Solicitarea reclamantului, în faţa instanţei de fond, privind introducerea în cauză, alături de pârâţii indicaţi prin acţiune, – primăria şi primarul -, şi a consiliului local, nu poate conduce la respingerea acţiunii sale pentru lipsa de calitate procesuală pasivă a pârâtei consiliul local, deşi autoritatea administrativă emitentă a actului contestat, – primarul -, figura ca pârât în petitul acţiunii şi nu fusese scos din cauză de reclamant, la momentul introducerii în cauză a noului pârât, consiliul local.
Curtea de Apel Iaşi, decizia nr. 24/CA din 19 ianuarie 2009
Prin sentinţa civilă 797/CA/12.09.2008 a Tribunalului Iaşi, s-a dispus:
– admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al mun. I., invocată din oficiu de către instanţa de judecată;
– respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul P.D., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al mun. I., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A reţinut instanţa de fond că, prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, reclamantul a solicitat instanţei ca , în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al mun. I. să dispună:
– anularea Dispoziţiei nr.2046/23.10.2007 emisă de Primarul mun. I.;
– recunoaşterea dreptului la salariu în raport de Dispoziţia nr.631/01.04.2007 a Primarului mun. I.;
– obligarea pârâtului la repararea pagubei pricinuite începând cu data de 01.10.2007;
– încadrarea reclamantului pe postul de funcţionar public cu grad superior de consilier I;
– obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul de judecată din data de 20.06.2008 instanţa din oficiu a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Local al mun. I. şi a reţinut cauza în pronunţare pe excepţie la termenul de judecată din data de 12.09.2008.
Analizând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al mun. I. s-a constatat că aceasta era întemeiată, avându-se în vedere următoarele considerente:
Iniţial reclamantul a chemat în judecată în calitate de pârâţi Primăria mun. I. şi Primarul mun. I..
La termenul de judecată din data de 20.06.2008 (al doilea termen de judecată şi prima zi de înfăţişare conform art.134 Cod procedură civilă) reclamantul, prin avocat ales, şi-a modificat cererea de chemare în judecată sub aspectul părţii chemate în judecată , în sensul că a precizat expres că doreşte să se judece în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al mun. I. şi nu cu Primăria mun. I. şi Primarul mun. I., astfel încât instanţa raportat la obiectul cererii de chemare în judecată a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestui pârât.
Excepţia a fost considerată ca întemeiată, întrucât reclamantul a invocat o „pretinsă vătămare” produsă de Dispoziţia nr.2046/23.10.2007 emisă de Primarul mun. I., iar actul administrativ nu era emis de pârâtul Consiliul Local mun. I., acesta nefiind parte în procedura de numire în funcţia publică a reclamantului.
Prin urmare, atâta timp cât pârâtul nu a emis/adoptat actul administrativ contestat, prima instanţă a considerat că acesta nu poate fi parte în raportul litigios în cadrul contenciosului administrativ, această calitate aparţinând doar emitentului actului (Primarul municipiului I.).
Faptul că ulterior invocării excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Local I. de către instanţă reclamantul, prin avocat ales, la termenul de judecată din 12.09.2008, a precizat că doreşte citarea în calitate de pârâţi şi a Primăriei mun. I. şi a Primarul mun. I., a fost considerat ca fiind lipsit de relevanţă şi efecte juridice, atâta timp cât modificarea/completarea acţiunii s-a dorit a fi făcută după prima zi de înfăţişare, condiţiile impuse de art.134 Cod procedură civilă, fiind îndeplinite la termenul de judecată din data de 20.06.2008.
De altfel, remodificarea acţiunii sub aspectul părţilor chemate în judecată, după invocarea unei excepţii procesuale de către instanţă, s-a apreciat ca fiind de natură a tinde spre un abuz de drept, în condiţiile art.723 Cod procedură civilă.
Curtea a admis recursul promovat de reclamant ca fiind întemeiat, pentru considerentele de mai jos.
Astfel, în cauză reclamantul a chemat în judecată prin acţiunea sa introductivă la instanţă, „în calitate de pârâţi… Primăria I. prin primar, Primarul municipiului I.”.
Urmare întâmpinării formulate de Primarul municipiului I., prin care se invocă lipsa capacităţii de folosinţă a Primăriei municipiului I., reclamantul depune precizări, prin care solicită, să fie citat în calitate de pârât, Consiliul Local I., prin reprezentanţi legali, pentru a depune o serie de înscrisuri pe care le consideră utile cauzei, şi pentru a „clarifica natura cauzei”, având în vedere că prin dispoziţia 2046/2007 a Primarului municipiului I. nu fusese dispusă încetarea contractului său de muncă.
Deşi reclamantul nu a depus la dosar vreun înscris prin care să-şi manifeste voinţa de restrângere a cadrului procesual, doar la pârâta Consiliul Local I., prin încheierea de şedinţă din 20.06.2008, instanţa de fond ia act de o astfel de „modificare” a cadrului procesual, şi ignorând voinţa exprimată în scris a reclamantului, prin precizările depuse la termenul din 12.09.2008 (f.51 dosar), prin care solicită „ca în continuare să fie în calitate de pârât, alături de Consiliul Local I. … şi autoritatea care a emis actul contestat: Primăria prin primar, Primarul municipiului I.”, procedează la soluţionarea cauzei doar în contradictoriu cu pârâta Consiliul Local I., admiţând excepţia lipsei de calitate procesuală a acestuia.
Ori, dispoziţiile art. 16 indice 1 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ obligă instanţa, ca dimpotrivă, să pună în discuţia părţilor „necesitatea introducerii în cauză” a altor subiecte de drept, – când constată că obiectul acţiunii implică prezenţa lor în proces, şi nicidecum să procedeze la scoaterea din cauză a unor părţi direct implicate în emiterea actelor administrative litigioase, cum s-a procedat în cauza de faţă, contrar voinţei expres exprimate a reclamantului de la fila 51 dosar.
Aşa fiind, s-a procedat la admiterea recursului promovat de reclamant, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, cu menţiunea de a se proceda la reanalizarea cadrului procesual cu care a fost investită, funcţie de emitenţii actelor supuse cenzurii instanţei, în raport de care să procedeze la analiza calităţii procesuale a părţilor, respectiv a fondului cauzei.
