipul 280 CDI, seria motor 40745858, a repus părţile în situaţia anterioară datei încheierii contractului în sensul în care pârâtul redevine proprietarul autovehiculului şi l-a obligat pe acesta să restituie reclamantului cumpărător preţul de 25000 Euro echivalent în lei la data plăţii efective. A respins cererea reclamantului privind obligarea pârâtului la despăgubiri. A obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 4171 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă 122/9.06.2011 a Tribunalului Brăila s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârât.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs intimatul, care a criticat soluţia instanţei de apel, în principal sub următoarele aspecte:
Hotărârea este dată cu greşita aplicare a legii, respectiv a dispoziţiilor din materia garanţiei vânzătorului pentru viciile bunului. În cauză nu erau întrunite cele două condiţii prevăzute de art. 1353 C.civ.: viciul nu era ascuns (raportat la probele administrate precum şi la teoria şi practica judiciară în materie, cu minime diligenţe, apelând la un specialist ar fi putu constata defecţiunile) şi nu era grav (putând fi remediat fără cheltuieli prea mari). În această situaţie, instanţa ar fi putut admite în parte acţiunea şi reduce preţul vânzării.
Prin decizia civilă nr. 669/R din 14.12.2011 a Curţii de Apel Galaţi s-a respins ca nefondat recursul.
Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Vânzătorul trebuie să asigure folosinţa liniştită şi utilă a lucrului şi răspunde de viciile ascunse ale lucrului, dacă din caza lor lucrul este impropriu întrebuinţării după destinaţie sau dacă viciile micşorează într-atât valoarea de întrebuinţare încât cumpărătorul, în cunoştinţă de cauză, nu ar fi cumpărat sau ar fi plătit un preţ mai redus (art. 1352 C.civ.).
În această situaţie, cumpărătorul poate opta pentru acţiunea în rezoluţiunea contractului, printr-o acţiune în garanţie numită redhibitorie, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) Viciul să fie ascuns (art.1352 C.civ.)
„Vânzătorul nu răspunde de viciile aparente şi despre care cumpărătorul a putut singur să se convingă” (art. 1353 C.civ.).
Prin urmare, viciul poate fi considerat ascuns numai dacă cumpărătorul nu l-a cunoscut şi, după împrejurări, printr-o verificare normală, dar atentă, nici nu putea să-l cunoască, nefiindu-i comunicat nici de către vânzător. Viciul pe care vânzătorul l-ar fi adus la cunoştinţă cumpărătorului nu poate fi considerat ascuns indiferent de natura lui.
Posibilitatea cumpărătorului de a lua cunoştinţă de viciul lucrului trebuie apreciat „în abstract”, avându-se în vedere un cumpărător prudent şi diligent. Lipsa de informare, de experienţă, cât şi nepriceperea cumpărătorului nu fac ca viciile pe care acesta nu le-a putut constata singur să fie considerate ascunse.
În cauză, în mod corect instanţa de fond au apreciat că viciile autoturismului erau ascunse, din următoarele considerente:
Opiniile experţilor I.M. (expertiză auto extrajudiciară) şi C.G. (expertiza judiciară) au fost în acest sens.
La diagnosticarea electronică, folosindu-se testul specific „Mercedes, Star Diacnosis Compact”, nu s-au identificat defecte în sistemul electronic sau electric şi toate funcţiile au corespuns standardelor în vigoare (f 114 – raport expertiză).
Chiar şi vânzătorul susţine că nu a avut niciodată cunoştinţă de aceste vicii, deşi a verificat maşina la un service autorizat Mercedes – SC SF Tex SA Galaţi (întâmpinare, rezultate service – 16.07.2009).
În plus, în ceea ce priveşte lipsa airbagului stânga spate, şi avarierea airbagului tip cortină, aceste vicii au fost ascunse cu viclenie de o persoană necunoscută, probabil proprietarul iniţial al autoturismului. Cert este că lipsa lor a fost mascată, prin montarea unei rezistenţe de 2,2 ohmi, astfel încât nici testul electronic nu le-a depistat, furnizând informaţii eronate.
În concluzie, raportat la situaţia de fapt reţinută de instanţele de fond Curtea apreciază că un cumpărător diligent nu ar fi putut descoperi nici avarierea punţii spate şi sudarea ulterioară, neconformă cu standardele Mercedes, nici lipsa airbagului stânga spate şi avarierea airbagului tip cortină, acestea reprezentând vicii ascunse, în sensul art. 1352 c.civ.
b) Viciul să fi existat în momentul încheierii contractului.
Îndeplinirea acestei condiţii a fost contestată iniţial, în faţa instanţei fond, dar nu a mai făcut obiectul criticilor în recurs.
c) Viciul trebuie să fie grav, adică din cauza lui lucrul să fie impropriu întrebuinţării la care este destinat după natura sa sau să se micşoreze într-atât valoarea de întrebuinţare, încât cumpărătorul, în cunoştinţă de cauză, n-ar fi cumpărat sau ar fi plătit un preţ mai redus.
Raportat la situaţia de fapt reţinută de instanţele de fond, în baza probelor administrate, (raport de expertiză) viciul este extrem de grav deoarece defecţiunile enumerate pun în pericol siguranţa circulaţiei, în diferite situaţii ce pot apare în trafic.
Prin urmare, este evident că nici o persoană nu ar cumpăra un autoturism ştiind că e afectată stabilitatea la frânare sau în mers la diferite regimuri de viteză sau la accelerare în linie dreaptă, toate acestea (inclusiv lipsa airbagurilor) ţinând chiar de siguranţa în circulaţie a conducătorului auto şi a pasagerilor din autoturism.
În concluzie, Curtea apreciază că viciul e atât de grav încât nu se poate pune problema reducerii preţului, ci doar a rezoluţiunii contractului. În plus, aşa cum a reţinut instanţa de apel, o astfel de cerere nu a fost formulată nici de reclamant, nici de pârât, pe cale de reconvenţională.
