Suspendare folosinţă drept uzufruct Ordonanţă Preşedinţială


Asupra cauzei civile de faţă instanţa constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 03.02.2010 sub nr.xx, reclamanta xx, în nume propriu şi pentru minora xx a chemat în judecată pârâtul xx, solicitând ca, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să se dispună suspendarea folosinţei dreptului de uzufruct asupra locuinţei proprietatea minorei, din municipiul xx până la soluţionarea irevocabilă a dosarului având ca obiect partaj de bunuri comune.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin sentinţa civilă nr. xx s-a dispus desfacerea prin a căsătoriei cu pârâtul, minora xx fiindu-i încredinţată spre creştere şi educare. A mai arătat că prin actul autentic nr.189/19.02.2007 imobilul situat în xx a fost donat minorei, reclamanta şi pârâtul rezervând un drept de uzufruct. S-a mai arătat că după divorţ pârâtul a locuit sporadic în imobilul respectiv, având însă o conduită din ce în ce mai agresivă, cauzat de consumul de băuturi alcoolice, ceea ce a dus la necesitatea apelării la medici de specialitate. Urmare a acestui comportament reclamanta a fost nevoită să părăsească imobilul, împreună cu minora, revenind în preajma Crăciunului, când pârâtul a părăsit locuinţa; chiar şi după acest moment pârâtul a continuat să profereze ameninţări şi injurii, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, iar în seara zilei de 27.12.2009 a fost necesară intervenţia organelor de poliţie. S-a mai arătat au fost formulate două plângeri penale, care fac obiectul dosarelor nr.xx. Faţă de toate aceste aspecte reclamanta a arătat că a fost nevoite să promoveze prezenta cerere, motivat şi de starea de teamă provocată de posibilitatea revenirii pârâtului la acest imobil, existând un pericol iminent ce ameninţă creşterea şi dezvoltarea minorului, precum şi starea de sănătate, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art.581, alin.1 cod proc.civ.

Cererea a fost motivată pe dispoziţiile art.580 şi art.581 cod proc.civ şi a fost legal timbrată.

În susţinere au fost anexate înscrisuri: sentinţa civilă nr.xx, contract de autentificat sub nr. xx, certificat de naştere pentru minora xx, fişă de evaluare psihologică, acte medicale privitoare la pârât, adresă IPJ, plângeri penale şi declaraţii de martori(f.6-18).

Prin serviciul registratură a mai fost depus un set de înscrisuri, la data de 04.02.2010, respectiv acte medicale privind pe reclamanta xx (f.20-25), iar la data de 05.02.2010, prin acelaşi serviciu a fost depus un certificat de grefă, o fişă de evaluare psihologică din 04.02.2010 şi o fişă de observaţie psihologică – copil(f.27-29).

La data de 15.02.2010 pârâtul a depus, prin serviciul registratură, întâmpinare, invocând, pe cale de excepţie: lipsa calităţii procesuale active a reclamantei în calitate de reprezentant al nudului proprietar – motivat de obligaţia nudului proprietar de a se abţine de la orice natură a împiedica uzufructuarul în exerciţiul drepturilor sale, având dreptul de a exercita toate acţiunile care privesc proprietatea, acţiunile care privesc posesia sau folosinţa fiind puse doar la îndemâna uzufructuarului şi lipsa de interes – motivat de aspectul că pârâtul nu mai locuieşte în imobilul respectiv începând cu data de 21.11.2009, existând şi o hotărâre de evacuare, pe cale de ordonanţă preşedinţială, respectiv SC nr.xx, pe rolul instanţei fiind şi o acţiune pe drept comun având ca obiect evacuare şi încetare drept de uzufruct-obiect al dosarului nr.6448/279/2009, iar pe fondul cauzei respingerea cererii ca inadmisibilă. Pe fondul cauzei pârâtul a învederat că nu este justificată condiţia urgenţei, în prezenta speţă neputând fi vorba de nici de o criză conflictuală şi nici de consecinţe iminente şi păgubitoare, toate aspectele la care face referire reclamanta fiind anterioare mutării pârâtului din acel imobil, mai mult decât atât pârâtul având o puternică legătură afectivă cu minora.

În susţinere a anexat înscrisuri: contract de închiriere din 21.11.2009, adresă IPJ din 01.02.2010.(f.41-42).

La termenul din data de 16.02.2010 au fost depuse: extras din aplicaţia Ecris, cerere de recurs, sentinţa civilă nr.4639/11.12.2009, adeverinţe eliberate de Asociaţia de proprietari, declaraţie autentică(f.44-52).

La termenul din data de 02.03.2010 au fost depuse de către pârât, prin apărător, certificat de grefă şi adresa Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău(f.55-56), iar la termenul din data de 23.03.2010 reclamanta, prin apărător, a depus contactul de donaţie şi plângerea penală, înscrisuri care au fost anexate şi cererii de chemare în judecată.(f.62-64).

La data de 06.04.2010, prin serviciul registratură au fost depuse de către reclamantă: DC nr.146/RC/16.02.2010 şi fişa de evaluare psihologică şi fişa de observaţie – aflate şi la f.28-29 (67-72).

Pârâtul a depus concluzii scrise, prin serviciul registratură, la data de 05.05.2010.

Instanţa a administrat, pentru ambele părţi, probele cu înscrisuri şi cea testimonială, ca fiind utile, pertinente şi concludente.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele :

În considerare dispoziţiile art. 137 alin 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură precum şi a celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, instanţa, faţă de cele două excepţii invocate şi faţă de ordinea instituită, va analiza cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei în calitate de reprezentant al nudului proprietar.

Analizând excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de pârât, instanţa reţine aspectul potrivit căruia calitatea procesuala activă presupune existenţa identităţii între persoana reclamantului si cel care este titular al dreptului afirmat. Întrucât reclamantul este cel care declanşează procedura judiciară, lui îi revine obligaţia de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât şi calitatea procesuală a pârâtului.

Instanţa mai reţine şi faptul că, într-adevăr, nudul proprietar are dreptul de a exercita toate acţiunile care privesc dreptul de proprietate, având obligaţia de a se abţine de la orice act/fapt prin care ar împiedica/tulbura exerciţiul normal al uzufructului. Pe de altă parte, făcând aplicarea dispoziţiilor art.558 cod civil, în condiţiile în care legea recunoaşte dreptul nudului proprietar de a cere încetarea uzufructului pentru abuz de folosire a lui ori de a cere respectarea modului normal de folosinţă a bunului, instanţa reţine cu atât mai mult posibilitatea nudului proprietar de a cere suspendarea folosinţei acestui dezmembrământ, deşi în dreptul român nu este reglementată această instituţie, considerând că nu se poate considera, de plano, că ar fi vorba de o lipsă a calităţii procesuale active, motive pentru care va respinge excepţia invocată ca neîntemeiată, constatând existenţa identităţii între persoana reclamantei, în calitate de reprezentant al nudului proprietar – minora fiind încredinţată mamei spre creştere şi educare prin sentinţa civilă nr.1192/17.03.2009 şi cel care este titular al dreptului afirmat.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes, instanţa reţine că acesta reprezintă folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea civilă, putând fi material sau moral şi că trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: sa fie legitim juridic, născut şi actual şi personal şi direct. Analizând aceste condiţii instanţa reţine că nu se poate considera, de plano, că reclamanta nu justifică nici un interes în promovarea acestei acţiuni, constatând că interesul poate fi justificat de couzufructuar prin dorinţa de a fi singurul beneficiar al acestui dezmembrământ, iar de către nudul proprietar de a reuni în persoana sa toate cele trei atribute ale dreptului de proprietate. Considerând că aspectele învederate de pârât pentru argumentarea lipsei de interes reprezintă apărări pe fondul cauzei, cu atât mai mult cu cât măsura evacuării este una temporară, instanţa va respinge această excepţie ca neîntemeiată.

Analizând cererea pe fondul cauzei, reţine că reglementată de dispoziţiile art. 581-582 din Codul de procedură civilă, ordonanţa preşedinţială necesită pe lângă condiţiile generale ale oricărei cereri în justiţie, îndeplinirea unor condiţii speciale de exerciţiu. Din dispoziţiile art. 581 alin. 1, potrivit cărora instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, decurg două din condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale: urgenţa şi caracterul vremelnic al măsurii. Cea de a treia condiţie care rezultă din caracterul vremelnic al măsurii este aceea ca instanţa să nu cerceteze fondul dreptului.

Prin cererea, aşa cum a fost precizată, ce face obiectul cauzei de faţă s-a solicitat de către suspendarea folosinţei dreptului de uzufruct al pârâtului asupra locuinţei proprietatea minorei, din municipiul xx până la soluţionarea irevocabilă a dosarului având ca obiect partaj de bunuri comune – dosarul nr.933/279/2010, motivat de comportamentul violent al pârâtului.

Condiţiile de admisibilitate a procedurii ordonanţei preşedinţiale în ceea ce priveşte vremelnicia derivă din faptul că se solicită suspendarea folosinţei dreptului de uzufruct, temporară, până la soluţionare irevocabilă a dosarului având ca obiect partaj de bunuri comune – dosarul nr.933/279/2010, iar în ceea ce priveşte neprejudecarea fondului cauzei derivă din obiectul acţiunii promovate pe cale de ordonanţă preşedinţială dublat de caracterul temporar al măsurii care se solicită a fi luate, motiv pentru care instanţa va analiza şi cea de a treia condiţie de admisibilitate, respectiv cea reprezentată de urgenţă.

În analiza urgenţei instanţa va avea în vedere probatoriul administrat în cauză.

Instanţa va reţine, în primul rând, că prin sentinţa civilă nr.1192/17.03.2009(f.6-7) minora xx i-a fost încredinţată reclamantei xx, spre creştere şi educare şi că potrivit contactului de donaţie autentificat sub nr.189/19.02.2007(f.8) imobilul situat în municipiul xx a fost donat minorei, reclamanta şi pârâtul rezervând un drept de uzufruct.

Instanţa mai reţine că potrivit dispoziţiilor art.517 Uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, întocmai ca însuşi proprietarul lor, însă cu îndatorirea de a le conserva substanţa, ceea ce conferă titularului acestui drept două dintre atributele dreptului de proprietate, respectiv jus utendi et fruendi, adică folosinţa şi culegerea roadelor şi că obiectul prezentei acţiuni îl reprezintă suspendarea folosinţei dreptului de uzufruct.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că reclamanta, prin SC nr.xx, pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ în dosarul nr.xx (f.49-50), rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr.xx – prin care a respins ca tardiv recursul formulat(f.67-70), a obţinut evacuarea pârâtului din imobilul situat în municipiul xx până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr.xx, având ca obiect evacuare. Faptul că pârâtul nu mai locuieşte efectiv în acest imobil este confirmat atât de contractul de închiriere înregistrat sub nr. 10/21.11.2009(f.41), coroborat cu cele două adeverinţe eliberate de Asociaţia de nr.2 Precista, cât şi de declaraţiile celor doi martori audiaţi în cauză, xx (f.77) şi Marcu Florin(f.78). Martora xx, pentru reclamantă, a confirmat că începând cu luna decembrie a anului trecut pârâtul nu mai locuieşte efectiv în imobil, având contact cu locuinţa numai în momentul în care îşi aduce fetiţa de la şcoală, uneori rămânând să ia masa împreună cu aceasta, dar pentru o perioadă limitată în timp.

De asemenea, din probatoriul administrat în cauză instanţa reţine că reclamanta şi pârâtul au divorţat în luna martie 2009 şi că ulterior acestei perioade reclamanta a formulat două plângeri penale împotriva pârâtului, motivate de comportamentul agresiv al acestuia pe fondul consumului de băuturi alcoolice (adresa de la f.14 coroborată cu înscrisurile de la f.15-17 şi cu actele medicale de la f.11-13), pe care ulterior şi le-a retras (adresa de la f.56 dosar). Aceste înscrisuri instanţa le va corobora cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, martora xx confirmând un comportament agresiv al pârâtului în momentul în care consuma băuturi alcoolice, anterior perioadei în care a părăsit locuinţa, în timp ce martorul audiat pentru pârât, xx infirmă un consum obişnuit de alcool, reţinând un grad de subiectivitate privitor la aceste declaraţii motivat de relaţiile dintre martori şi părţile care i-au propus. Instanţa mai reţine şi evenimentul din 27.12.2009, recunoscut de pârât, finalizat cu prezenţa organelor de poliţie, neluându-se însă măsuri în privinţa pârâtului, întrucât în momentul în care i s-a adus la cunoştinţă existenţa hotărârii de evacuare s-a conformat şi a părăsit locuinţa(f.42), cu privire la evenimentul de la începutul lunii ianuarie instanţa reţinând depoziţia indirectă a martorei xx, nefiind coroborată cu alte probe.

Din actele medicale depuse de reclamantă instanţa reţine că, pe de o parte, aceasta a avut grave probleme de sănătate şi că natura afecţiunii suferite implică sprijin moral şi un climat de afecţiune şi linişte, iar pe de altă parte minora a fost afectată de stările conflictuale dintre cei doi părinţi( fişa de evaluare psihologică din 15.09.2009-f.10, fişa de evaluare psihologică din 04.02.2010-f.28, fişa de observaţie psihologică-f.29), recomandările fiind în sensul asigurării unui climat familial hiperprotectiv, prin menţinerea separării de tată, cu o comunicare limitativă cu acesta.

Raportat la cele reţinute mai sus, coroborat cu declaraţiile celor doi martori, ambele depoziţii mergând în sensul de a evidenţia comportamentul afectuos al pârâtului în raporturile cu minora, chiar martora xx învederând că nu l-a văzut niciodată, începând cu data de la care acesta nu mai locuieşte efectiv în imobil, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice în prezenţa minorei, instanţa constată că cele relatate de martori se înscriu în linia trasată de recomandările din fişele de evaluare psihologică.

Având în vedere întreg probatoriul administrat în cauză, fără a desconsidera nevoia reclamantei şi a minorei de a avea asigurat un climat de afecţiune şi linişte, chiar necontestând faptul că aceasta este ameninţată prin telefon, raportat la faptul că în prezent pârâtul nu exercită atributul folosinţei asupra imobilului situat în municipiul Piatra Neamţ, str.Vasile Conta nr.25, fiind evacuat în baza SC nr.4639/11.12.2009, pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ în dosarul nr.6465/279/2009, irevocabile, până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr.6448/279/2009, având ca obiect evacuare şi raportat la obiectul prezentei cereri, respectiv suspendarea folosinţei dreptului de uzufruct, instanţa va respinge ca neîntemeiată acţiunea promovată de reclamantă.

Conform disp. art. 274 C.pr.civ., instanţa va obliga reclamanta, ca parte căzută în pretenţii, să achite pârâtului suma de 600 lei reprezentând onorariu de avocat.