Curtea Supremă de Jutstiţie, Secţia de administrativ, decizia nr.698 din 20 martie 1998 (dosar nr. 1051/1997)
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 29/1990, “orice persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale recunoscute de lege, printr-un act administrativ, sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanţei judecătoreşti competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată”.
Având în vedere ceea ce se atacă prin acţiunea de faţă, avizul negativ al Oficiului juridic referitor la reclamant, se constată că acesta nu este un refuz în sensul prevăzut de art. 1 din Legea nr. 29/1990, după cum în mod eronat a reţinut instanţa de fond.
Refuzul menţionat de textul legal se referă la rezolvarea unei cereri, or, în cazul de faţă, nu se refuză rezolvarea unei petiţii a reclamantului, ci se obiectează de către oficiul juridic asupra împuternicirii reclamantului de către conducerea unităţii pentru exercitarea controlului financiar de gestiune, arătându-se care sunt impedimentele legale. Este un aviz prealabil emiterii deciziei de către conducerea unităţii, având caracterul de act preparator. Numai decizia conducerii reprezintă un act administrativ în sensul art. 1 din legea nr. 29/1990, având un caracter decizional propriu, nu şi actele preparatoare emiterii deciziei, în cazul de faţă, avizul juridic. Acest act pregătitor nu produce prin el însuşi efecte juridice între autoritatea Direcţia Regională de Poştă Craiova şi de reclamant şi nu poate forma el singur obiectul acţiunii în contencios administrativ; el poate fi atacat numai odată cu actul definitiv dat pe baza lui. Cum reclamantul nu a procedat astfel, în mod greşit instanţa de fond a admis acţiunea.
Faţă de considerentele expuse, recursul va fi admis ca întemeiat, se va casa sentinţa atacată şi pe fond se va respinge acţiunea reclamantului.
