Prin actiunea înregistrata la data 04.04.2011 sub nr. 2106/87/2011, reclamantul Z.A.C.domiciliat în Alexandria, strada Dunarii, bl.I 24, sc.A, et.4, ap.18, judetul Teleorman , a solicitat instantei ca în contradictoriu pârâta Administratia Finantelor Publice Alexandria, strada Dunarii, nr.178, judetul Teleorman , sa anuleze ca nelegala decizia de calcul a taxei de poluare nr. 7336/25.02.2011 emisa de Administratia Finantelor Publice Alexandria si sa oblige pe pârâti sa-i restituie contravaloarea taxei de poluare în suma de 6739 lei a achitata necuvenit cât si obligarea la plata dobânzii aferente calculata de la data achitarii taxei în conformitate cu dispoz.OG nr.9/2000.
Reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecata ocazionate de solutionarea cauzei.
A motivat reclamantul ca a achizitionat din Germania la data de 2011 un autoturism marca BMV cu nr.de identificare WBAVC31040PY62459, acesta fiind înmatriculat la data de 24.07.2066 în Germania .
Prin decizia atacata a fost obligat sa plateasca taxa de poluare în cuantum de 6739 lei în conformitate cu dispozitiile OG nr.50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule.
Reclamantul a mai aratat ca dispozitiile în baza carora a fost obligat sa achite taxa de poluare contravin prevederilor art. 90 din Tratatul CE care interzice statelor membre de a aplica direct sau indirect produselor altor state membre , impozite interne de orice natura , mai mari decât cele care se aplica direct sau indirect produselor nationale similare , în conditiile în care pentru masinile achizitionate din România , chiar si la mâna a doua , nu se percepe nici – un fel de taxa daca sunt deja înmatriculate .
De asemenea , a mai sustinut ca în astfel de situatii , conform jurisprudentei CJCE, judecatorul national este obligat sa aplice cu prioritate dreptul comunitar, obligatie care rezulta si din dispozitiile art. 148 alin. 2 din Constitutia României precum si din Legea nr. 157/2006 de ratificare a Tratatului de Aderare a României si Bulgariei la U.E. , prin care statul român si-a asumat obligatia de a respecta dispozitiile tratatelor originare ale Comunitatii Europene înainte de aderare .
Prin urmare , a concluzionat ca taxa de poluare achitata pentru reînmatricularea în România a autoturismului a fost încasata în contul bugetului statului , cu încalcarea art. 90 alin. 1 al Tratatului Comunitatii, OUG nr. 50/2008 fiind destinata sa diminueze introducerea în România a unor autoturisme second – hand deja înmatriculate într-un alt stat membru U.E., precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare .
La fel, a precizat ca regimul juridic instituit pentru autovehiculele importate si înmatriculate în România din Comunitatea Europeana este discriminatoriu de vreme ce acestea au fost deja înmatriculate în tarile membre .
În drept au fost invocate dispozitiile art.1092, art.992-997 Cod civil, art.90 paragraf I din Tratatul CE , art.148 din Constitutiei României, art.124 din Codul de procedura fiscala, OG nr.9/2000, OUG nr.50/2008 .
Pârâta legal citata prin reprezentantii sai nu s-a prezentat în fata instantei, nu a formulat întâmpinare si nici nu a propus probe în aparare.
La termenul de judecata din data de 04.05.2011 a fost pusa în discutie exceptia inadmisibilitatii actiunii , ca urmare a nerespectarii procedurii plângerii prealabile administrative, obligatorie conform dispoz.art.7 din Legea nr.554/2004.
Solutionând cauza , în procedura prevazuta de dispoz.art.137 alin.1 Cod procedura civila, pe exceptia inadmisibilitatii actiunii , ca urmare a nerespectarii procedurii plângerii prealabile administrative, obligatorie conform dispoz.art.7 din Legea nr.554/2004, tribunalul a apreciat ca exceptia invocata este întemeiata .
Pentru a pronunta aceasta solutie a avut în vedere urmatoarele considerente:
A fost invocata invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa procedurii prealabile prevazuta de art. 7 din Legea 554/2004.
Analizând cu prioritate conditia îndeplinirii de catre reclamant a procedurii administrative prealabile,tribunalul a retinut:
Obiectul actiunii formulate îl constituie anularea deciziei nr 7336/25.02.2011 emisa de Administratia Finantelor Publice Alexandria.
Natura juridica a deciziei este acela de act administrativ fiscal ,al carui regim este guvernat de Codul de procedura fiscala
.Potrivit dispozitiilor art 205 alin.1 Cod proc fiscala ,împotriva actelor administrative fiscale se poate formula contestatie potrivit legii.
Contestatia este o cale administrativa de atac si nu înlatura dreptul la actiune al celui ce se considera lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia ,în conditiile legii.
În cauza reclamantul nu a formulat contestatie împotriva actelor administrativ fiscale conf. art. 205 alin.1 Cod procedura fiscala.
Jurisdictiile speciale administrative sunt însa facultative si gratuite conform art. 21 alin. 4 din Constitutie , astfel ca procedura administrativa de contestare a actelor administrativ fiscale nu era obligatorie pentru reclamant ,aceasta având posibilitatea de a se adresa instantei de judecata în vederea realizarii dreptului sau.
Prevederile legii contenciosului administrativ vin în completarea dispozitiilor Codului de procedura fiscala care reglementeaza procedura administrativa speciala ,în art. 6 alin.2 din Legea 554/2004 prevazându-se posibilitatea pentru partea care întelege sa nu exercite procedura administrativ jurisdictionala speciala sa se adreseze instantei de contencios administrativ cu respectarea dispozitiile art. 7 alin.1 din Legea 554/2004.
În raport de dispozitiile art.7 pct. 1 din aceasta lege , înainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente pentru anularea actului ,cel care se considera vatamat trebuie sa solicite autoritatii publice emitente ,în termen de 30 zile de la data comunicarii actului ,revocarea ,în tot sau în parte a acestuia.
Ca este asa rezulta si din interpretarea dispozitiile art. 7 pct.2 din Legea contenciosului administrativ ,potrivit carora „prevederile alin.1 sunt aplicabile si în ipoteza în care legea speciala prevede o procedura administrativ jurisdictionala ,iar partea nu a optat pentru aceasta”
Prin acest text de lege a fost instituita o procedura prealabila obligatorie ,în lipsa careia instanta nu poate fi sesizata ,având în vedere si dispozitiile art. 109 pct.2 Cod procesual civil în raport de care „ în cazurile anume prevazute de lege ,sesizarea instantei competente se poate face numai dupa îndeplinirea unei proceduri prealabile ,în conditiile stabilite de lege „.
Procedura administrativa prealabila prevazuta de art. 7 pct. 1 din Legea 554/2004,si pe care reclamantul trebuia sa o urmeze are un caracter obligatoriu.
În cauza însa reclamantul nu a respectat aceasta procedura ,sesizând instanta de contencios administrativ înainte de a formula plângere prealabila conf. prevederilor legale sus mentionate.
În consecinta,tinând seama ca în cauza obiectul actiunii îl constituie anularea deciziei nr. 7336/25.02.2011 act cu caracter administrativ fiscal , cu privire la care nu s-a realizat procedura prealabila prevazuta de art. 7 din Legea 554/2004 , va fi admisa exceptia inadmisibilitatii actiunii si ,pe cale de consecinta va fi respinsa actiunea reclamantului ca fiind inadmisibila.
