În motivarea actiunii , creditoarea a aratat ca la data de 7.09.2009, între ea si debitoare a intervenit acordul de furnizare seria 074747 prin care a furnizat acesteia servicii de licentiere neexclusiva a aplicatiei SEA – Sistem Electronic de Arhivare si Management Electronic Integrat al Documentelor – precum si echipament aferent infrastructurii necesare functionarii acesteia.
De asemenea , creditoarea a aratat ca la data de 11.09.2009 s-a întocmit procesul verbal de receptie a lucrarii, fiind astfel efectuata verificarea tehnica a aparaturii de calcul a beneficiarei , precum si instalarea aplicatiei SEA , instruirea personalului delegat al acesteia , securizarea sistemului de acces în aplicatie si încredintarea catre persoana delegata a drepturilor de administrare a aplicatiei , ca atare prin efectul realizarii obligatiilor sale contractuale , creditoarea a procedat la remiterea catre debitoare a înscrisurilor justificative fiscale, prin care sunt individualizate creantele certe , lichide si exigibile pe care aceasta le datoreaza , însa aceasta refuza realizarea obligatiilor de plata la care s-a obligat prin acordul de functionare .
În drept, cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 1 , art. 2 alin. 1, art. 4 alin. 1, art. 12 alin. 1 din OUG nr. 119/2007 , art. 969 , iar în dovedirea acesteia creditoarea a depus la dosarul cauzei , în copie , acordul de furnizare însotit de anexa 1 , procesul verbal de instalare , factura fiscala , copia acordului de licentiere neexclusiva precum si recipise postale privind comunicarea înscrisurilor .
Debitoarea a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia de necompetenta materiala a instantei , sustinând ca în cauza este vorba despre un litigiu de natura comerciala si fata de valoarea litigiului , competenta de solutionare apartine judecatoriei – ca instanta de fond .
În ceea ce priveste fondul cauzei , debitoarea a sustinut ca în cauza nu sunt îndeplinite conditiile cerute de art. 1 din O.G. 5 /2001 , creanta nefiind certa precum si faptul ca nu a folosit niciodata serviciile creditoarei , iar produsele trecute în factura au fost lasate în custodie , astfel ca nu exista obligatia de plata a acestora.
De asemenea, debitoarea a sustinut ca în conditiile în care factura emisa de creditoare nu poarta stampila de confirmare a debitului , iar pe aceasta sunt trecute trei produse cu privire la care nu exista obligatia de plata , cererea creditoarei nu este întemeiata.
Analizând cu prioritate exceptia necompetentei materiale , invocata de debitoare , instanta constata ca aceasta , în raport de dispozitiile art. 5 alin. 3 din OUG nr. 119/2007 si art. 19 din OUG nr. 34/2006, este neîntemeiata si urmeaza a fi respinsa.
Examinând actele si lucrarile dosarului instanta retine ca între parti s-a încheiat acordul de furnizare nr. 074747 din 7.09.2009, în temeiul caruia creditoarea a furnizat debitoarei servicii de licentiere neexclusiva , aparatura si echipamente pentru pretul total de 10.296,72 lei , conform facturii nr. 3894/19.10.2009, însa aceasta nu si-a îndeplinit obligatia corelativa de a achita contravaloarea facturii emise de creditoare .
Conform acordului de furnizare ce poarta semnatura si stampila partilor , facturile emise de prestator sunt scadente în termen de 15 zile de la data emiterii si se considera acceptate la plata de la data expedierii , în baza borderoului postal sau a oricarui alt document care probeaza comunicarea .
Potrivit art. 2 din OUG nr. 119/2007, procedura ordonantei de plata se aplica creantelor certe , lichide , exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta din contracte comerciale .
În cauza , în conformitate cu dispozitiile art. 379 alin. 3 Cod Procedura Civila , instanta constata caracterul cert al creantei de 10.296, 72 lei , existenta sa rezultând din acordul încheiat între parti si din factura depusa la dosar , care , fata de emitent este asimilata , prin continut , unei marturisiri judiciare , iar fata de destinatar este considerata mijloc de proba , daca este acceptata.,
Ori, procedând la semnarea si stampilarea acordului de furnizare fara rezerve , debitoarea si-a însusit clauza potrivit caruia factura se considera acceptata la plata de la data expedierii si cum creditoarea a produs o astfel de dovada, instanta constata îndeplinita aceasta conditie .
De asemenea , în raport de dispozitiile art. 379 alin. 4 Cod Procedura Civila , instanta constata caracterul lichid al creantei , câtimea acesteia fiind determinata si rezultând din înscrisurile însusite de parti .
Tot astfel, este îndeplinita si conditia exigibilitatii creantei , termenul de plata prevazut de parti în acordul încheiat, fiind îndeplinit cu mult înainte de promovarea prezentei cereri .
Fata de considerentele expuse si de dispozitiile art. 969 – 970 Cod Civil potrivit cu care obligatiile contractuale legal asumate au putere de lege între partile contractante , instanta apreciaza ca în cauza creditoarea a facut dovada existentei unei creante certe , lichide si exigibile pe care o are împotriva debitoarei , în cuantumul solicitat în capatul principal si în conditiile prevazute de art. 1 din OUG nr. 119/2007.
În ceea ce priveste capatul de cerere referitor la acordarea penalitatilor aferente sumei datorate , instanta retine ca în acordul de furnizare s-a inserat o clauza contractuala cu privire la cuantumul penalitatilor aferente sumelor scadente si neachitate , pe care debitoarea le-ar datora în caz de neplata la termenul conventional.
Prin urmare , instanta constata ca debitoarea datoreaza si suma de 22.548,24 lei reprezentând penalitati de întârziere aferente perioadei 3.11.2009 – 10.06.2010.
Având în vedere caracterul cert, lichid si exigibil al creantei ce formeaza obiectul litigiului , dovedit prin proba cu înscrisuri administrata în cauza, instanta va admite cererea si va soma debitoarea sa plateasca creditoarei suma de 10.296,72 lei reprezentând reprezentând contravaloarea serviciilor de licentiere neexclusiva, furnizarea de aparatura si echipamente; suma de 22.548,24 lei reprezentând penalitati de întârziere , în termen de 30 zile de la data comunicarii prezentei ordonante de plata.
În temeiul dispozitiilor art. 274 Cod Procedura Civila instanta va obliga debitoarea la plata catre creditoare a sumei de 39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentând taxa de timbru si timbru judiciar
