Stabilire legături personale Minori


JUDECATORIA MOTRU

Sentinta civila nr. 146

Sedinta publica de la 23 Ianuarie 2012

Stabilire legaturi personale

Stabilire legaturi personale cu minor, pronuntat anterior intrarii in vigoare a Codului civil. Aplicabilitatea in timp a normei legale si aprecierea situatiei minorului

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 3110/263/2011 reclamantul B. P. a chemat în judecata pârâta B. C. F. solicitând instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa fie stabilite legaturi personale cu minora B. M. M., minora încredintata spre crestere si educare pârâtei.

În motivarea cererii a aratat reclamantul ca a fost casatorit cu pârâta, casatoria fiind desfacuta prin divort iar minora încredintata spre crestere si educare pârâtei.

Ca, pârâta îi interzice sa aiba legaturi personale cu minora asa încât se impune ca prin cererea adresata instantei de judecata sa fie solutionat diferendul.

Ca, solicita stabilirea unui program de legaturi personale în fiecare zi de miercuri si joi din saptamâna, o saptamâna în vacanta de iarna, o saptamâna în vacanta de primavara si trei saptamâni în vacanta de vara.

În drept cererea a fost motivata pe dispozitiile art. 43 si 97 din Codul Familiei.

Anexat la cererea de chemare în judecata pârâtul a depus în copie sentinta civila 628 din 25.02.2011 a Judecatoriei Motru.

Legal citata pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii.

A aratat pârâta în întâmpinare ca nu s-a opus ca reclamantul sa-si vada fiica însa modalitatea de vizitare solicitata de reclamant nu poate fi avuta în vedere datorita vârstei minorei.

Ca, minora nu poate fi separata brusc de mediul în care creste si este obisnuita pentru ca nu va întelege schimbarile ce intervin în viata sa.

Ca, minora frecventeaza cursurile unei gradinite, s-a integrat în colectivitate si socializeaza cu copii asa încât daca minora ar fi luata în timpul saptamânii de pârât i s-a pune în pericol dezvoltarea intelectuala si psihica.

Ca, reclamantul are o fire recalcitranta si exista o stare conflictuala între parti.

La termenul de judecata din 24.11.2011 instanta a pus în discutie partilor prezente probele ce urmeaza a fi administrate, fiind încuviintata pentru reclamant proba cu martori, proba încuviintata si pentru pârâta dispunându-se totodata, în temeiul dispozitiilor art. 129 alin. 5 C.pr.civ. si 486 C.civ. efectuarea unui raport de ancheta psihosociala de catre autoritatile tutelare de pe lânga Consiliul Local Motru si Consiliul Local Matasari.

De asemenea, respectând rolul activ al instantei, s-a solicitat de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Gorj sa comunice anchetele efectuate cu ocazia verificarii conditiilor de crestere si educare a minorei B. M. M..

DGASPC Gorj a raspuns la solicitarile instantei comunicând cele solicitate, fila 68, au fost efectuate rapoartele de ancheta psihosociala, filele 80-84, au fost audiati martorii M. H. S., B. M., filele 85,87, S. M., C. A. M., filele 105,106, C. E., G. B.A. si M. V.-E., filele 120-122.

Instanta a procedat la ascultarea reclamantului si pârâtei, potrivit dispozitiilor art. 129 alin. 5 C.pr.civ. si art. 396 din Codul civil mentiunile acestora fiind consemnate în interogatoriile de la filele 86, 118,119.

La interogatoriul luat la termenul de judecata din 14.11.2011 reclamantul a aratat ca solicita si instituirea unui consiliu de familie întrucât nu se întelege cu pârâta. În acelasi interogatoriu reclamantul a reiterat modalitatea în care întelege sa se desfasoare legaturile viitoare cu minora.

În interogatoriul luat la termenul de judecata din 16.01.2012 reclamantul a aratat ca nu intentioneaza sa viziteze minora la domiciliul pârâtei pentru ca exista un conflict între reclamant si bunica materna.

Pârâta a aratat în interogatoriul luat ca reclamantul poate, dupa parerea sa, sa aiba legaturi personale cu minora în vacante dar ca în timpul anului scolar minora nu poate sta la domiciliul reclamantului pentru ca acest lucru ar impieta asupra programului scolar.

Analizând acele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

Prin sentinta civila 628 din 25.02.2011 s-a dispus desfacerea casatoriei încheiata între reclamant si pârâta, iar minora a fost încredintata spre crestere si educare pârâtei.

Având în vedere dispozitiile art. 5 alin. 2 din instanta apreciaza ca, în cauza de fata, sunt aplicabile dispozitiile Codului civil, act normativ care abroga dispozitiile din Codul familiei.

Asupra cererii reclamantului de constituire a consiliului de familie, instanta apreciaza ca nu sunt aplicabile dispozitiile 124 si urmatoarele din Codul civil.

În acest sens instanta retine ca se poate constitui consiliu de familie atunci când este numit un tutore, tutore care este numit în situatia în care ambii parinti sunt, dupa caz, decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti ori li s-a aplicat o pedeapsa penala complementara.

În cauza de fata, nefiind întrunite cerintele art. 110 din Codul civil, text de lege care enumera cazurile de instituire a tutelei, nu poate fi numit un consiliu de familie, relatiile între reclamant si pârâta privitoare la exercitarea drepturile si obligatiilor parintesti putând fi reglementate în caz de neîntelegere doar de instanta de tutela.

Asa fiind cererea reclamantului de constituire a unui consiliu de familie va fi respinsa.

Potrivit dispozitiilor art. 262 din Codul civil copilul nu poate fi separat de parintii sai fara încuviintarea acestora iar atunci când copilul locuieste împreuna cu unul dintre parinti celalalt parinte are dreptul de a avea legaturi personale cu minorul. Acelasi text de lege stabileste ca exercitiul dreptului de a avea legaturi personale trebuie sa ia în considerare interesul superior al copilului, neputând fi limitat decât în conditiile prevazute de lege.

Din întreaga reglementare mentionata mai sus rezulta ca exercitarea dreptului parintelui de a avea legaturi cu copilul sau, copil care are locuinta la celalalt parinte, trebuie sa se realizeze efectiv si real prin stabilirea unui program de vizitare extins si care sa tina cont de interesul superior al copilului.

În acord cu prevederile art. 262 si art. 401 din Codul civil sunt si prevederile Legii 272/2004 si ale Legii 18/1990 de ratificare a Conventiei cu privire la drepturile copilului, aceasta din urma stabilind la art. 9 pct. 3 ca statele parti se angajeaza sa respecte drepturile copilului de a întretine relatii personale si contacte directe inclusiv cu parintele cu care nu locuieste în mod regulat.

Este în interesul superior al copilului dar si al ambilor parinti ca minorul sa aiba o viata de familie, deziderat ce se poate realiza numai prin mentinerea legaturilor personale în mod efectiv, fara o ingerinta din partea celuilalt parinte, astfel încât împiedicarea ori limitarea legaturilor firesti dintre parinte si copil sa nu afecteze dreptul la respectarea vietii de familie garantat de art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale.

Pentru a determina interesul superior al copilului trebuie sa se utilizeze criterii obiective, criterii care urmeaza sa fie raportate la probatoriul administrat în cauza.

De asemenea, instanta retine ca, în respectarea interesului major al copilului, comportamentul pârâtei trebuie sa evite împiedicarea exercitarii relatiilor personale dintre tata si copil, sa programeze de comun acord cu reclamantul timpii alocati legaturilor personale si sa convina împreuna si în interesul minorei eventuale compensari atunci când, din diverse motive, reclamantul nu poate respecta timpii stabiliti de instanta de judecata.

Ambii parinti trebuie sa înteleaga sa ca în cadrul relatiilor personale pe care le au cu minora nu trebuie sa se comporte fata de aceasta ca si când ar exercita posesia asupra unui bun care le apartine, interesul major al copilului fiind mai presus decât interesul parintilor.

În cauza, probele administrate conduc, fara putinta de tagada, la concluzia ca între minora si reclamant exista elemente de apropiere, declaratia martorei S. M. si a martorelor C. E., G. B. A. si M. V. E.. Aceste martore au aratat ca minora este atasata de reclamant iar atunci când reclamantul viziteaza minora la gradinita aceasta se bucura.

Cele din urma trei martore au mai aratat faptul ca minora are un comportament normal în timpul programului cresei si ca s-a observat o îmbunatatire a comportamentului acesteia, comportament îmbunatatit în cadrul colectivitatii asa încât instanta va avea în vedere la stabilirea modalitatii de realizare a programului de vizita acest aspect.

De asemenea, instanta va avea în vedere, pe de o parte vârsta minorei si, pe de alta parte, declaratiile martorilor care au aratat ca reclamantul se poate ocupa o perioada de timp singur de îngrijirea minorei.

Vor fi avute în vedere si concluziile rapoartelor de ancheta psihosociala ale caror concluzii conduc la ideea ca reclamantul poate sa asigure, la domiciliul sau din com. Matasari, conditii materiale si morale pentru îngrijirea minorei.

Alaturi de aceste elemente instanta avea în vedere si înscrisurile medicale depuse la dosar, respectiv declaratia martorei S. M., probe din care rezulta ca minora a avut probleme medicale, fiind internata în spital pe parcursul anului 2010 si la începutul anului 2011.

Toate elementele aratate mai sus, care se coroboreaza si cu raspunsul înaintat catre instanta cu ocazia controlului efectuat de DGASPC Gorj rezulta ca la momentul pronuntarii prezentei sentinte exista o relatie de atasament între reclamant si minora.

Pentru a realiza un program de vizitare în limite suficiente si rezonabile care sa tina cont de relatiile existente între minora si parinti, de vârsta minorei, de faptul ca integrarea în colectivitate a minorei a avut efecte beneficie asupra acesteia, instanta apreciaza ca se poate stabili un program de vizitare pentru vacantele scolare si un program de vizitare la sfârsitul saptamânii când minora urmeaza sa locuiasca împreuna cu reclamantul.

Legaturile personale între minora si reclamant nu se pot realiza la locuinta minorei din municipiul Motru tinând cont de starea conflictuala exista între reclamant si bunica materna, altfel nu s-ar respecta interesul superior al copilului. Stabilirea unui drept de vizita la locuinta minorei ar putea potenta conflictul între reclamant si bunica materna, conflict care daca s-ar desfasura în prezenta minorei ar avea efecte negative asupra dezvoltarii psihice a viitorului adult.

Fata de cele aratate mai sus instanta urmeaza sa admita în parte cererea formulata de reclamant si sa stabileasca ca exercitiul dreptului reclamantului de a avea legaturi personale cu minora B. M. M. sa se desfasoare astfel: o saptamâna de luni dimineata de la ora 9,00 pâna duminica la ora 17,00, în vacantele de iarna si de primavara si doua saptamâni în vacanta de vara, respectiv o data pe luna la sfârsitul primei saptamâni a fiecarei luni începând cu ziua de sâmbata ora 9,00 si pâna duminica la ora 17,00.

Programul aratat mai sus are în mod evident un caracter minimal partile putând stabili oricând si tinând cont de interesele minorei alte modalitati suplimentare pentru realizarea legaturilor personale între reclamant si minora, stiut fiind ca numai în cadrul familiei minorul îsi dezvolta simtul identitatii iar o relatie pozitiva si consistenta cu parintii, în care acestia reusesc sa vina în întâmpinarea nevoilor copilului ajuta copilul sa capete siguranta interioara, sa cunoasca si sa înteleaga relatiile umane în care este angrenat si sa devina autonom.

Programul aratat mai sus tine cont de criteriile obiective dezvoltate în cuprinsul considerentelor prezentei sentinte asa încât odata cu modificarea situatiei de fapt, a vârstei minorei, a relatiilor între parinti si între parinti si rudele apropiate ale minorei, programul se poate modifica în sensul extinderii ori restrângerii la cererea oricarei parti implicate si pornind de la premiza ca un copil are nevoie de legaturi emotionale stabile, de un mediu securizat care sa-i permita experiente normale de viata si de sentimentul apartenentei neconditionate la grupul de persoane din imediata apropiere, familia sa.

Vazând disp. art. 274 C.pr.civ. instanta apreciaza ca în cauza de fata niciuna din parti nu a cazut în pretentii asa încât cererea de obligarea reclamantului la cheltuieli de judecata urmeaza sa fie respinsa.