Examinând motivele expuse de reclamanta în cererea de chemare în judecata în raport cu actele depuse la dosar, instanta a constatat ca situatia descrisa nu îndeplineste conditiile de existenta ale unei simulatii, deoarece îi lipseste un element esential – indicarea operatiunii juridice secrete (negotium), a acordului de vointa dintre parti ce reprezinta vointa lor reala, ascunsa tertilor.
Împotriva acestei sentinte, a formulat apel reclamanta, solicitând schimbarea sentintei în sensul respingerii exceptiei inadmisibilitatii actiunii si trimiterii cauzei primei instante în vederea continuarii judecatii.
Curtea va respinge apelul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:
În primul rând sustinerea apelantei ca sentinta a fost data cu încalcarea normelor procedurale producându-i se o vatamare care nu poate fi remediata decât prin anularea actului, respectiv a sentintei pronuntate, în conformitate cu dispozitiile art 105 Cod procedura civila, este nefondata.
În sedinta publica din 20.04.2011, instanta de fond a acordat cuvântul partilor pe exceptiile de procedura invocate, inclusiv pe exceptia inadmisibilitatii actiuni dar, ca exceptie de fond. Fiind în discutie o exceptie de fond, firesc ca instanta a analizat fondul pricinii. Aceasta exceptie nu a fost invocata ca un fine de neprimire a actiunii reclamantei, dovada fiind chiar afirmatia apelantei, în apel, ca “pârâtii au înteles sa o invoce prin întâmpinare ca fiind o aparare de fond”, deci, a constientizat faptul ca se va cerceta fondul cauzei si nimic nu a împiedicat-o sa solicite administrarea de probatorii, dar nu a facut-o, situatie în care sustinerea ca i s-a încalcat dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil este nefondata. Apelanta nici în apel, care are caracter devolutiv, nu a solicitat administrarea de probe, desi a invocat ca i s-a suprimat acest drept la instanta de fond.
Pe fond, pricina a fost corect solutionata, caci actiunea trebuia respinsa astfel ca va fi schimbata doar motivarea hotarârii.
Apelanta reclamanta a sustinut ca din cronologia evenimentelor a rezultat fara putinta de tagada intentia unei persoane straine de societate, pârâtul Chelu Catalin, de a dobândi actiuni ale societatii, fraudând în acest mod interdictia instituita în deplina conformitate cu vointa sociala. Modalitatea în care pârâtul a înteles sa puna în practica intentia de fraudare – prin încheierea unor tranzactii simulate dublate de un mandat fara reprezentare – se circumscrie pe deplin conventiei de pręte nom, forma specifica a simulatiei, similara interpunerii de persoane.
Deci, forma simulatiei invocata de reclamanta în legatura cu actul public, este conventia de pręte-nom sau mandatul fara reprezentare, care este un caz particular de simulatie prin interpunerea de persoane.
Se recurge la aceasta formula juridica când mandantul vrea sa încheie un act juridic dar în asa fel încât persoana sa sa nu fie cunoscuta de terti cum ar fi cocontractantul. În acest scop da un mandat unei alte persoane, care însa contracteaza în nume propriu si nu în calitate de mandatar.
În aceasta forma de simulatie, mandatarul ocult, neavând calitatea de reprezentant, actioneaza în nume propriu si pentru ca mandantul sau, ramas ascuns, sa dobândeasca în propriul sau patrimoniu dreptul în discutie. În acest caz , este necesar a se încheia un nou act juridic între mandatar si mandant, ori existenta acestuia nu s-a dovedit.
Corect instanta a retinut ca în raport cu actele depuse la dosar situatia descrisa de reclamanta nu îndeplineste conditiile de existenta ale unei simulatii, deoarece îi lipseste un element esential – indicarea operatiunii juridice secrete (negotium), a acordului de vointa dintre parti ce reprezinta vointa lor reala, ascunsa tertilor.
Reclamanta apelanta, în calitate de tert, avea posibilitatea de a face dovada operatiunii juridice secrete prin orice mijloc de proba, însa nu cerut administrarea de probe nici la instanta de fond, nici în apel.
Apelanta a invocat ca motivarea instantei este contradictorie ceea ce nu corespunde realitatii. Instanta a retinut ca actul secret nu a fost dovedit iar alte sustineri sunt legate de efectele juridice pe care le produce actul secret conform dispozitiilor art. 1175 Cod civil.
De precizat ca, în cazul în speta, nu ambele parti din contractul aparent au urmarit în mod constient, ca efectele sa se produca fata de o terta persoana careia i se asigura anonimatul, prin simularea persoanei. În situatia invocata de apelanta reclamanta, pârâtii cedenti din contractele publice sunt si ei, la rândul lor, terti ca si reclamanta si interesul lor este mentinerea actului public aparent si nu lipsirea acestuia de efecte juridice. Dovada este sustinerea acestora din întâmpinari, prin care au cerut respingerea actiunii reclamantei – sustinând ca au vândut actiunile unui actionar al societatii, respectiv Sandulescu Ilie, pe care l-au si mandatat sa îndeplineasca toate formalitatile prevazute de lege. Pe de alta parte, cei care au solicitat admiterea actiunii reclamantei nu au invocat ca au încheiat actele cu intentia ca adevaratul beneficiar sa fie Chelu Catalin. Deci, si în situatia în care apelanta reclamanta ar fi dovedit existenta actului secret care modifica actul public, existând conflict între mai multi terti, acesta se rezolva în favoarea acelora care se întemeiaza cu buna credinta pe actul aparent, conform dispozitiilor art.1175 Cod civil, actul secret nefiindu-le opozabil.
Astfel fiind, în baza dispozitiilor art.296 Cod procedura civila, apelul va fi respins ca nefondat.
1
