Dosar nr. 323/249/2010
SENTINŢA CIVILĂ NR. 292 din data de 20.04.2010
Pe rol, soluţionarea cauzei civile având ca obiect „contestaţie la silită, întoarcerea executării”, acţiune formulată de contestatoarea S.A.D.M. în contradictoriu cu intimata L. F.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile, dar intimata a fost reprezentată de dl. avocat C. T. F.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier care învederează că s-a depus la dosarul cauzei cerere completatoare.
Instanţa comunică un exemplar de pe cererea completatoare apărătorului intimatei.
Intimata prin avocat învederează că nu solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoştinţă de cererea completatoare precizând că nu mai are alte probe de formulat.
Instanţa, nemaifiind alte probe de administrat, consideră cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pentru susţineri pe fondul cauzei.
Intimata prin avocat solicită respingerea contestaţiei cu cheltuieli de judecată. Precizează că nu înţelege care este motivarea, ce normă a încălcat BEJ O. C. şi că nu s-au dezvoltat motivele care să atragă anularea executării.
I N S T A N Ţ A
Deliberând asupra acţiunii civile de faţă:
La data de 12.03.2010 s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe, sub nr. 323/249, contestaţia la executarea silită – întoarcerea executării, formulată de contestatoarea S.A.D.M, împotriva formelor de executare silită a sentinţei civile nr.606/25.03.2008, pronunţată de Tribunalul Călăraşi, exercitate de către BEJ O C., la cererea intimatei L. F., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună :
– anularea tuturor formelor de executare silită şi încetarea executării;
– suspendarea executării până la soluţionarea cauzei;
– întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare executării;
– obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.
În motivarea contestaţiei, contestatoarea arată că prin sentinţa civilă nr.606/ 25.03.2008 pronunţată de Tribunalul Călăraşi, s-a constatat, pe de o parte, dreptul intimatei de a primi despăgubiri „în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv..”, iar pe de altă parte, că „despăgubirile sunt în valoare de 103.955, 21 RON”.
În termen legal, contestatoarea a apelat această sentinţă, iar prin decizia civilă nr.888/11.12.2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a fost respins apelul ca nefondat, fiind menţinută soluţia primei instanţe.
Dat fiind că soluţia Curţii nu le-a fost comunicată, apreciază că hotărârea instanţei de fond nu este irevocabilă şi pe cale de consecinţă, nici executorie, întrucât unitatea contestatoare se află încă în termenul de recurs.
Prin somaţia nr.180/02.02.2010, comunicată de către BEJ O. C., contestatoarea, contrar dispozitivului sentinţei nr.606, a fost somată ca în termen de 24 de ore de la primirea actului de executare silită, să achite intimatei suma de 112.202, 21 lei, cu titlu de pretenţii – despăgubiri, cheltuieli de judecată, cheltuieli de onorariu şi executare silită.
Având în vedere conţinutul dispozitivului sentinţei nr.606 conform căruia nu s-a dispus obligarea unităţii la plata vreunei sume de bani către intimată, deci nu a căzut în pretenţii faţă de titularii acţiunii, ci s-a constatat numai dreptul acestora la despăgubiri şi cuantumul lor, apare evident că formele de executare silită pornite împotriva unităţii contestatoare nu numai că sunt neconforme cu dispozitivul sentinţei instanţei de fond, dar contravin flagrant acestuia în condiţiile în care, aşa cum a reţinut şi a dispus prima instanţă, plata despăgubirilor băneşti se va face „ în condiţiile legii speciale”, de către stat, prin Fondul Proprietatea, „şi nu de către pârâtă”.
Ca atare, apare evident că executarea silită declanşată împotriva unităţii contestatoare este nelegală şi abuzivă întrucât nu respectă conţinutul dispozitivului sentinţei civile nr.606, invocată drept titlu executoriu.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea acţiunii, anularea formelor de executare silită efectuate de BEJ O.C. în temeiul sentinţei civile sus menţionate şi întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare executării.
În drept, contestatoarea şi-a întemeiat contestaţia pe dispoziţiile art. 399 şi urm. C.proc.civil.
În dovedirea contestaţiei s-a solicitat proba cu înscrisuri, ataşând următoarele acte în fotocopie: foaie de transmitere anexa 2 din 12.03.2010, certificat de grefă dosar nr.719/C/2010 emis de Tribunalul Călăraşi; somaţia nr. 180/02.02.2010 emisă în dosarul de executare nr. 180/2009 (dosar instanţă 1745/249/2009) şi comunicarea acesteia către S. A. D.M.; proces-verbal de cheltuieli de 02.02.2010 în dosarul de executare nr.180/2009; înfiinţare poprire pe conturile debitoarei S. A. D.M.către R. B. SA. B. din 22.02.2010.
La data de 23.03.2010, intimata L. F. a formulat întâmpinare solicitând să se respingă acţiunea în totalitate şi să fie obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare intimata învederează că din motivele de fapt descrise de către reclamantă nu rezultă încălcarea vreunui text de lege cu privire la executarea silită însăşi sau efectuarea oricărui act de executare care ar atrage sancţiunea anulării actului nelegal.
Contestatoarea face vorbire de faptul că nu i-a fost comunicată hotărârea Curţii de Apel, ori din titlul executoriu rezultă cu certitudine că aceasta nu mai este în termenul de recurs.
Contestatoarea face vorbire de o contradicţie între dispozitivul sentinţei nr.606/25.03.2008 a Tribunalului Călăraşi şi faptul că din conţinutul dispozitivului nu ar rezulta obligarea contestatoarei la plata vreunei sume de bani.
Întrucât contestatoarea face vorbire de neînţelegerea titlului, consideră că se află într-o altă situaţie, de calificare juridică a contestaţiei, şi anume întinderea sau aplicarea titlului executoriu, ori contestatoarea a refuzat să-şi întemeieze contestaţia pe dispoziţiile art.400 alin 2 C.proc.civ., aceasta fiind de competenţa instanţei care a pronunţat hotărârea ce se execută.
Cererea fost timbrată cu 194 lei taxă de timbru şi timbru judiciar.
În drept se invocă dispoziţiile art.115 C.pr.civ.
Solicită proba cu proba cu înscrisuri.
Au fost ataşate: dosarul de fond 3497/2003 al Tribunalui Călăraşi, dosarul de încuviinţare nr. 1745/249/2009 al Judecătoriei Lehliu-Gară şi dosarul de executare silită nr. 180/2009 – BEJ O. C.
Aceeaşi cerere a fost înregistrată sub nr. 594/116/2010 pe rolul Tribunalului Călăraşi, care prin sentinţa civilă 647/17.03.2010 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Lehliu-Gară, şi care a fost ataşat la acest dosar, 323/249/2010.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 606/25.03.2008 pronunţată de Tribunalul Călăraşi în dosarul nr. 6/116/2003 a fost admisă în parte acţiunea formulată de L. F. şi de moştenitorii decedaţilor D. M. şi D. M., respectiv D. P., D. O. şi D. F., împotriva pârâtei S. A. D.M..
Astfel, s-a dispus anularea deciziei nr. 168/03.10.2003 emisă de pârâtă şi s-a respins capătul de cerere privind restituirea în natură a imobilului ce a format obiectul notificării 63N/2001 dar şi de acordare de despăgubiri pentru suprafaţa de 2102 m teren.
S-a constatat că reclamanţii, în calitate de moştenitori ai defunctului D. C., sunt îndreptăţiţi să primească despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, pentru imobilul format din suprafaţa totală de 4198 mp teren şi dintr-o construcţie compusă din patru camere, sală, hol şi terasă în suprafaţă construită de 145,69 mp. S-a constatat că despăgubirile aferente imobilului susmenţionat sunt în valoare de 103.955,21 lei noi şi s-a respins cererea de chemare în garanţie a Primăriei comunei D. M. formulată de S. A. D.M..
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel S. A. D.M., apel respins ca nefondat prin Decizia civilă nr.888 A/11.12.2008, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă în dosarul 6/116/2003 (2045/2008). Prin aceeaşi decizie a fost obligată apelanta la 300 lei cheltuieli de judecată către intimata L. F..
Sentinţa civilă nr. 606/25.03.2008 pronunţată de Tribunalul Călăraşi în dosarul nr. 6/116/2003 şi decizia civilă nr.888 A/11.12.2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă în dosarul 6/116/2003 (2045/2008) au rămas definitive şi irevocabile prin nerecurare.
Prin încheierea din 12.01.2010 pronunţată de Judecătoria Lehliu-Gară în dosarul nr. 1745/249/2009 având ca obiect încuviinţare executare silită, s-a admis cererea formulată de creditoarea L. F. şi s-a dispus încuviinţarea executării silite în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă 606/25.03.2008, definitivă şi irevocabilă prin decizia civilă 888 A/ 11.12.2008 însă este evident că din dispozitivele celor două hotărâri judecătoreşti de mai sus nu era susceptibilă de executare silită decât obligarea S. A. D.M. la 300 lei cheltuieli de judecată.
Dispozitivul sentinţei civile 606/25.03.2008 nu putea fi pus în executare silită întrucât doar se constata că reclamanţii, în calitate de moştenitori ai defunctului D. C., sunt îndreptăţiţi să primească despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, pentru imobilul format din suprafaţa totală de 4198 mp teren şi dintr-o construcţie compusă din patru camere, sală, hol şi terasă în suprafaţă construită de 145,69 mp şi se constata că despăgubirile aferente imobilului susmenţionat sunt în valoare de 103.955,21.
Aceasta înseamnă că reclamanţii din dosarul 6/116/2003 sunt îndreptăţiţi să primească despăgubiri pentru imobilele ce au aparţinut autorului lor şi care au fost preluate în mod abuziv de către stat însă nu contestatoarea de astăzi este cea căzută în pretenţii, nu ea a fost obligată la a le achita aceste despăgubiri.
Cum formele de executare se referă la suma de 112547,21 lei şi nu doar la suma de doar 300 lei cheltuieli de judecată, instanţa urmează a admite capătul de cerere vizând anularea formele de executare ale BEJ O. C. din dosarul de executare 180/2009.
Cum contestatoarea nu a timbrat capătul de cerere privind suspendarea propriu-zisă a executării silite, instanţa urmează a respinge capătul de cerere ca rămas fără obiect.
În ceea ce priveşte întoarcerea executării silite, instanţa reţine că nu a fost dovedit cu nici un mijloc de probă că s-a achitat vreo sumă în cadrul executării silite fiind doar simple susţineri ale contestatoarei, ori art. 1169 C.civ. obligă pe cel ce face o propunere în faţa instanţei să o şi dovedească.
Cum cererea a fost admisă doar în parte în conformitate cu dispoziţiile art. 276 C.proc. civ. obligă intimata, către contestatoare, la cheltuieli de judecată în cuantum de 100 lei, reprezentând taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMEL LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite în parte contestaţia formulată de contestatoarea S. A. D.M. în contradictoriu cu intimatei L. F.
Anulează toate formele de executare întocmite de BEJ O. C. în dosarul de executare 180/2009 (dosar de executare al instanţei nr. 1745/249/2009).
Respinge capătul de cerere prin care s-a solicitat suspendarea executării silite ca rămas fără obiect.
Respinge capătul de cerere privind întoarcerea executării silite ca neîntemeiat.
Obligă intimata la plata către contestatoare a sumei de 100 lei, cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20.04.2010.
PREŞEDINTE GREFIER
(Sentinţa a rămas irevocabilă prin nerecurare)
1