În raport de dispozitiile art.46 si 47 din Regulamentul nr.1/2001 al BNR, precum si de faptul ca Centrala Incidentelor de Plati functioneaza în cadrul Bancii Nationale a României, fara a avea personalitate juridica distincta s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de BNR.
Într-o cerere de anulare a incidentului de plata nu trebuie sa se probeze decât ca banca declaranta a procedat în mod nelegal atunci când a înscris incidentul, fara a fi analizate raporturile comerciale dintre parti în temeiul carora a fost emis cecul.
Dosar nr. 1314/1259/2008
R O M Â N I A
TRIBUNALUL COMERCIAL ARGES
SENTINTA COMERCIALA Nr. 785/C
Sedinta publica de la 09 septembrie 2009
Prin cererea înregistrata pe rolul instantei la data de 07.11.2008, reclamanta S.C. B. S.R.L., a chemat în judecata pe pârâtele S.C. S. T. S.R.L., BRD – GSG – Sucursala Pitesti si BNR – Sucursala Pitesti, solicitând ca prin hotarârea ce va pronunta instanta sa dispuna anularea incidentului de plata mentionat în Centrala Incidentelor de plati cu privire la fila CEC seria BA 303 01410958.
În motivarea cererii, în esenta, reclamanta a sustinut ca la data de 23.10.2008 pârâta S.C. S. T. S.R.L. a introdus în mod abuziv la BCR R. o fila CEC ce-i fusese lasata de reclamanta drept garantie pentru achitarea unei eventuale contravalori a unei livrari de marfa facuta în baza contractului de vânzare nr.10/16.09.2008 privind agregate de balastiere.
În continutul procesului-verbal nr.88/17.09.2008 încheiat cu pârâta, reclamanta a prevazut ca fila CEC susmentionata reprezinta garantia achitarii contravalorii produsului achizitionat si trebuia introdusa la plata numai cu avizul emitentului, întrucât plata urma sa se faca cu OP în termen de 15 zile de la data emiterii facturii.
Reclamanta a mai sustinut ca la data de 20.10.2008 pârâta societate comerciala a emis factura nr.298 în valoare de 9896,04 lei, pentru o cantitate de 180 mc nisip si transport, pe care i-a comunicat-o prin posta, iar la 30.09.2008 pârâta a mai emis factura nr.294 în valoare de 61.850,25 lei pentru o cantitate de 1125 mc nisip si transport, ce i-a fost comunicata tot prin posta, pârâta invocând ca cele doua facturi totalizeaza 71.746,29 lei.
În realitate însa, conform avizelor de însotire a marfii pe care reclamanta le detine, pârâta societate comerciala nu i-a vândut decât 378 mc de nisip, iar transportul a valorat în total 20.781,68 lei; a fost refuzata însa factura nr.294 în valoare totala de 61.850,25 lei emisa la 30.09.2008, despre care reclamanta a sustinut ca nu contine cantitati reale livrate.
Pârâta S.C. S. T. S.R.L. a introdus la plata fila CEC lasata drept garantie la data de 23.10.2008, chiar înainte de a fi primita prin posta factura emisa la 20.10.2008, iar BCR R. a transmis fila CEC la pârâta BRD Pitesti cu 4 zile înainte de a fi comunicata factura reclamantei.
Astfel, pârâta S.C. S. T. S.R.L. nu a respectat clauzele contractuale referitoare la termenul de plata, nici nu a luat în calcul faptul ca a solicitat o suma de plata ce nu i se cuvenea, deoarece în realitate nu a livrat în totalitate marfa facturata, iar fila CEC cuprinde o suma ce nu i se cuvine acestei pârâte, ce a actionat în mod fraudulos si a creat situatia de incident de plata bancar, a mai sustinut reclamanta în motivarea cererii sale.
În drept, reclamanta a aratat ca-si întemeiaza cererea pe dispozitiile art.46 si 47 din Regulamentul BNR.
În dovedirea cererii, s-au depus în copie la dosar: contractul de vânzare-cumparare nr.10/16.09.2008, procesul-verbal nr.88/17.09.2008, adresa însotita de dovada de comunicare, factura si fila CEC seria BA 303 01410958.
Legal citata, pârâta B N R – Sucursala Arges a formulat întâmpinare în cuprinsul careia s-a aparat invocând exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, aratând ca în conformitate cu dispozitiile art.22 si 24 din Legea 312/2004, atributiile BNR privind monitorizarea sistemelor de plati, inclusiv a instrumentelor de plata, urmaresc prevenirea si limitarea riscurilor de plata si se materializeaza în emiterea reglementarilor necesare organizarii si functionarii Centralei Incidentelor de Plata.
Potrivit prevederilor art.36 din Regulamentul 1/2001 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a României a Centralei Incidentelor de Plati, cu modificarile si completarile ulterioare, Centrala Incidentelor de Plati nu poate anula, din proprie initiativa, informatiile privind incidentele de plati primite de la persoanele (bancile) declarante si, totodata, în conformitate cu prevederile art.4 al aceluiasi Regulament, nu raspunde pentru veridicitatea si integritatea informatiei primite, raspunderea revenind persoanei declarante.
Cum obiectul cererii de fata îl reprezinta anularea unor incidente de plata, calitate procesuala pasiva nu poate avea decât banca declaranta, respectiv BRD – GSG – Sucursala Pitesti, a mai sustinut pârâta BNR prin întâmpinare.
Pe fond, aceeasi pârâta s-a aparat aratând ca actiunea trebuie respinsa ca nefondata, în raport de prevederile art.29 si art.3 din Legea 59/1934 asupra cecului, care stipuleaza ca cecul este platibil la vedere si nu poate fi emis decât daca tragatorul (emitentul) are disponibil la tras (cel care este obligat sa plateasca – banca). Emiterea cecului se bazeaza pe constituirea unei acoperiri (o suma aflata în contul bancar) constituita înainte de emiterea cecului, de o valoare mai mare sau egala cu aceea a cecului, iar emitentului nu îi este permis sa retraga disponibilul înainte de a fi efectuata plata.
Pârâta S.C. S. T. S.R.L. a formulat la rândul ei întâmpinare (fila 34), în cuprinsul careia a invocat exceptia necompetentei teritoriale si exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Comercial Arges.
Pe fond, pârâta S.C. S. T. S.R.L. a solicitat sa se respinga cererea ca nefondata, cu motivarea ca instrumentul de plata (fila CEC) îndeplineste conditiile de forma impuse de lege si, odata înmânata creditorului, efectele sale sunt cunoscute de parti, iar incidentul bancar a fost cauzat de lipsa de disponibil.
Legal citata, pârâta BRD – GSG – Sucursala Pitesti nu a formulat întâmpinare si nici nu a depus acte în aparare.
Prin încheierea de sedinta din 18.02.2009 (fila 40) instanta a respins exceptiile necompetentei materiale si necompetentei teritoriale, cu motivarea expusa în cuprinsul acelei încheieri.
În cauza s-a administrat proba cu înscrisuri si cu interogatorii luate reclamantei si pârâtei societate comerciala.
Instanta, analizând cererea formulata în raport de motivele invocate, de apararile formulate si de întreg probatoriul administrat cauzei, constata urmatoarele:
Cât priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de pârâta Banca Nationala a României, pe care în baza prevederilor art.137 Cod proc.civ. instanta o va analiza în mod prioritar, se retine ca nu este întemeiata, drept pentru care va fi respinsa cu urmatoarea motivare:
Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati între persoana reclamanta si persoana care este titular al dreptului (calitate procesuala activa) sau între persoana pârâtului si cel obligat în acelasi raport juridic (calitate procesuala pasiva).
Calitatea procesuala priveste asadar posibilitatea unei persoane de a lua parte, ca reclamant sau ca pârât, la un anumit proces si ea se determina în raport cu litigiul concret care se judeca.
În speta, temeiul legal indicat de reclamanta este dat de dispozitiile Regulamentului nr.1/2001 al BNR, or, potrivit acestui Regulament, Centrala Incidentelor de Plati înregistreaza incidentele de plata la cererea persoanelor declarante, care au obligatia sa furnizeze informatiile aferente acestora, ele raspunzând pentru veridicitatea si integritatea informatiei transmise.
Potrivit dispozitiilor art.36 alin.2 din Regulament, „Anularea informatiilor privind incidentele de plati înregistrate în FNIP si în FNPR se poate face numai de catre persoanele declarante, din proprie initiativa sau la solicitarea instantelor judecatoresti, în baza unei cereri de anulare…”
Tot astfel, potrivit art.2 lit.c2 pct.h) din acelasi Regulament, prin persoane declarante se înteleg bancile, persoane juridice române, inclusiv unitatile teritoriale ale bancilor, sucursalele etc.
Astfel cum în mod constant jurisprudenta a retinut, conform dispozitiilor art.46 si 47 din Regulament, BNR este cea care poate sista accesul la informatiile continute în fisierele CIP, poate transmite si valorifica date în legatura cu incidentele de plati, poate percepe si aplica sanctiuni pentru comunicarea unor date eronate.
În raport de aceste dispozitii, precum si de faptul ca Centrala Incidentelor de Plati functioneaza în cadrul Bancii Nationale a României, fara a avea personalitate juridica distincta, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de BNR se dovedeste a fi neîntemeiata, urmând a fi respinsa ca atare.
Odata stabilit cadrul procesual, instanta urmeaza sa analizeze fondul cauzei, sens în care constata si retine ca este neîntemeiata cererea reclamanteiS.C. BAC S.R.L., cu urmatoarea motivare:
În fapt, instanta constata ca între parti s-au desfasurat relatii comerciale în cadrul carora pârâta S.C. S. T. S.R.L. i-a livrat reclamantei agregate de balastiera, iar reclamanta a lasat în mâna acestei pârâte, drept garantie a platii, fila CEC seria BA 303 01410958.
Între parti au aparut însa divergente ce tin de executarea contractului, respectiv reclamanta pretinde ca pârâta societate comerciala nu i-a livrat marfa în cantitatile înscrise în facturile însotitoare, drept pentru care nu este de acord sa plateasca nici sumele aferente facturilor pe care nu si le însuseste.
În schimb, aceasta pârâta a introdus în mod abuziv la plata la BCR R. fila CEC lasata de reclamanta drept garantie, fara stirea si acceptul acesteia, iar în acel moment reclamanta nu a avut disponibil în cont pentru ca plata sa poata fi efectuata. Pe cale de consecinta, în mod automat potrivit reglementarilor ce guverneaza operatiunile bancare, s-a declansat incidentul de plata, cu consecinta comunicarii lui la Centrala Incidentelor de Plati din cadrul BNR.
Prin prezenta actiune, asa cum reclamanta a construit cadrul procesual prin chemarea în judecata si a bancii declarante B.R.D. – GSG – Sucursala Pitesti si a B.N.R. în cadrul careia functioneaza Centrala Incidentelor de Plati, dar si în raport de temeiul de drept invocat în sustinerea actiunii ca fiind Regulamentul BNR, se urmareste de catre reclamanta obtinerea anularii informatiilor privind incidentele de plati mentionate în Centrala Incidentelor de Plati pe seama sa cu privire la fila CEC seria BA 303 01410958.
În drept, potrivit art.36 alin.2 din Regulamentul nr.1/2001 al BNR, anularea informatiilor privind incidentele de plati se poate face numai de catre persoanele declarante, din proprie initiativa sau la solicitarea instantelor judecatoresti, în baza unei cereri în anulare transmisa la CIP în aceeasi zi bancara.
Instanta nu poate anula, asadar, informatiile privind incidentele de plata decât la cererea persoanei declarante (persoana declaranta fiind banca care a cerut înscrierea incidentului de plata – art.2 lit.h) si în conditiile prevazute de art.38 si art.39 din acelasi regulament.
În speta nu rezulta din dovezile de care reclamanta a înteles sa uzeze ca banca declaranta ar fi procedat nelegal sau abuziv în momentul declararii incidentului, dimpotriva, nici reclamanta nu a contestat ca la momentul instituirii incidentului nu a avut bani în cont.
Una din caracteristicile cecului este aceea ca reprezinta un titlu abstract, ceea ce înseamna ca drepturile si obligatiile rezultând din acesta exista în mod valabil independent de cauza juridica care le-a generat, adica independent de raporturile fundamentale, dar art.14 din Legea 59/1934 se opune pe calea opozitiei la plata si nu în cadrul actiunii privind anularea incidentului de plata.
Cecul este un titlu la ordin, complet si formal, care încorporeaza o obligatie de a plati neconditionat „la vedere” suma de bani mentionata în cuprinsul sau.
În acest context, instanta nu mai poate retine sustinerile reclamantei B. S.R.L. privind raporturile fundamentale preexistente dintre ea si pârâta S.C. S. T. S.R.L., raporturi în temeiul carora a fost emis cecul, nici nu poate realiza în cadrul acestui tip de actiune o cercetare judecatoreasca privind relatiile contractuale dintre parti, întinderea si respectarea obligatiilor reciproce derivând din contractul încheiat între ele.
Într-o cerere de anulare a incidentului de plata nu trebuie sa se probeze decât ca banca declaranta a procedat în mod nelegal, ceea ce în cauza nu s-a probat.
Banca are ca atributii, înainte de a plati cecul, verificarea modului de completare a formularului, respectarea conditiilor de forma si de securitate ale cecului si autenticitatea semnaturii, identitatea beneficiarului si disponibilul în cont, precum si respectarea normelor bancare de emitere a cecului.
Banca nu are alte atributii de verificare câta vreme cecul, prin functia sa de instrument de plata, titlu la ordin, încorporeaza obligatia de a plati neconditionat „la vedere” suma mentionata în cuprinsul sau.
Emiterea CEC-urilor implica existenta unor premise juridice:
Tragatorul poate emite cecul numai daca are la banca (tras) un disponibil banesc pentru efectuarea platii (provizion sau acoperire), disponibil ce trebuie sa existe prealabil emiterii titlului, sa aiba cel putin valoarea cecului si sa reprezinte o suma de bani lichida, certa si exigibila asupra careia tragatorul are dreptul sa dispuna (art.3 alin.2 din Legea nr.59/1934 asupra cecului, cu modificarile ulterioare).
Emiterea cecurilor fara acoperire se sanctioneaza potrivit legii, iar functionarea Centralei Incidentelor de Plati în cadrul Bancii Nationale a României este menita, printre altele, sa gestioneze informatia specifica incidentelor de plati pentru interesul public si siguranta circuitului comercial.
Reclamanta nu a pretins si nici nu a dovedit ca fila cec ar fi fost completata în mod nelegal de catre pârâta S.C. S. T. S.R.L., caz în care s-ar fi pus problema chiar a valabilitatii titlului, însa nici nu-si poate invoca propria culpa (de a fi lasat un titlu platibil la vedere, pe care ea însasi l-a completat si l-a semnat, în mâna partenerului sau contractual) drept împrejurare de natura sa conduca la obligarea bancii – persoana declaranta – sa solicite anularea incidentului de plata, câta vreme ea însasi nu a respectat regula de baza a emiterii acestui instrument de plata numai în conditiile existentei disponibilului în cont.
Asa fiind, cum banca beneficiarului a prezentat fila CEC pentru efectuarea platii la banca emitentului si cum aceasta din urma a constatat lipsa disponibilului în cont si a decis refuzul de plata, instanta apreciaza ca în mod legal, cu respectarea Regulamentului nr.1/2001 (art.139 s-a transmis la CIP înscrierea refuzului bancar.
În raport de cele mai sus aratate si temeiurile de drept invocate,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de pârâta BNR -Sucursala Arges.
Respinge cererea formulata de reclamanta S.C. B. S.R.L., împotriva pârâtelor S.C. S. T. S.R.L., BRD- GSG -SUCURSALA PITESTI, si BNR ROMANIA -SUCURSALA PITESTI.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica azi 09.09.2009 la Tribunalul Comercial Arges.
Presedinte,
Mirela Mitrea, judecator
Grefier,
Daniela Marin
