C. proc. civ., art. 304 pct. 8, art. 364 lit. f)
în argumentarea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.. reclamanta menţionează că actul juridic încheiat de părţi, rcspectiv contractul închciat, concrc-tizat în două înscrisuri, contractul de vânzare-cumpărare nr. 2 din 3 septembrie 2003 şi nr. 15 din 30 martie 2004. prevede obligaţii clarc: dacă se realizează sporul de producţie de 20% faţă de sola martor, SC C. urma să achitc vânzătoarei SC T.T. SRL următoarea tranşă din preţ şi va livra acesteia recolta obţinută peste procentul de 20%. Dacă nu se realiza sporul de 20%, intimata urma să restituie preţul proporţional cu procentul de ncrcalizarc a sporului (obligaţii afectate de condiţie, eveniment viitor şi nesigur ca realizare, art. 1004 C. civ.).
Arbitrii au schimbat cauza juridică a apărărilor sale şi a cercrii reconvcnţionale şi înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al contractului concretizat în două înscrisuri şi au interpretat raporturile juridice, adăugând clauzelor neechivocc prezumţii inadmisibile, iar instanţa de judecată şi-a însuşit greşeala arbitrilor şi interpretează la fel actul juridic dedus judecăţii.
Recursul declarat de reclamantă nu este fondat şi a fost respins, pentru următoarele considerente: prin acţiunea în anulare se face un control de legalitate asupra hotărârii arbitrale, iar motivele acţiunii în anulare sunt motive de nelegalitate, nu de netemeinicie.
înalta Curte a constatat că în acţiunea în anulare obiectul cercetării judecătoreşti nu este actul juridic propriu-zis încheiat de părţi, ci actul jurisdicţional, respectiv sentinţa arbitrală.
Atunci când în controlul efectuat pe calea acţiunii în anulare judecătorul se pronunţă asupra anulării în temeiul art. 364 lit. f) C. proc. civ. (a dat mai mult/mai puţin ori altceva decât s-a cerut), nu înseamnă că cercetează înţelesul şi întinderea actului/contractului părţilor, ci verifică respectarea de cătrc Tribunalul arbitral a limitelor învestirii.
De aceea, nu se poate spune că prin admiterea acţiunii în anulare în temeiul art. 364 lit. 0 C. proc. civ. instanţa a schimbat natura. înţelesul lămurit al actului juridic dedus judecăţii. Instanţa de fapt a analizat legalitatea unui act jurisdicţional al Tribunalului arbitral, şi nu a cercetat spre a lămuri înţelesul unui act juridic.
în concluzie, corect a reţinut instanţa carc a soluţionat acţiunea în anulare incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 364 lit. 0 C. proc. civ., reţinând că Tribunalul arbitral a acordat mai mult decât s-a cerut prin obligarea pârâtei la plata penalităţilor de întârziere de la data de 16 octombrie 2005 până la achitarea debitului, deşi prin cererea de chemare în judecată reclamanta nu a sesizat instanţa cu o astfel de cerere.
I.C.C.J., s. com., dec. nr. 3042 din 10 octombrie 2007.
