C. proc. civ., art. 364 lit. i)
în argumentarea motivului de recurs prevăzut de pct. 9 al art. 304, recurenta arată că instanţa de judecată a aplicat greşit dispoziţiile Codului de procedură civilă. Hotărârea arbitrală încalcă principiul de ordine publică în soluţionarea litigiului. Pe de o parte, hotărârea arbitrală recunoaşte faptul că pârâta nu a afirmat niciodată că produsele livrate ar avea vicii ascunse, iar, pe de altă parte, aplică, tără să pună în discuţia părţii, termenul de prescripţie prevăzut de art. 70 C. com. Aceasta reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 129 şi art. 105 C. proc. civ. Instanţa, menţionează recurenta, ar fi trebuit să ia act de incidenţa în cauză a art. 364 lit. i) C. proc. civ., întrucât hotărârea arbitrală a încălcat norme de ordine publică referitoare la principiul disponibilităţii, precum şi al contradictorialităţii, principii consacrate în art. 105. art. 112. art. 119 alin. (2), art. 129 alin. (4), art. 132 alin. (1) C. proc. civ.
Recurenta arată că instanţa arbitrală a apreciat în motivare că apărarea sa. cât şi cererea reconvcnţională s-ar fi fondat pe argumentul viciilor produselor şi a analizat împrejurări carc nu au tăcut obiectul dezbaterilor, viciile aparente, termenul de reclamare a acestora, viciile ascunse, modul de depozitare şi administrare a produselor.
A mai susţinut recurenta că. schimbând înţelesul extrem de clar al clauzelor contractuale. precum şi cauza juridică a apărărilor sale şi a cererii reconvenţionale, s-a acoperit deficitul de probe al intimatci-reclamante în acţiunea arbitrală.
Recurenta conchide că arbitrii au răsturnat sarcina probei şi au apreciat că pârâta a trebuit să dovedească faptul că a respectat instrucţiunile de administrare, deşi la dosarul cauzci există acte contabile primare carc dovedesc atât administrarea produselor la culturile în cauză în dozele prescrise, cât şi recolta obţinută.
Critica prevăzută de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ. este neîntemeiată. întrucât prevederile art. 129 alin. (4) C. proc. civ. nu au fost încălcate şi. de altfel, nu este o normă juridică imperativă carc să atragă anularea hotărârii arbitrale.
în concluzie, motivele de nelegalitatc invocate nu sunt fondate, astfel că recursul declarat de reclamantă a fost respins, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
I.C.C.J., s. com., dec. nr. 3042 din 10 octombrie 2007.
