Adresă emisă de consiliul local privind terenul litigios. Acţiune în anulare pe calea contenciosului administrativ. Inadmisibilitate


Nu sunt întrunite cerinţele art. 1 din Legea nr. 29/1990 în situaţia în care actul atacat nu este un act administrativ, ci o simplă comunicare a unor date legate de terenul litigios.

(Secţia de administrativ, sentinţa nr. 25/1997)

Prin cererea înregistrată la acest tribunal sub nr. 571/22.11.1996, reclamanţii S.D. şi T.A. solicită anularea adresei nr. 432/14.08.1996, emisă de Consiliul Local al comunei Nuci, judeţul Ilfov, depusă în dosarul nr. 2.453/1996 al Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă.

în motivarea cererii reclamanţii arată că au un proces de revendicare a unui imobil, compus din teren şi construcţii, cu descendenţii defunctei Mihăescu M.E., pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă.

Prin sentinţa civilă nr. 881/1993 a T.M.B. – secţia contencios administrativ, Consiliul Local al comunei Nuci a fost obligat să înainteze Prefecturii Municipiului Bucureşti propunerea de atribuire în proprietatea reclamanţilor a suprafeţei de 2545 m.p. teren aferent casei de locuit, hotărâre care nu a fost pusă încă în de către pârât.

Astfel, au fost nevoiţi să ceară aplicarea dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 29/1990.

Mai mult, Consiliul Local a intervenit, cu adresa nr. 432/14.08.1996, în dosarul de revendicare aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă, prin care comunică acestei secţii, că grădina aferentă imobilul ce face obiectul revendicării, în suprafaţă de 2.554 m.p., aparţinea C.A.P. Nuci şi a fost folosită ca drum de trecere, iar S.A. a primit în folosinţă doar un lot de 250 m.p., lucrând ca inginer în cadrul acestei C.A.P..

Cu petiţia nr. 447/27.08.1996, reclamanţii au solicitat pârâtului să revină asupra adresei menţionate.

La dosar s-au depus copia adresei nr. 432/14.08.1996 şi copia petiţiei de revenire nr. 447/27.08.1996.

Instanţa, analizând conţinutul adresei atacate, va reţine că nu este vorba de un act administrativ, de o dispoziţie cu sancţiuni corespunzătoare, ci o simplă comunicare a unor date, chiar dacă nu au fost cerute de instanţă, date care privesc aspecte legate de terenul în litigiu.

Dacă aceste aspecte nu corespund realităţii, reclamanţii au o altă cale procedurală prevăzută de dispoziţiile Codului de procedură civilă sau a Codului de procedură penală.

Actul atacat, nefiind un act administrativ, urmează ca tribunalul să reţină că în cauză nu sunt întrunite cerinţele art. 1 din Legea nr. 29/1990, astfel că va respinge acţiunea, ca inadmisibilă.