SENTINŢA CIVILĂ NR.3632/27.02.2012
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 09.06.2010 sub număr 19016/301/2010, reclamanta NE, in contradictoriu cu pârâta M B. a solicitat să se constate ca a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului in suprafaţa de .. mp situat în…, ca efect al uzucapiunii de 30 de ani şi asupra contrucţiei aflată pe teren ca efect al accesiunii imobiliare artificiale .
În motivarea cererii reclamanta a arătat că împreună cu soţul său, in prezent decedat , a intrat in posesia terenului in suprafaţa de .. mp situat in -… , începând cu anul 1973. Imediat după această dată a edificat o construcţie casa de locuit compusa din 4 camere , bucătărie şi magazie, imobil la care au adugat o camera in anul 1987. De la data intrării în posesia terenului şi pana in prezent reclamanta a arătat că a exercitta asupra acestuia o posesie utila , achitand taxele şi impozitele aferente imobilului , rolul fiscal fiind deschis pe numele sau. După decesul soţului sau, reclamanta a continuat să folosească imobilul comportându-se ca adevărat proprietar.
Cererea a fost întemeiată pe disp. Art. 1846, 1847, 1890, 492 .
În dovedirea cererii reclamanta a depus un set de înscrisuri în fotocopie.
Pârâta a formulat întampinare prin care a invocat excepţia lipsei calitaţii procesuale pasive iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiata.
La solicitarea instanţei, cu privire la situaţia imobilului, au fost emise adrese şi s-au primit relaţii de la OCPI Sector 3, Primăria Sectorului 3 – Subcomisia de palicare a Legii 18/1991, Primăria Municipiul Bucureşti – Comisia de palicare a Legii 10/2001, Primăria Municipiul Bucureşti – Serviciul Nomenclatura Urbana, Primăria Sectorului 3 – Direcţia Imozite şi Taxe Locale, Primăria Municipiul Bucureşti – Serviciul Evidenţa Proprietăţii.
Instanţa a administrat pentru reclamant proba cu înscrisuri, proba testimonială cu 2 martori ( -..), expertiza tehnica judiciara specialitatea topografie ( raport de expertiză efectuat de expert .. ), expertiza tehnica judiciara specialitatea topografie ( raport de expertiză efectuat de expert …), .
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanţa reţine următoarele:
În ce priveşte calitatea procesulală pasivă, întrucât uzucapiunea, invocată în cauza de faţă drept temei juridic al acţiunii, reprezintă un mod originar de dobândire a proprietăţii, prin care se constituie dreptul de proprietate în patrimoniul posesorului unui lucru, ca urmare a unui fapt juridic complex, constând în exercitarea posesiei asupra lucrului în temeiul şi în condiţiile prevăzute de lege.
Însă, având în vedere că uzucapiunea este instituită de lege ca o sancţiune împotriva proprietarului care, dând dovadă de lipsă de diligenţă, a lăsat vreme îndelungată bunul său în mâna altei persoane, reprezentând în acelaşi timp un beneficiu acordat de lege posesorului ce a stăpânit bunul o perioadă de timp stabilită de lege, ca un adevărat proprietar, rezultă că acţiunea pentru constatarea uzucapiunii trebuie îndreptată împotriva adevăratului proprietar.
O soluţie contrară ar lipsi de eficienţă juridică acţiunea având obiectul menţionat, întrucât o persoană care nu ar putea pretinde un drept de proprietate asupra terenului nu ar putea nici să opună reclamantului ce se pretinde uzucapant apărări concrete cu privire la exercitarea de către acesta din urmă a posesiei utile timp de 30 de ani, astfel încât la stabilirea cadrului procesual subiectiv instanţa este obligată să verifice calitatea de proprietar asupra terenului a persoanelor chemate în judecată.
Instanţa apreciază că, în cauză, legitimarea procesuală pasivă aparţine Municipiului Bucureşti deoarece nu s-a putut identifica un alt proprietar al imobilului.
Astfel, din datele obţinute de la Serviciul de Evidenţă a Proprietăţii ( fila 84) rezulta ca terenul situat in …este proprietate de stat in administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. De asemenea, in relaţiile comunicate de Direcţia Impozite şi Taxe Locale – sector ( fila 86) privind istoricul de rol fiscal al imobilului , se precizează că in anul 1973 a figurat ca platitor de impozit ND , soţul decedat al reclamantei, pentru construcţie in suprafaţa de 58 mp cu menţiunea ca terenul aparţinea CAP Dudeşti . In prezent, pe rolul fiscal al imobilului figureaza ca impus –ND pentru construcţie in suprafaţa de .. mp in baza declaraţiei de impunere din 01.04.1999 şi procesului verbal de impunere din data de 02.04.1999.
Totodată, se reţine că în situaţia în care este cu neputinţă stabilirea titularului dreptului de proprietate la momentul începerii posesiei de către o altă persoană decât proprietarul terenului, se poate aprecia că devin aplicabile dispoziţiile art. 646 c.civ, potrivit căruia bunurile fără stăpân aparţin statului, dreptul de proprietate asupra acestor bunuri făcând parte din domeniul privat al statului.
Pe de alta parte insa, dreptul de proprietate privata asupra acestor bunuri poate aparţine, potrivit art. 4 din Legea nr. 213/1998, domeniul privat al statului sau al unitarilor administrativ teritoriale.
In lipsa altui criteriu de delimitarea domeniului privat al statului de cel al unitarilor administrativ teritoriale, se impune aplicarea prin analogie a criteriului de delimitare a domeniului public al statului de cel al unitarilor administrativ teritoriale, si anume interesul, naţional sau local, al acestor bunuri, conform art. 3 din acelaşi act normativ.
Or, in cauza de fata, nu exista nici o raţiune pentru a aprecia ca bunul care face obiectul cererii de chemare in judecata ar fi de interes naţional si deci proprietatea aparţine Municipiului Bucuresti,acesta având calitate procesuală pasiva.
Pentru aceste motive , va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratului .
Pe fondul cauzei insztanţa reţine următoarea situaţie de fapt :
Din declaraţiile martorilor audiaţi, coroborate cu susţinerea reclamantei rezulta ca aceasta impreuna cu soţul sau Nastase Dumitru, in prezend decedata, folosit terenul care face obiectul prezentei cereri din 1976 .
Terenul are o suprafaţa de 294 mp fiind identificat prin raportul de expertiză efectuat de expert Bunescu Dorin.
Astfe cum s-a reţinut , din relaţiile comunicate de Primăria Sectorului 3 – Direcţia Imozite şi Taxe Locale rezultă că reclamanta nu plăteste impozit pentru terenul situat în — ci doar pentru construcţia aflata pe teren. Si din actele aflate in dosarul fiscal rezultă ca soţul reclamantei a solicitat in 1973 impunerea doar pentru casa de locuit nu şi pentru teren . De altfel, motivul pentru care nu a solicitat impunerea pentru teren a fost acela ca imobilul figura in patrimoniul CAP Dudeşti, fiind proprietate de stat.
]Pentru a se putea prescrie, se cere ca, potrivit prevederilor art. 1847 C.civ., posesia să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.
Posesia constă în stăpânirea materială sau exercitarea unei puteri de fapt de către o persoană asupra unui bun cu intenţia şi voinţa de a se comporta faţă de toţi ceilalţi ca un proprietar, din această definiţie rezultând că pentru existenţa posesiei sunt necesare două elemente necesare a fi întrunite în persoana celui ce tinde să uzucapeze, inclusiv în persoana autorilor a căror posesie o invocă : unul material – corpus şi altul psihologic – intenţional animus.
Elementul material constă în totalitatea faptelor materiale, de stăpânire şi folosinţă, executate direct asupra bunului. Probatoriul administrat confirmă exercitarea actelor materiale de deţinere şi folosinţă asupra terenului de către reclamant începând cu anul 1976.
Elementul intenţional constă în intenţia sau voinţa celui care posedă de a exercita stăpânirea lucrului pentru sine, adică sub nume de proprietar şi se dobândeşte numai în momentul în care cel care are detenţiunea materială a bunului îşi manifestă intenţia de a păstra lucrul pentru sine, săvârşind acte pe care numai proprietarul le-ar putea face, cum ar fi edificarea unei construcţii, efectuarea de reparaţii mari la construcţia existentă sau alte acte care să nu lase vreo îndoială asupra caracterului lor.
Nu trebuie să se confunde posesia cu detenţia. Chiar dacă în ambele cazuri bunul se află în posesia fizică a persoanei, detentorul deţine bunul pentru altul, fără a se comporta ca titularul unui drept real.
Or, reclamanta sau soţul aceseia nu s-a înscris la administraţia financiară pentru a plăti impozitele şi taxele locale aferente terenului , în evidenţele Direcţiei Impozite şi Taxe Locale Sector 3 nefigurând ca titular de rol fiscal pentru acest teren.
În lipsa unui astfel de act , din care se putea deduce intenţia reclamantei de a poseda sub nume de proprietar, instanţa reţine calitatea de detentor precar a reclamantului.
În aceste condiţii, detenţia precara exercitata de catre acesta asupra imobilului nu poate constitui premisa pentru a dobandi prin uzucapiune dreptul de proprietate, fiind necesara, aşa cum s-a aratat, exercitarea unei posesii .
Pentru aceste motive reţinând calitatea de detentor precar a reclamantei asupra terenului, instanţa va respinge ca neîntemeiat primul capît de cerere .
Referitor la capătul al doilea din acţiune, respectiv constatarea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliara asupra construcţiei edificate , in raport de disp. Art.482 si art. 492 cod Civil si de faptul ca dreptul de proprietate cu privire la teren nu a fost stabilit din punct de vedere juridic, in condiţiile in care construcţia urmează soarta terenului, instanţa va respinge ca neîntemeiata si acest capăt de cerere.
In consecinţa, instanţa va respinge ca neîntemeiată acţiunea .
