Actiunea în constatarea nulitatii absolute a unui act juridic, întemeiata pe nulitatile prevazute de codul civil, se judeca de instanta de drept comun si nu de judecatorul-sindic.
Prin sentinta nr. 1183 din 03.11.2009, judecatorul-sindic a admis cererea formulata de lichidator si, în baza art.79 din Legea nr. 85/2006, a constatat nulitatea absoluta a contractului nr.2421 din 28.03.2005, încheiat între debitoarea SC E H P S SRL si SC S DE A SRL. A repus partile în situatia anterioara încheierii contractului.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs pârâta SC S DE A SRL, criticând-o ca netemeinica si nelegala.
Recursul este fondat, pentru urmatoarele considerente:
Prin actiunea promovata la data de 28.05.2009 lichidatorul desemnat sa lichideze averea debitoarei SC E H P SRL BALESTI, a solicitat constatarea nulitatii absolute a contractului de vânzare – cumparare nr. 2421/28.03.2005, încheiat între societatea debitoare si SC S DE A SRL, invocând neplata pretului si cauza ilicita.
În drept, lichidatorul si-a întemeiat actiunea pe dispozitiile art. 948 si 968 Cod civil.
Cererea a fost solutionata prin sentinta nr. 1183/03.11.2009 de judecatorul-sindic care a admis actiunea în baza art. 79 din Legea nr. 85/2006.
Având în vedere cererea de chemare în judecata si solutia pronuntata, Curtea a constatat ca, în mod gresit, actiunea în constatarea nulitatii absolute a contractului întemeiata pe dispozitiile art.948 si 968 a fost solutionata de judecatorul-sindic, în baza dispozitiilor Legii nr. 85/2006.
Art. 11 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 enumera principalele atributii ale judecatorului-sindic. Enumerarea din art. 11 alin. 1 nu este limitativa, ci doar exemplificativa, aspect ce rezulta din sintagma folosita de legiuitor “principalele atributii”. Însa alin. 2 al articolului 11 face o delimitare clara stipulând ca atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei.
Ca urmare, competenta judecatorului-sindic se limiteaza la exercitarea controlului judecatoresc al activitatii administratorului/lichidatorului judiciar si la acele procese de natura judiciara aferente procedurii insolventei.
Actiunea în constatarea nulitatii absolute întemeiata pe prevederile se impunea a fi judecata pe calea dreptului comun, fiind aplicabile dispozitiile art. 2 pct.1 lit. a Cod procedura civila referitoare la competenta tribunalului de solutionare a cererilor evaluabile în bani ( valoarea imobilului ce a facut obiectul contractului de vânzare -cumparare nr. 2421/2005 este peste 100.000, respectiv 100.000 fara TVA) precum si dispozitiile Deciziei nr. 32/2008 a ÎCCJ, pronuntata în recurs în interesul legii.
Prin solutionarea cererii prin prisma dispozitiilor Legii nr. 85/2006 si nu a dispozitiilor expres invocate de parte, Tribunalul nu a intrat practic în cercetarea fondului, ceea ce impune casarea cu trimitere la instanta de drept comun.
