ACTIUNEÎN CONSTATARE. INEXISTENTA UNUI DREPT AL ALTEI PERSOANE. INADMISIBILITATE


Partea care are interes poate cere, pe calea acţiunii în constatare, întemeiată pe art. 111 C. pr. civ., constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept al său şi nu constatarea neexistenţei unui drept al altei persoane.

Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.

Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, sub nr. 17.940/1998, un număr de 23 persoane fizice au solicitat instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, în contradictoriu cu S.C. “S.l.” – S.A. Bucureşti şi C.N.V.M. Bucureşti, să constate inexistenţa dreptului pârâtei S.C. “S.l.” – S.A. de a organiza referendum, prin care deţinătorii de titluri se pot pronunţa asupra continuării funcţionării sau desfiinţării pârâtei 2, inexistenţa dreptului pârâtelor de a stabili reguli pentru desfăşurarea şi validarea referendumului, inexistenţa dreptului pârâtei S.C. “S.l.” – S.A. de a candida pentru administrarea F.M.O.A. şi inexistenţa dreptului pârâtelor de a supraveghea referendumul desfăşurat.

Prin sentinţa civilă nr. 16.489/14.10.1999, prima instanţă a respins, ca inadmisibilă, acţiunea.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile art. 111 C. pr. civ.

Tribunalul Bucureşti, prin decizia nr. 156/8.03.2000, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanţi, reţinând că între părţi există raporturi juridice contractuale, ce se pot realiza pe calea unei acţiuni în realizare.

împotriva acestei decizii, reclamanţii au deciarat recurs, susţinând că, în mod greşit, s-a reţinut că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile art. 111 C. pr.

civ., câtă vreme s-a solicitat să se constate încălcarea legii de către pârâta S.C. “S.l.” – S.A. care nu avea dreptul să facă actele menţionate în acţiune.

Recursul nu este fondat şi urmează a fi respins, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 111 C. pr. civ., partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.

în acţiunea formulată, reclamanţii nu au învederat, în ce-i priveşte, un drept al lor, pentru care au înţeles să se constate existenţa lui pe cale judecătorească, ci au solicitat doar să se constate neexistenţa unor drepturi ale pârâtelor.

în această situaţie, dacă pârâtele le-au lezat drepturile prin actele adoptate, încălcând dispoziţiile legale care le conferă reclamanţilor anumite drepturi, calea de urmat este cea a acţiunii în anularea actelor, pe care pârâtele le-au întocmit fără a avea acest drept, prin lezarea intereselor reclamanţilor.

Ca atare, corect instanţa de fond a respins acţiunea ca inadmisibilă, iar apelul, incontestabil, trebuia respins ca nefondat, nu cum se pretinde prin motivele de recurs, “ca inadmisibil”.

în consecinţă, recursul declarat se respinge, ca nefondat. (Judecator Adriana-Teodora Bucur)

(Secţia comercială, decizia nr. 529/2000)