Deciziile nelegale sau nestatutare ale consiliului de administraţie nu pot li atacate în justiţie de către acţionari, întrucât singura care poate decide cu privire la acestea este adunarea generală a acţionarilor.
Notă. Sunt avute în vedere deciziile consiliului de administraţie altele decât cele date în virtutea delagării primite din partea adunării generale extraordinare pentru exerciţiul atribuţiilor mentionate la art. 113 lit.b), c), e), f) şi j) din Legea nr. 31/1990.
Secţia comercială şi de administrativ, decizia nr. 1723 din 9 octombrie 2003
Prin sentinţa civilă nr. 1681 din 18 iunie 2003 pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosarul nr. 3729/2003, s-a respins ca inadmisibilă acţiunea reclamantelor LO şi DR intentată împotriva pârâtei S.C. Com Super SA Baia Mare, având ca obiect anularea deciziei Consiliului de administraţie din 3 iulie 2001.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că deciziile consiliului de administraţie, considerate ilegale, pot fi anulate prin hotărârea adunării generale şi a invocat prevederile art. 111 din Legea nr. 31/1990.
împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.
în motivarea recursului se arată că posibilitatea convocării adunării generale a acţionarilor în vederea anulării deciziilor consiliului de administraţie nu este stipulată de legiuitor ca unica modalitate de cenzurare, fapt care ar fi rezultat eventual doar dintr-o examinare fără echivoc, de genul „hotărârile Consiliului de Administraţie pot fi anulate doar de către adunarea generală a acţionarilor.” Se mai opinează că orice act juridic poate fi cenzurat sub aspectul cauzelor de ineficacitate de către instanţa de judecată chiar dacă nu există o procedură specifică reglementată de Legea nr. 31/1990, din această omisiune nerezultând inadmisibilitatea unei acţiuni în anularea deciziei consiliului de administraţie ci, doar, aplicarea dreptului comun, cu referinţă la normele dreptului material prevăzut de Legea nr. 31/1990. în contextul în care un acţionar minoritar, care nu deţine cel puţin 10% din acţiuni, nu poate convoca adunarea generală şi nici nu se poate adresa instanţei de judecată în vederea anulării unei decizii a consiliului de administraţie lovite de nulitate absolută, el este lipsit de posibilitatea manifestării opoziţiei în faţa unor decizii discreţionare şi ilegale.
Curtea, examinând recursul reclamantelor prin prisma motivelor invocate, constată că acesta este neîntemeiat.
în absenţa unei prevederi legale, deciziile consiliului de administraţie nelegale sau nestatutare nu pot fi atacate în justiţie de către acţionari, aşa cum pot fi atacate hotărârile adunării generale a acţionarilor în temeiul art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. Singura care poate decide cu privire la acestea este adunarea generală, în virtutea atribuţiei acesteia de control al activităţii şi gestiunii administratorilor, atributie prevăzută de art. 111 alin. (2) lit. d)din Legea nr. 31/1990.
Asociaţii pot, însă, ataca cu acţiune în anulare, în condiţiile art 131 hotărârea adunării generale a acţionarilor care a refuzat să cenzureze o decizie nelegală sau nestatutară a consiliului de administraţie, dându-i girul adunării generale a acţionarilor. Adunarea generală are şi competenţa de a decide suspendarea deciziilor consiliului de administraţie.
Faţă de cele de mai sus, Curtea urmează ca în baza art. 312 alin. (1) C.pr.civ. să respingă recursul ca neîntemeiat.
(Judecător Gheorghe Buta)
