Despagubirile pentru fluctuatiile monetare (actualizarea sumei ), consideram ca acestea se pot cumula cu dobânzile, întrucât nu se poate pune semnul egalitatii între indexare, ca modalitate de reparare a prejudiciului , având ca obiect pastrarea valorii reale a obligatiei evaluarii în bani prin modificarea valorii normale a acesteia, pe de o parte, si dobânda, ca modalitate de reparare a prejudiciului, având ca obiect majorarea valorii reale a obligatiei evaluabile în bani proportional cu perioada lipsei de folosinta a sumei de bani corespunzatoare acestei obligatii. Cu alte cuvinte, daca cele doua laturi ale prejudiciului sunt prejudiciul efectiv (damnum emergens) si beneficiul nerealizat (lucrum cessans) indexarea reprezinta un mijloc de reparare a prejudiciului efectiv, în vreme ce dobânda reprezinta beneficiul nerealizat. Ca este asa rezulta din interpretarea sistematica a OG9/2000, a art. 1 al.2 din OG 5/2001 si art.371 ind.2 alin.2 si 3 Cod procedura civila.
Sent.com.971/C/2009 a Tribunalului Comercial Arges
Constata ca prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Comercial Arges la data de — , reclamanta S N I F S.A a chemat în judecata pe pârâta SC „ C T „SRL si a solicitat ca prin hotarârea ce se va pronunta, instanta sa oblige pârâta accipiens de rea- credinta:
1.sa plateasca suma de 589.929, 7 lei, reprezentând plata nedatorata,
2. sa achite sumele reprezentând actualizarea sumei pentru perioada cuprinsa între momentul scadentei obligatiei de restituire ( ziua platii nedatorate) si data platii efective a sumei;
3. sa achite dobânda legala, calculata conform art. 3 alin.1 din OG nr. 9/2000, aferenta aceleiasi perioada, estimata la 18.889, 98 lei.
4. sa achite cu titlu de daune interes, diferenta dintre dobânda practicata la depozitele practicate de L- BANK- Sucursala P, catre care s-a efectuat plata si dobânda legala ce urmeaza a fi acordata conform pct.3 de mai sus, estimata în vederea timbrarii la 8.465,90 lei.
5. sa achite sumele reprezentând valoarea actualizata a majorarilor de întârziere si penalitatilor platite bugetului de stat pentru întârzieri în executarea obligatiilor bugetare pricinuite de lipsa disponibilitatilor banesti echivalente creantei depreciate, estimata la 83.180,09 lei,
6.sa plateasca cheltuieli de judecata ocazionate de prezentul proces.
În motivarea cererii, întemeiata în drept pe dispozitiile art. 992-997 C. Civil, coroborate cu art 43 Cod Comercial 1084,1088, 1092 C. Civil, reclamanta a aratat în esenta ca în urma negocierilor desfasurate în legatura cu achitarea sumelor datorate de reclamanta SNIF S.A , pârâtei SC „ C T „SRL, conform titlurilor executorii anexate —–partile au fost de acord cu achitarea de catre reclamanta a unei prime transe de 80.000 lei, din totalul de 220.070,30 lei.
La data de 07.05.2008, partile nu detineau toate documentele necesare pentru redactarea si contrasemnarea unui proces verbal de compensare si esalonare la plata a sumelor datorate reciproc , motiv pentru care, din eroare, în ordinul de plata nr. 293/07.05.2008 a fost înscrisa suma de 800.000 lei , care a si fost achitata în contul pârâtei ,astfel cum rezulta din extrasul de cont nr. —. Reclamanta a mai achitat pârâtei cu OP nr.— si respectiv OP nr.—-suma de 10.000 lei în baza titlurilor amintite.
Patrimoniul pârâtei SC „ C T „SRL, s-a marit astfel cu suma de 589.929,7 lei, în dauna patrimoniului reclamantei S N IF S.A, fara sa existe un temei juridic pentru aceasta operatiune. Suma respectiva constituie o plata nedatorata , pe care reclamanta a încercat sa o recupereze pe cale amiabila, îndeplinind procedura impusa de art. 720 ind. 1 Cod procedura civila.
Au fost depuse acte în legatura cu obiectul cererii (filele 32 -71)
Pârâta, legal citata ,în termen procedural a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat exceptia prematuritatii actiunii în raport de dispozitiile imperative ale art. 720 ind.1 Co procedura civila iar sub aspectul fondului a aratat ca cererea este neîntemeiata, reclamanta datorând pârâtei o suma, dubla ca valoare, ,rezultând din relatiile comerciale existente între parti.
În cauza s-a efectuat un raport de expertiza de catre expertul Mihai Gheorghe si expertul consilier Berceanu Dorina Elena.
Analizând probele administrate în cauza, instanta retine urmatoarele:
În fapt, potrivit titlurilor executorii depuse la dosar,—— reclamanta SNIF S.A datora pârâtei SC „ C T „SRL suma de 220.070,30lei cu titlu de daune interese si cheltuieli de judecata.
Partile au fost de acord cu achitarea de catre reclamanta a unei prime transe de 80.000 lei, din totalul de 220.070,30 lei. Din eroare, în ordinul de plata nr. 293/07.05.2008 a fost înscrisa suma de 800.000 lei , care a si fost achitata în contul pârâtei ,astfel cum rezulta din extrasul de cont—. Reclamanta a mai achitat pârâtei cu OP nr.— si respectiv OP nr— suma de 10.000 lei în baza titlurilor amintite.
Patrimoniul pârâtei SC „ C T „SRL, s-a marit astfel cu suma de 589.929,7 lei, în dauna patrimoniului reclamantei SNIF S.A, fara sa existe un temei juridic pentru aceasta operatiune.
În drept , executarea de catre o persoana ( solvens) a unei obligatii la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altei persoane constituie plata lucrului nedatorat..
Prin efectuarea platii nedatorate se naste un raport juridic potrivit caruia solvensul devine creditorul unei obligatii de restituire a ceea ce a platit, iar accipiensul este debitorul aceleiasi obligatii.
Asadar, plata nedatorata, astfel cum este reglementata în art. 992-997 C civil, constituie izvor de obligatii, efectul principal al acestui fapt juridic, licit, constituindu-l obligatia de restituire a sumei de catre” accipiens” a carei întindere difera dupa cum acesta a fost de buna credinta sau de rea credinta, adica nu a stiut sau a stiut ca ceea ce i se plateste nu i se datoreaza.
În speta pârâta, astfel cum rezulta din continutul cererii reconventionale ( f.75 dosar) a confirmat faptul ca suma de 589.929, 7 lei i-a fost platita de reclamanta fara titlu executoriu si a solicitat compensarea acestei sume cu cea pe care instanta o va stabili în sarcina pârâtei SC „ C T „SRL în urma solutionarii cererii reconventionale, pozitie mentinuta si cu ocazia dezbaterilor în fond.
Rezulta asadar ca în privinta obligatiei de restituire a sumei nedatorate , obligatie ce incumba accipiensului indiferent de buna sau reaua sa credinta sunt îndeplinite conditiile impuse de lege.
Cum orice plata presupune existenta unei datorii , conform art. 1092 C civil, daca actuala datorie nu exista, plata trebuie sa fie restituita celui care a facut-o, fiind o plata nedatorata, urmând a fi obligata pârâta la plata sumei actualizata.
Potrivit art. 994 C civil în cazul platii nedatorate, când cel care a primit plata a fost de rea credinta, el este dator a restitui atât capitalul cât si dobânzile, din ziua platii sumei, de unde se deduce „ per a contrario „ ca, atunci când a fost de buna credinta , nu datoreaza dobânzi.
În speta , pârâta – accipiens a emis reclamantei – solvens solicitarea de compensare nr.48/30.04.2008 în care este precizat cuantumul datoriei, rezultând din sentinta comerciala —–si—
Aceste documente, coroborate cu recunoasterea din partea pârâtei ca suma de 589.929,7 lei a fost platita de reclamanta, „ din proprie initiativa” fara titlu executoriu, fac dovada relei credinte a pârâtei, în sensul ca aceasta a stiut ca plata nu i se datora, situatie în care potrivit art. 994 C. Civil, va fi obligata si la plata dobânzii legale, începând cu data când a avut loc plata, respectiv 7 mai 2008.
Aceasta deoarece art. 43 Cod comercial stabileste regula conform cu care „ Datoriile comerciale lichide si platibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibila”.
Regula curgerii de drept a dobânzilor în materie comerciala se explica prin aceea ca tine de specificul activitatii comerciale, în care bani sunt considerati frugiferi.
În ceea ce priveste despagubirile pentru fluctuatiile monetare (actualizarea sumei ), consideram ca acestea se pot cumula cu dobânzile, întrucât nu se poate pune semnul egalitatii între indexare, ca modalitate de reparare a prejudiciului , având ca obiect pastrarea valorii reale a obligatiei evaluarii în bani prin modificarea valorii normale a acesteia, pe de o parte, si dobânda, ca modalitate de reparare a prejudiciului, având ca obiect majorarea valorii reale a obligatiei evaluabile în bani proportional cu perioada lipsei de folosinta a sumei de bani corespunzatoare acestei obligatii. Cu alte cuvinte, daca cele doua laturi ale prejudiciului sunt prejudiciul efectiv (damnum emergens) si beneficiul nerealizat (lucrum cessans) indexarea reprezinta un mijloc de reparare a prejudiciului efectiv, în vreme ce dobânda reprezinta beneficiul nerealizat. Ca este asa rezulta din interpretarea sistematica a OG9/2000, a art. 1 al.2 din OG 5/2001 si art.371 ind.2 alin.2 si 3 Cod procedura civila.
Dispozitiile cuprinse în conventia de la Viena, adoptata în anul 1980 si ratificata de România prin Legea nr. 42/1991, referindu-se la cuantumul daunelor interese pentru prejudicii cauzate de neexecutarea obligatiilor instituie regula potrivit careia acestea se stabilesc în asa fel încât sa permita creditorului pe cât posibil sa se gaseasca în situatia în care obligatia ar fi fost executata, tinând seama atât de pierderea suferita cât si de câstigul nerealizat . Daunele – interese nu pot fi superioare pierderii suferite sau câstigului nerealizat.
Cererea este neîntemeiata în privinta capetelor de cerere 4 si 5 , având în vedere pe de o parte, faptul ca dobânda legala pentru suma platita nedatorata a facut obiectul capatului de cerere anterior , iar admiterea solicitarii de a fi obligata pârâta si la diferenta dintre dobânda practicata de o banca si dobânda legala ar constitui o dubla despagubire; pe de alta parte nu s-a dovedit plata efectiva de catre reclamanta a unor majorari de întârziere si penalitati la bugetul de stat pentru întârzieri în executarea obligatiilor bugetare pricinuite de lipsa disponibilitatilor banesti, pentru a putea fi solicitata aceasta suma de la pârâta, expertii calculând debitul într-o situatie ipotetica: „ daca se presupune ca suma ar face obiectul unor datorii bugetare…. raportat la dispozitiile art. 119-121 C fiscal”.
Pentru motivele aratate, instanta a admis în parte actiunea , a obligat pârâta sa plateasca reclamantei suma de 617.369,22 lei reprezentând actualizarea platii nedatorate, începând cu data când obligatia de restituire a devenit exigibila si pâna la data efectuarii expertizei, precum si dobânda legala aferenta platii nedatorate, în cuantum de 72.034,93 lei, pentru aceeasi perioada, urmând ca pâna la plata efectiva sa se aplice dispozitiile art. 372 ind.2 C.pr.civila. S-a respins actiunea în privinta celorlalte capete de cerere.
