Apreciind că asupra legalităţii actelor administrative individuale instanţa nu se poate pronunţa decât în contradictoriu cu beneficiarul acestora.
Trib. Bistriţa-Năsăud, s. com., de cont. adm. şi fisc., sent. 120/CA/311 februarie 2011
Prin cererea în administrativ reclamantul Prefectul Judeţului Bistriţa-Năsăud a chemat în judecată pe pârâtul Primarul Comunei Petru Rareş, solicitând anularea în parte a Dispoziţiei nr. 33/04.02.2010 şi a Dispoziţiei nr. 39/04.02.2010, ca fiind nelegale.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:
Obiectul prezentei cauze este reprezentat de cererea în anulare formulată de Prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud, în exercitarea controlului de tutelă administrativă, împotriva Dispoziţiilor nr. 33 şi 39, ambele emise la data de 04.02.2010 de Primarul comunei Petru-Rareş, cererea vizând doar anularea parţială, respectiv în ceea ce priveşte stabilirea salariului doamnei referent PF.
Este real că, în sensul notelor de şedinţă depuse de reclamant, posibilitatea conferită prefectului în exercitarea controlului de tutelă administrativă de a solicita instanţei de contencios administrativ anularea actelor administrative cu caracter normativ sau individual adoptate, emise sau încheiate de autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene, nu înlătură dreptul celorlalte persoane care se consideră lezate într-un drept subiectiv sau interes legitim prin aceste acte administrative, de a se adresa aceloraşi instanţe pentru a se obţine recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.
În speţă, este evident că, neexercitând o astfel de cale de atac împotriva actelor administrative în discuţie, beneficiara acestora, d-na PF nu s-a considerat vătămată. Continuarea raţionamentului conduce însă la concluzia că, dimpotrivă, aceasta are interesul să susţină în faţa instanţei legalitatea actelor administrative supuse analizei, desigur în măsura în care ele privesc persoana sa.
În stabilirea conţinutului disponibilităţii, în cazul exercitării unei acţiuni în contencios administrativ, de către oricare dintre titularii legali ai acesteia, trebuie să se aibă în vedere împrejurarea că dreptul administrativ este o ramură a dreptului public, astfel că, pe de o parte, în conţinutul unui raport de drept administrativ substanţial, drepturile, interesele legitime şi obligaţiile particularilor sunt întotdeauna puse în balanţă cu interesul public, iar pe de altă parte, , părţile se află într-o poziţie de inegalitate juridică. Această inegalitate nu trebuie să se reflecte însă şi în plan procesual, prin ignorarea principiului „egalităţii armelor”.
Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este principiul contradictorialităţii, în virtutea căruia toate elementele procesului trebuie puse în discuţia contradictorie a acelor părţi care se situează pe poziţii diametral opuse, poziţii conferite de calitatea pe care o au de subiecţi ai raportului juridic dedus judecăţii. Respectarea sa presupune în mod obligatoriu ca aceşti subiecţi să aibă posibilitatea reală de a se exprima cu privire la chestiunile de fapt şi de drept supuse judecăţii.
Acest principiu îşi găseşte consacrarea şi în prevederile art. 16 ind. 1 din Legea nr. 554/2004 şi în temeiul cărora instanţa, raportat şi la prevederile art. 129 C.pr.civ., este îndrituită să pună în discuţia părţilor citarea în proces a beneficiarului actului administrativ atacat, respectând astfel şi prevederile art. 24 alin. 1 din Constituţie, care consacră garantarea dreptului la apărare, şi nu în ultimul rând, prevederile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ce vizează dreptul părţilor la un proces echitabil.
Or, în speţă, aceste principii nu-şi pot găsi aplicarea câtă vreme reclamantul nu a înţeles să cheme în judecată şi pe beneficiarul actelor administrative atacate, principii de drept a căror aplicabilitate (generală) nu este exclusă în cazul exercitării acţiunii în contencios administrativ de către prefect, în temeiul art. 3 din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, apreciind că asupra legalităţii actelor administrative individuale instanţa nu se poate pronunţa decât în contradictoriu cu beneficiarul acestora, urmează să respingă, pentru nerespectarea principiului contradictorialităţii, acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamant.