– art.1201 c. civil
(TRIBUNALUL CĂLĂRAŞI – SECŢIA CIVILĂ, DECIZIA CIVILĂ
Nr. 11 din 18 ianuarie 2012
Prin acţiunea civilă înregistrată la Judecătoria O sub nr. xxx, reclamanta S.C. P-societate în faliment, prin reprezentant legal-lichidator judiciar , a solicitat, în contradictoriu cu Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se constate dreptul de proprietate asupra următoarelor bunuri:
1.Barajul (dig) „Orasti I-II”, situat în extravilanul com. Frumuşani, jud. Călăraşi, cu suprafaţa barajului de 1.706 m.p., învecinat la N-drum, E-amenajare piscicolă Orasti I-II, S-drum, V-amenajare piscicolă Padurisu I, cu calugar deversor din beton armat S=4,27 mp, L=18 mp, =0,8, h=4 m;
2. Barajul (dig) „ Padurisu I”, situat în extravilanul com. Frumuşani, jud. Călăraşi, cu suprafaţa barajului de 1.750 m.p., învecinat la N- amenajare piscicolă Padurisu I, E-drum, S- amenajare piscicolă Padurisu II, V-drum, cu calugar deversor din beton armat S=5,46 rap , L tub=17,6 m,Y =0,8, h=4 m;
3. Barajul (dig) „ Padurisu III”, situat în extravilanul com. Frumuşani, jud. Călăraşi, cu suprafaţa barajului de 1.191 m.p., învecinat la N- drum, E- amenajare piscicolă Frumuşani I, S- drum, V- amenajare piscicolă Padurisu III, cu calugar deversor din beton armat S=4,53 mp, L tub=14,40 m, =0,8 m, h=4 m;
4. Barajul (dig) „ Fundeni I” ( Baltatu), situat în extravilanul com. Fundeni, jud. Călăraşi, cu suprafaţa barajului de 4.000 m.p., învecinat la N- amenajare piscicolă Vadul Anei ( barajul Vadul Anei), E-drum judeţean DJ 100, S- amenajare piscicolă Fundeni II ( coada lacului Fundeni I), V-drum judeţean DJ 301, cu călugăr deversor din beton armat S=33,00 mp, L tub=20,00 m, O =0,8 m, b=6,00 m şi descărcător de ape maxi tip canal lateral din pământ, L= 50 in, S=140,00 mp, b= 4,00, B= 25,00 m;
5. Barajul (dig) „ Vasilaţi 1-2”, situat în com. Vasilaţi, extravilan, jud. Călăraşi, cu suprafaţa barajului de 3.349 m.p., învecinat la N- drum, E- amenajare piscicolă Vasilaţi 3, S- drum, V- amenajare piscicolă Vasilati 1-2, are doi călugări deversori ( C1 şi C2) din beton armat S=5,0 mp şi un tub deversor cu L=24 m şi O =1,0 m;
6. Barajul (dig) „ Vasilaţi 3”, situat în com. Vasilaţi, extravilan, jud. Călăraşi, cu suprafaţa barajului de 2.880 m.p., învecinat la N- amenajare piscicolă ECO Vasilaţi, S- amenajare piscicolă Vasilati 3, E-drum, V-drum, are doi calugari deversori ( C1 şi C2) din beton armat S=4,0 mp, S= 6,0 mp şi un tub deversor cu L=18 m şi O =1,0 m;
7. Barajul (dig) „ ECO Vasilati”, situat în com. Vasilaţi, extravilan, jud. Călăraşi, cu suprafaţa barajului de 11.029 m.p., învecinat la N- drum comunal, E- teren arabil extravilan, S- drum exploatare, V- amenajare piscicolă ECO Vasilati, are doi calugari deversori ( C1 şi C2) din beton armat S=8 mp, S-11,0 m.p. şi un tub deversor cu L=15 m şi O =1 m;
8. Barajul (dig) „ Fundeni I”, situat în com. Fundeni, extravilan, jud. Călăraşi, cu suprafaţa barajului de 3.937 m.p., învecinat la N- amenajare piscicolă Fundeni I, S- amenajare piscicolă Fundeni 2- Frunzăneşti, E-drum, V- drum, are un calugar deversor din beton armat (C1) cu S=3 mp;
9. Barajul (dig) „ Fundeni 2-Frunzăneşti”, situat în extravilanul com. Fundeni, jud. Călăraşi, cu suprafaţa barajului de 628 m.p., învecinat la N- amenajare piscicolă Fundeni 2-Frunzănesti, S- drum judeţean 301, E-teren neproductiv, V-tren neproductiv, are prag deversor cu o conductă metalică cu diametru de 800 mm, prevăzută în amonte cu un corp vertical cu trei pereţi, constituind călugărul de evacuare a iazului din amonte cu o capacitate de 30 mc/sec. Accesul la călugărul de evacuare se face printr-o pasarelă metalică lată de 80 cm şi groasă de 10 cm;
10.Barajul (dig) „ Postăvari 1”, situat în com. Frumuşani, extravilan, jud. Călăraşi, cu suprafaţa barajului de 1.197 m.p., învecinat la N- amenajare piscicolă „Postăvari 1” , E- drum, S- amenajare piscicolă „Postăvari 2”, V- drum, are doi călugări deversori ( C1 şi C2) din beton armat S=3,0 mp şi un tub deversor cu L=18 m şi O =1,0 mm;
11. Barajul (dig) „ Postăvari 2”, situat în com. Frumuşani, extravilan, jud. Călăraşi, cu suprafaţa barajului de 3.266 m.p., învecinat la N- drum, la E- amenajare piscicolă „Orăşti 1-2” , S- drum, V- drum şi amenajare piscicolă „Postăvari 2”,, are doi calugari deversori ( C1 şi C2) din beton armat cu S=5,0 mp, respectiv S=2,0 mp, cu un tub deversor între (C1 şi C2) cu L=18 m şi O =1,0 m;
12. Barajul (dig) „ Pădurişu 2”, situat în com. Frumuşani, extravilan, jud. Călăraşi, cu suprafaţa barajului de 2.606 m.p., învecinat la N- amenajare piscicolă „Pădurişu 2”,, la E- drum , S- amenajare piscicolă „Frumuşani 1”,, V- drum, are doi calugari deversori din beton armat ( C1 şi C2) cu S=4,0 mp şi respectiv S=5,0 mp, cu un tub deversor între (C1 şi C2) cu L=18 m şi O =1,0 m;
13. Barajul (dig) „ Frumuşani 3”, situat în com. Frumuşani, extravilan, jud. Călăraşi, cu suprafaţa barajului de 1.459 m.p., învecinat la N- amenajare piscicolă „Frumuşani 3, la E- drum , S- amenajare piscicolă „Măriuţa” V- drum, are patru calugari deversori din beton armat cu următoarele suprafeţe ( C1) -S= 2,0 mp, ( C2)- S= 5 mp, (C3) -S=1,0 mp şi (C4)- S=1,0 mp, care au 2 tuburi deversoare situate între călugări cu L=18,00 m şi O =1,0 m, respectiv L= 7,50 m şi O= 1,0 m.
În motivarea acţiunii, CC Insol SPRL – Filiala Călăraşi arată că prin sentinţa comercială nr. xx pronunţată de Tribunalul Călăraşi, a fost numită lichidator judiciar al SC P-societate în faliment.
Cu privire la imobilele corp de proprietate identificate în contabilitatea SC P, se arată că s-au aflat în administrarea Întreprinderii Piscicole Ilfov şi au fost preluate ulterior de Întreprinderea Piscicolă Călăraşi, apoi au intrat in proprietatea SC Rompesco SA, înfiinţată în temeiul H.G. nr.1353/1990.
Prin protocolul încheiat la 31.08.1992, SC Rompesco SA le-a predat, în proprietate, reclamantei SC P, ca societate comercială înfiinţată la data de 7 mai 1992, în baza HG nr.250/1991.
Se mai arată că prin decizia nr.244/1970 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al jud.Ilfov, iazurile piscicole au fost transmise, din administrarea consiliilor populare comunale, în administrarea I.I.L. Piscicola Bucureşti.
Ca urmare a reorganizării teritoriale, în anul 1980, aceste bazine au fost preluate de Întreprinderea Piscicolă Călăraşi, intrând apoi în proprietatea SC Rompesco SA.
Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.397/1975, bazinele piscicole proprietate de stat s-au repartizat între Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, bazinele piscicole din comunele Frumuşani, Fundeni şi Vasilaţi fiind repartizate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Prin Hotărârea Consiliului Împuterniciţilor Statului din data de 7.05.1992, s-a hotărât desprinderea filialei Olteniţa şi funcţionarea acesteia ca societate comercială independentă, denumită SC P, fiind înscrisă la cu nr.xx, iar prin protocolul încheiat la data de 31.08.1992, aceasta a preluat activul şi pasivul fermelor piscicole, printre acestea figurând şi imobilele corp de proprietate precizate în cadrul prezentei acţiuni.
Ca urmare a apariţiei Legii nr.268/2001, privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă, între A.D.S. şi C.N.A.F.P. s-a încheiat un protocol de predare-primire , la data de 27.01.2005, protocol aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii nr.913/7.12.2004, prin care ADS a predat, cu titlul gratuit, către CNAFP, teren cu destinaţie agricolă în suprafaţă de 513, 13 ha, între care şi cele pe care se află construite barajele şi digurile menţionate în obiectul acţiunii.
Potrivit dispoziţiilor art.69 din OUG nr.23/2008 , ADS s-a subrogat CNAFP în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractele încheiate de aceasta cu agenţii contractanţi care deţin în exploatare şi în administrare amenajări piscicole.
În conformitate cu ultimele modificări legislative, respectiv art.II din Legea nr.317/2009 pentru aprobarea OUG nr.23/2008, privind pescuitul şi acvacultura, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură se subrogă Agenţiei Domeniilor Statului în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile acesteia, calitatea procesuală pasivă aparţinând Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
Reclamanta mai arată că bunurile solicitate prin acţiune îi aparţin în temeiul art.20 din Legea nr.15/1990, însă nu poate proceda la intabularea dreptului de proprietate întrucât nu sunt cuprinse într-un document adecvat, lista de inventar neputând avea un asemenea efect. Prin prezenta acţiune nu se încalcă dreptul de proprietate al statului asupra terenului pe care sunt construite amenajările piscicole menţionate în acţiune.
La dosarul cauzei reclamanta a depus listele bunurilor şi valoarea de inventar a acestora, protocolul încheiat la data de 25 iunie 1991 între Societatea comercială Piscicola Călăraşi şi SC Rompesco SA privind fermele situate în Fundulea, Valea Argovei, Sultana, Nana şi Luica, protocolul încheiat la data de 31 august 1992 între SC Rompesco SA şi SC P, Situaţia determinării patrimoniului net al SC P la 30.04.1992, proces verbal de punere în posesie din 21.02.2008 încheiat cu CNAFP, în calitate e de arendator, şi SC P, în calitate de arendaş, privind suprafeţele de teren pe care sunt amplasate amenajările piscicole Fundeni I, Fundeni II, Postăvari I, Postăvari II, Orăşti I, Orăşti II, Pădurişu I, Pădurişu II, Pădurişu III, Frumuşani III , Vasilaţi II, Vasilaţi III şi ECO Vasilaţi, suprafaţa totală fiind de 244,87 ha, aflate în perimetru localităţilor Fundeni, Frumuşani şi Vasilaţi, jud.Călăraşi.
S-au depus şi înscrisuri privind lucrările de amenajare efectuate în anii 1979-1981, precum şi planuri de situaţie a lucrărilor solicitate prin acţiune.
Pârâta ANPA a depus întâmpinare, arătând că lasă la aprecierea instanţei cu privire la constatarea dreptului de proprietate al reclamantei, făcând precizarea că terenul de sub digurile şi călugării asupra cărora se doreşte constatarea dreptului de proprietate, este domeniul public al statului şi nu poate face obiectul acţiunii în constatarea dreptului.
De asemenea, Unitatea administrativ teritorială comuna Frumuşani a formulat cerere de intervenţie în interes propriu, solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiate şi inadmisibilă cu privire la elementele de proprietate aflate pe raza şi în domeniul public al comunei Frumuşani. A solicitat şi cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de intervenţie, intervenienta arată că reclamanta a chemat în judecată pe ANPA solicitând să se constate existenţa dreptului său de proprietate cu privire la bunurile denumite generic „ diguri”, precum şi asupra unor suprafeţe de teren aferente unor bălţi printre care şi a celor aflate pe raza comunei Frumuşani ( Postăvari I şi II, Orăşti I şi II, PĂdurişu I, II şi III şi Frumuşani III).
În realitate, prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Frumuşani nr.21 din 31.08.1999, aprobată prin HG nr.1349/27.12.2001, s-a aprobat atestarea domeniului public al comunei Frumuşani, în anexa actului normativ susmenţionat, fiind menţionate bălţile în litigiu ca aparţinând domeniului public al Comunei Frumuşani.
Astfel, în anexa 22, bălţile sunt încadrate la poziţiile 22, 23, 24, 25 şi 26.
Cu privire la pretenţiile reclamantei referitor la corpurile de proprietate denumite generic „diguri”, în inventarul domeniului public al comunei Frumuşani, sunt repartizate în categoria drumurilor de acces peste cursul râului „Valea Călnăului” către satele componente ale comunei Frumuşani, obiective de interes public, astfel că nu pot face obiectul cererii reclamantei.
Potrivit Legii fondului funciar, în articolul 5 sunt enumerate următoarele categorii de terenuri ce formează obiectul dreptului de proprietate publică: terenurile pe care sunt amplasate construcţii de interes public, pieţe, căi de comunicaţie, reţele stradale şi parcuri publice…., albiile râurilor şi fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public…”
Potrivit art.476-478 din C.civil, drumurile mari şi mici , precum şi uliţele intră în obiectul dreptului de proprietate publică, iar potrivit art.11 din Lg.213/1998, bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile.
Alăturat cererii de intervenţie în interes propriu, Comuna Frumuşani a depus anexa nr.22 cu Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Frumuşani.
Din analiza probelor existente la dosarul cauzei rezultă că acţiunea este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.Toate bunurile arătate de reclamantă în petitul acţiunii sunt bunuri imobile ce se află în domeniul public al localităţilor Frumuşani, Fundeni şi Vasilaţi.
Reclamanta nu a făcut nici o dovadă cu privire la faptul că aceste bunuri au intrat vreodată în patrimoniul său, listele de inventar depuse, referindu-se la alte repere. Oricum, aceste liste de inventar nu fac dovada dreptului de proprietate în sensul definiţiei art.480-482 C.civil.
În schimb, intervenienta unitatea administrativ teritorială, comuna Frumuşani, prin primar, a dovedit faptul că bunurile imobile ce se află pe teritoriul său sunt bunuri proprii ale sale, astfel după cum rezultă din anexa 22 publicată în Monitorul Oficial al României din 26 august 2002.
Soluţionând cauza prin sentinţa civilă nr.xxx, Judecătoria O a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. P -Societate în faliment – prin lichidator judiciar, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi intervenienta în interes propriu Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Frumuşani, ca neîntemeiată.
A admis cererea de intervenţie în interes propriu, formulată de Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Frumuşani.
A obligat pe reclamantă la 3346 lei cheltuieli de judecată către intervenient.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal reclamanta P prin lichidator, arătându-se că aceasta este nefondată, fiind reţinut greşit că bunurile în litigiu sânt proprietate publică a comunelor atât timp cât ele nu sânt constatate şi evidenţiate în actele normative speciale, dar şi cât timp ele se află pe terenuri ce anterior au fost în administrarea sa, şi nu a cerut constatarea dreptului asupra unor bunuri proprietate publică, ci asupra unor amenajări piscicole. A mai arătat istoricul acestor bunuri şi a dreptului respectiv a titularului acestuia asupra bunurilor, respectiv că în cauză trebuie înlăturate dispoziţiile art.492 c.civil.
Au fost invocate dispoziţiile art.111, ale art.304 ind.1 c.p.civilă şi a fost solicitată proba cu acte, ce au fost depuse.
În contradictoriu, intimata ANPA a solicitat respingerea recursului, în considerarea excepţiei lipsei calităţii sale procesuale pasive, nefiind identitate între cel chemat în judecată şi cel obligat. În fond, a solicitat respingerea recursului motivat pe natura bunurilor şi a dreptului de proprietate asupra terenului pe care se află bunurile, anume bunuri accesorii terenului ce este proprietate publică a statului.
Au fost invocate dispoziţiile Legii nr.317/09 şi ale legii nr.213/98.
Intimata Comuna Frumuşani a solicitat de asemenea respingerea recursului motivat pe calitatea sa de titular al dreptului de proprietate asupra bălţilor şi a terenurilor de sub acestea, precum şi asupra bunurilor din litigiu, toate acestea fiind menţionate în inventarul atestat în proprietatea sa.
Au fost invocate dispoziţiile Legii nr.18/91, ale Legii nr.213/98, ale art.476/478 c.civil.
Ulterior, intimata a invocat excepţia autorităţii lucrului judecat, raportat la Sentinţa Civilă nr. xxx din 2 noiembrie 2009 a Judecătoriei O şi la Sentinţa Civilă nr. xxx din 2 martie 2009 a Judecătoriei O, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a lichidatorului de a formula cereri ca cea de faţă, aceasta nefiind cuprinsă în cele stabilite de Legea nr.85/06.
În contradictoriu pe aceste excepţii, recurenta a solicitat respingerea lor.
Analizând recursul de faţă prin prisma motivaţiei sale, a apărărilor intimatelor şi a actelor şi a dispoziţiilor legale incidente se constată că au prioritate în soluţionare excepţiile, astfel cum stabilesc dispoziţiile art.137 c.p.civilă.
Din această perspectivă prioritate are excepţia lipsei calităţii procesuale active a lichidatorului, excepţie pe care însă o apreciem ca nejustificată. Este adevărat că dispoziţiile legii speciale stabilesc la art.79 şi urm. acte pentru care acesta introduce acţiuni în justiţie, printre care nu se regăseşte şi acţiunea de faţă, dar nu trebuie omisă economia legii sus arătate, potrivit căreia lichidatorul are îndatorirea de a acţiona constant în direcţiona protejării averii debitorului, respectiv a valorificării lui superioare, iar acţiunea de faţă trebuie înţeleasă în spiritul acesta. Pe de altă parte, spiritul nu trebuie înţeles în sens restrictiv, ci numai exemplificativ atât timp cât nu este reglementată vreo interdicţie.
Şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei ANPA va fi respinsă, atât timp cât aceasta este implicată în general în valorificarea unor bunuri ca cele de faţă,şi mai ales că a participat la judecata în prim ciclu procesual, iar în căile de atac nu poate fi schimbată calitatea participanţilor.
În ce priveşte excepţia autorităţii lucrului judecat, aceasta este fondată atât timp cât între aceste părţi a mai avut loc o procedură ca cea de faţă. Potrivit dispoziţiilor art.166 c.p.civilă şi ale art.1201 c.civil este nepermisă realizarea unei a doua proceduri judiciare când „ are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi făcută de le şi în contra lor în aceeaşi calitate.” Din analiza hotărârilor judecătoreşti sus arătate-Sentinţa civilă nr.xx/09 şi Sentinţa civilă nr.xx/09 ale Judecătoriei O reiese că reclamanta a emis aceleaşi pretenţii pentru bunurile în litigiu anterior faţă de Administraţia Domeniilor Statului, pretenţii soluţionate definitiv şi irevocabil prin respingere a lor în fond, astfel că nu mai putea formula acţiunea de faţă. Este adevărat că anterior calitatea procesuală de pârât a avut-o ADS, dar aceasta nu este de natură a duce la altă concluzie atât timp cât pârâta actuală este succesor al pârâtei anterioare privitor la aceste bunuri, astfel cum a arătat chiar reclamanta recurentă, şi parţial această intimată.
Aşadar, în cauză există autoritate/putere de lucru judecat, motiv pentru care excepţia se dovedeşte justificată. Prin urmare, se va admite excepţia de faţă şi pe cale de consecinţă se va respinge recursul.
Corespunzător art.274 c.p.civilă, urmare acestei soluţii, recurenta se află în culpă procesuală şi va suporta cheltuielile de judecată în totalitate.
Legal timbrat.
1
