Stabilirea filiaţiei faţă de tată a copilului din afara căsătoriei născut în strainătate având ca mamă o persoană de cetăţenie română se realizează potrivit legii române Minori


În speta nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.

În fapt, reclamanta a aratat ca l-a cunoscut pe pârât în anul 2000 si a avut cu acesta o relatie de concubinaj , din care a rezultat minorul D.L.C.

Copilul a fost crescut de reclamanta si de pârât , iar autoritatile suedeze l-au mentionat pe pârât ca tata al acestui copil. Autoritatile române nu l-au înscris însa pe pârât , în actele de stare civila, ca tata al acestui copil.

În drept, au fost invocate dispozitiile art. 53, art.56 si art. 58 din Codul familiei.

Desi legal citat , pârâtul nu s-a înfatisat în instanta si nu a depus întâmpinare.

Au fost depuse la dosar urmatoarele înscrisuri: certificatul de nastere al reclamantei D.D.; certificatul de nastere al pârâtului R.C.G.; certificatul de nastere al minorului D.L.C.; extras din registrul –dosar nr. F0702 26848 03 emis la data de 09.02.2004 de Biroul de impozite nr.2 din Vaxjo, Suedia.

Analizând înscrisurile aflate la dosar , instanta retine în fapt urmatoarele:

Conform art.4 si art.5 alin.1 din Legea nr.21/1991 republicata a cetateniei române, reclamanta D.D. si pârâtul R.C.G sunt cetateni români , fiind nascuti pe teritoriul României , conform certificatelor de nastere aflate la dosar.

Conform certificatului de nastere seria NZ nr. 960398, emis la data de 03.12.2004 de Ambasada României din Stockholm, nastere înregistrata sub numar 15/03.12.2004 la aceasta ambasada, minorul D.L.S, nascut la data de 03.12.2003, în Vaxjo, Suedia, are ca mama pe reclamanta D.D., care este cetatean român, astfel ca si minorul este cetatean român, conform art.4 si art.5 alin.2 lit.b) din Legea privind cetatenia româna nr.21/1991 republicata.

Nasterea minorului D.L.C. figureaza si în registrele autoritatilor suedeze.

În consecinta, înregistrarea nasterii minorului la Ambasada României din Stockholm s-a facut în temeiul art.42 din Legea nr.119/1996.

În certificatul de nastere emis de Ambasada României din Stockholm nu apar date privind numele tatalui, astfel ca acest minor este din afara casatoriei, cu filiatia stabilita doar fata de mama, astfel cum rezulta din art.13 si art.17 din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civila.

Conform art.11 din Legea nr.105/1992 privind raporturile de drept international privat, starea , capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice sunt cârmuite de legea sa nationala, afara daca, prin dispozitii speciale , nu se prevede altfel. Conform art.12 din aceeasi lege, legea nationala este legea statului a carui cetatenie o are persoana în cauza, iar legea nationala a cetateanului român care , potrivit legii straine, este considerat ca are alta cetatenie, este legea româna. Conform art.28 din aceeasi lege, filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste legii nationale a copilului de la data nasterii.

Având în vedere cele de mai sus , instanta apreciaza ca în speta sunt aplicabile dispozitiile legii române în materie de stabilire a filiatiei din afara casatoriei.

Raportat la mentiunile din actul de nastere al copilului si la scopul urmarit la promovarea prezentei actiuni, în temeiul rolului activ reglementat de art. 129 C.pr.civ., instanta apreciaza ca este învestita cu o actiune în stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei si pentru încuviintarea ca minorul sa poarte numele de familie al tatalui astfel stabilit.

Potrivit art.57 din Codul familiei, copilul conceput si nascut în afara familiei poate fi recunoscut de tatal sau.Recunoasterea se face : prin declaratie facuta la serviciul de stare civila , fie odata cu înregistrarea nasterii , fie dupa aceasta data; prin înscris autentic; prin testament. Recunoasterea, chiar facuta prin testament, nu se poate revoca.

Conform practicii judecatoresti, are caracter de înscris autentic si recunoasterea facuta în fata instantei judecatoresti.În legatura cu acest aspect , în decizia nr. 962/1973 , instanta suprema s-a pronuntat în sensul ca , daca pârâtul recunoaste la interogatoriu ca este tatal copilului, nu este necesar sa se judece actiunea în stabilirea paternitatii , ci instanta doar constata recunoasterea. În acest context, este lipsit de relevanta faptul ca actiunea în stabilirea paternitatii din afara casatoriei este promovata dupa expirarea termenului de 1 an, prevazut de art.60 din Codul familiei.

În cursul procesului de fata, respectiv prin declaratia autentificata sub numar 1437/ 18.08.2011 de public A.V.C. din mun.Timisoara, numitul R.C.G. a recunoscut paternitatea copilului D.L.C., nascut la data de 03.12.2003 în Vaxjo, Suedia, care are ca mama pe reclamanta D.D., fiind de acord ca acesta sa poarte numele sau de familie, acela de „ R”.

Având în vedere cele de mai sus , instanta nu va mai judeca capatul de cerere privind stabilirea paternitatii din afara casatoriei, care devine lipsit de interes , ci , în temeiul art.111 C.pr.civ. raportat la art.57 din Codul familiei si la decizia nr.962/1973 a instantei supreme, va constata ca pârâtul R.C.G , având CNP 1761001250541 , a recunoscut paternitatea minorului D.L.C., cu CNP 5031203410153, nascut la data de 03.12.2003 în VAXJO Suedia , de catre reclamanta D.D. , având CNP 276 0702340028 , nastere înregistrata la Ambasada României din Stockholm, Suedia , sub numar 15/03.12.2004 , conform certificatului de nastere seria NZ nr. 960398.

Conform art.64 alin.1) si alin.2) din Codul familiei, copilul din afara casatoriei dobândeste numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai întâi stabilita; în cazul în care filiatia a fost stabilita ulterior si fata de celalalt parinte, instanta judecatoreasca va putea da încuviintarea copilului sa poarte numele acestuia din urma.

Având în vedere ca ambii parinti sunt de acord ca minorul sa poarte numele de familie al tatalui sau, acela de „ R” , ceea ce nu este de natura sa afecteze interesul minorului , în temeiul art.64 din Codul familiei, instanta va încuviinta ca minorul Lucas-Cosmin sa poarte numele de familie al tatalui, acela de „ R”.

În temeiul art.46 si art.49 din Legea nr.119/1996, se va dispune efectuarea cuvenitelor mentiuni în registrul de stare civila.

Vazând dispozitiile art.274 C.pr.civ., instanta va lua act de faptul ca în speta nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.