Adresele care arată ce acte trebuie depuse pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie au caracter tehnic, neproducând efecte prin ele însele.
Cererea privind eliberarea autorizaţiei de construcţie, potrivit art. 4 din Legea nr. 50/1991, este prematură, faţă de dispoziţiile art. 5 din acelaşi act normativ, atunci când nu s-a solicitat eliberarea certificatului de urbanism.
Nu pot ft acordate daune morale sau materiale câtă vreme reclamanta nu a dovedit existenţa vreunui prejudiciu.
(Secţia de administrativ, sentinţa nr. 458/1998)
Prin cererea înregistrată la acest tribunal sub nr. 354/5.10.1998, reclamanta LI. a solicitat, în contradictoriu cu Primăria comunei Domneşti, judeţul Ilfov, şi Primarul comunei Domneşti, T., viceprimarul comunei Domneşti, S.V., şi tehnicianul de urbanism, DA, şi Consiliul judeţean Ilfov: 1. anularea actelor administrative nr. 1.634/5.10.1997 şi nr. 2.038/9.10.1997; 2. obligarea autorităţilor administrative la emiterea autorizaţiei de construire, conform art. 4 din Legea nr. 50/1991 şi art. 2 alin. 3 lit. a din acelaşi act normativ; 3. obligarea persoanelor vinovate la plata despăgubirilor morale şi materiale.
în şedinţa publică din data de 19.11.1998, instanţa, din oficiu, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului judeţean Ilfov şi a dispus scoaterea acestuia din cauză.
La data de 5.11.1998, reclamanta a depus la dosar o cerere preciza-toare la capătul 2, cerere pentru daune cominatorii de 100.000 lei/zi şi capătul 3, de 50.000.000 lei daune materiale.
Referitor la anularea actelor administrative nr. 1.634/5.10.1997 şi nr. 2.038/9.10.1997, se reţin următoarele:
Prin adresa nr. 1.634/5.10.1997, emisă de Primăria comunei Domneşti şi semnată de primar şi tehnicianul-urbanism, i se aduce la cunoştinţă reclamantei că nu are voie să pună în lucrări, decât după obţinerea autorizaţiei de construire, conform Legii nr. 50/1991, urmând a se sista lucrările începute.
De asemenea, reclamanta este invitată la Biroul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei comunei Domneşti, pentru a intra în legalitate.
Prin adresa nr. 2.038/9.10.1997, i se răspunde reclamantei că a executat lucrări fără autorizaţie, deşi i s-a pus în vedere să sisteze orice lucrare până la obţinerea autorizaţiei de construire.
Analizând actele depuse la dosar, tribunalul constată că prin cele două adrese nu se aduce atingere dreptului de proprietate al reclamantei, neproducând efecte prin ele însele.
Cele două adrese au un caracter tehnic, arătând ce acte trebuie depuse pentru eliberarea autorizaţiei solicitate.
Având în vedere cele de mai sus, tribunalul va respinge cererea de anulare a celor două adrese, care nu aduc vătămări reclamantei.
Referitor la obligarea autorităţii administrative de a emite autorizaţie de construcţie, conform art. 4 din Legea nr. 50/1991 şi art. 2 alin. 3 lit. a din acelaşi act normativ, se reţin următoarele:
Din cuprinsul acestui capăt de cerere rezultă, fără dubii, că reclamanta solicită emiterea autorizaţiei de construcţie, conform art. 4 din Legea nr. 50/1991. Or, art. 4 din Legea nr. 50/1991 se referă la autorizaţia de construire care se eliberează de către primar, în anumite condiţii.
Astfel, conform art. 5 din legea menţionată, cererea de eliberare a autorizaţiei de construire va fi însoţită de certificatul de urbanism, care trebuie să cuprindă elemente privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor.
Cele două adrese, a căror anulare se cere prin primul capăt de cerere, sunt emise în condiţiile legii.
Ca atare, atâta vreme cât reclamanta nu a solicitat eliberarea certificatului de urbanism, cererea de eliberare a autorizaţiei, conform art. 4 din Legea nr. 50/1991, este prematură.
Dacă reclamanta nu ar fi vrut eliberarea unei autorizaţii de construire, atunci nu şi-ar fi întemeiat cererea pe art. 4 din Legea nr. 50/1991.
în ceea ce priveşte invocarea ca temei de drept a art. 2 alin. 2 lit. a din Legea nr. 50/1991, instanţa constată că reclamanta se află într-o gravă confuzie.
La acest articol se precizează că pentru lucrările de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare şi de conservare a clădirilor de orice fel se pot emite autorizaţii de construire şi în lipsa documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului.
Prin documentaţii de urbanism şi amenajarea teritoriului se înţeleg, conform anexei la Legea nr. 50/1991, plan de amenajare a teritoriului, plan urbanistic general, plan urbanistic zonal (P.U.Z.), plan urbanistic de detaliu (P.U.D.) şi regulamente de urbanism şi nu certificate de urbanism.
Dacă ar fi considerat că lucrările pe care le execută nu necesită autorizaţie de construire, n-ar fi invocat ca temei de drept art. 4 din Legea nr. 50/1991, ci art. 8 din aceeaşi lege.
în ceea ce priveşte invocarea de către reclamantă a art. 44 lit. ţ din Legea nr. 69/1991 privind administraţia publică locală, nu are nici o relevanţă în cazul de faţă, pentru că la acest articol este prevăzută atribuţia primarului de a emite avize, acorduri şi autorizaţii prevăzute de lege.
Prin semnarea de către o altă persoană (“pentru primar”) a adresei nr. 2.038/9.10.1997, prin care i se răspunde reclamantei la cererea depusă, nu înseamnă că o altă persoană are ca atribuţie eliberarea autorizaţiei solicitate, şi nu se încalcă art. 44 lit. ţ din Legea nr. 69/1991.
Având în vedere cele de mai sus, tribunalul va respinge al doilea capăt de cerere privind eliberarea autorizaţiei de construcţie, conform art. 4 din Legea nr. 50/1991, ca prematur, atâta vreme cât nu s-a solicitat certificat de urbanism.
Referitor la obligarea persoanelor vinovate la plata despăgubirilor morale şi materiale, se reţin următoarele:
Din cuprinsul primelor două capete de cerere nu rezultă culpa pârâţilor – primar şi viceprimar – tehnician urbanism, în emiterea celor două adrese a căror anulare se cere, iar reclamanta şi-a întemeiat greşit (în drept) acţiunea sa, drept pentru care se va respinge acest capăt de cerere.
De altfel, reclamanta n-a administrat nici o probă din care să rezulte daunele pricinuite prin emiterea celor două adrese sau prin cererea de eliberare a unei autorizaţii, conform art. 4 din Legea nr. 50/1991.
Cu privire Ia daunele morale, tribunalul va respinge, de asemenea, cererea, în cauză nedovedindu-se vreun prejudiciu pricinuit reclamantei.
