Anulare act vamal. Dovada originii comunitare a bunului importat


Potrivit art. 18 din Protocolul nr. 4 privind definirea noţiunii de “produse originare” şi metodele de cooperare administrativă, există două posibilităţi în care, în condiţii excepţionale, prin derogare de la prevederile art. 17 parag. 7, un certificat de circulaţie a mărfurilor EUR 1 poate fi eliberat după exportul produselor la care se referă, şi anume: a) nu a fost eliberat în momentul exportului din cauza unor erori, omisiuni involuntare sau circumstanţe speciale; b) se demonstrează autorităţilor vamale că a fost eliberat un certificat de circulaţie a mărfurilor EUR 1, dar nu a fost acceptat la import din motive tehnice.

Secţia comercială, administrativ şi fiscal, Decizia nr. 546 din 12 octombrie 2006

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Botoșani, secția comercială și de contencios administrativ sub nr. 4045 din 7 iunie 2005, reclamantul G.D. a solicitat, în contradictoriu cu D.R.V. Iași, B.V. Botoșani și D.G.F.P. Botoșani, anularea deciziei nr. 67 din 24 septembrie 2004, a actului constatator nr. 166 din 17 august 2004 și a procesului verbal nr. 27 din 17 august 2004.

în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pentru importul unui autoturism Volkswagen Sharan, a întocmit formalitățile legale, primind chitanța vamală de import nr. 08 A din 14 ianuarie 2002. Ulterior însă, B.V. Botoșani a inițiat procedura de control „a posteriori” privind verificarea autenticității certificatului EUR 1 nr. A 800986 constatând lipsa unor mențiuni, motiv ce a condus la întocmirea actului constatator nr. 166 din 17 august 2004.

Ca urmare, a arătat reclamantul, a fost nevoit să întreprindă o serie de demersuri la Autoritatea vamală germană, intrând astfel în posesia unui nou certificat EUR 1, situație ce justifică acordarea facilităților prevăzute de Codul Vamal.

Prin precizările depuse la acțiune, reclamantul a arătat că s-a adresat Judecătoriei Botoșani, astfel încât prin sentința nr. 5401/2004 și respectiv prin decizia pronunțată în recurs de Tribunalul Botoșani, s-a dispus anularea procesului verbal seria ANV/200 nr. 0021202/27 din 17 august 2004, astfel încât, având în vedere faptul că s a adresat inițial Judecătoriei Botoșani și apoi a atacat decizia nr. 67 din 24 septembrie 2004 a D.G.F.P. Botoșani, se află în termenul prevăzut de Legea contenciosului administrativ.

în dovedirea acțiunii cu precizările aferente, reclamantul a depus acte la dosar.

Pârâta D.G.F.P. Botoșani, prin întâmpinarea depusă, a solicitat, pe cale de excepție, respingerea acțiunii ca fiind tardivă, întrucât a fost formulată peste termenul legal de 30 de zile prevăzut de Legea nr. 554/2004.

în subsidiar, pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât regimul vamal preferențial s-a acordat în baza primului certificat de origine EUR 1 prezentat la data vămuirii, care nu a îndeplinit cerințele legale de acordare a acestui regim prevăzut în Protocolul nr. 4 încheiat între România și Comunitatea Europeană.

Prin sentința nr. 601 din 21 noiembrie 2005, Tribunalul Botoșani, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, pronunțându-se în primul rând pe excepția invocată de către pârâtă, a reținut temeinicia acesteia, respingând acțiunea ca fiind tardiv introdusă la instanța de judecată.

împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, în sensul că eronat i s-a respins acțiunea ca tardivă, ignorându-se precizările depuse la dosar, prin care a solicitat expres repunerea în termenul legal de soluționare a contestației, cerere asupra căruia instanța de fond nu s-a pronunțat.

Prin decizia nr. 34 din 9 februarie 2006 Curtea de Apel Suceava a admis recursul reclamantului și a dispus casarea sentinței nr. 601 din 21 noiembrie 2005, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, pentru soluționarea pe fond, cu motivarea că acțiunea a fost introdusă în interiorul termenului de prescripție.

Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Botoșani, secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr. 2207/40/2006 din 4 aprilie 2006.

Prin sentința nr. 306 din 29 mai 2006, Tribunalul Botoșani, secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis contestația reclamantului G.D. și a anulat actul constatator nr. 166 din 17 august 2004 și procesul verbal nr. 27 din 17 august 2004 încheiate de B.V. Botoșani din cadrul D.R.V. Iași, precum și decizia nr. 67 din 24 septembrie 2004 a D.G.F.P. Botoșani.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, autoritatea vamală germană nu a infirmat originea comunitară a autovehicu-lului importat, așa cum susține D.G.F.P. Botoșani, ci a semnalat unele erori în întocmirea certificatului EUR 1 prezentat de importator, în sensul că rubrica nr. 12 nu a fost corect completată, întrucât exportatorul proprietar nu a solicitat eliberarea unui certificat de origine și nu a împuternicit pentru aceasta persoana menționată în această căsuță.

Cum reclamantul, în condițiile art. 18 pct. 3 din Protocol a prezentat un nou certificat EUR 1 nr. D 820074, care confirmă originea comunitară a bunului importat și unde căsuța 12 a fost corect completată, menționând numele celui împuternicit de exportatorul german să obțină certificatul de origine a autovehiculului, în mod greșit D.G.F.P. Botoșani a respins contestația reclamantului, decizia nr. 67 din 24 septembrie 2004 fiind nelegală și netemeinică.

împotriva acestei hotărâri au declarat recurs D.G.F.P. Botoșani cât și D.R.V. Iași.

Ambele recurente au criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență că cel de-al doilea certificat EUR 1, prezentat, nu a fost eliberat în concordanță cu art. 18 din Protocolul nr. 4 privind definirea noțiunii de produse originare, care prevede două posibilități în care un certificat de circulație a mărfurilor EUR 1 poate fi eliberat după exportul produselor, or în speță nu este dată nici una dintre aceste situații, încât acest al doilea certificat nu poate sta la baza acordării regimului tarifar preferențial.

Examinând recursurile declarate în cauză, ce se pot încadra în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civilă, curtea a constatat că sunt întemeiate.

Prin actul constatator nr. 166 din 17 august 2004, B.V. Botoșani a stabilit în sarcina reclamantului diferențe de drepturi vamale în sumă de 86.168.861 lei precum și dobânzi și penalități de întârziere aferente.

Aceste obligații de plată au fost stabilite ca urmare a anulării regimului tarifar preferențial acordat pentru importul efectuat la 13 februarie 2002 a unui autoturism marca Volskwagen Sharan, din Germania, întrucât în urma verificării „a posteriori” a certificatului de origine EUR 1 nr. A 800986 în baza căruia se acordase regimul tarifar preferențial, s-a constatat și confirmat de către autoritatea germană că exportatorul autoturismului nu a făcut cerere scrisă de eliberare a certificatului de origine și nici nu a împuternicit în numele său o altă persoană în acest scop care să semneze în căsuța 12.

Regimul vamal preferențial se acordă în baza certificatului de origine comunitară emis în condițiile prevăzute de Protocolul nr. 4, Acordul European încheiat între România și Comunitățile Europene.

Potrivit art. 17 alin. (1) din Protocolul nr. 4, certificatul de origine a mărfurilor tip EUR 1 este eliberat de către autoritățile vamale ale țării exportatoare pe baza cererii scrise a exportatorului sau sub răspunderea exportatorului, de către reprezentantul său autorizat.

Cum certificatul de origine EUR 1 nr. A 800986 nu îndeplinește condițiile arătate, în mod corect autoritatea vamală a anulat regimul tarifar preferențial acordat inițial reclamantului.

Cât privește al doilea certificat EUR 1, obținut „a posteriori”, instanța de fond a apreciat în mod eronat că acesta este valabil și în concordanță cu prevederile Protocolului nr. 4.

Astfel, potrivit art. 18 din Protocolul nr. 4 privind definirea noțiunii de „produse originare” și metodele de cooperare administrativă, există două posibilități în care, în condiții excepționale, prin derogare de la prevederile art. 17 parag. 7, un certificat de circulație a mărfurilor EUR 1 poate fi eliberat după exportul produselor la care se referă, și anume: a) nu a fost eliberat în momentul exportului din cauza unor erori, omisiuni involuntare sau circumstanțe speciale; b) se demonstrează autorităților vamale că a fost eliberat un certificat de circulație a mărfurilor EUR 1, dar nu a fost acceptat la import din motive tehnice.

Cum nici una dintre aceste situații nu poate fi reținută în cauză, în mod eronat instanța de fond a admis acțiunea reclamantului și a anulat actul constatator nr. 166 din 17 august 2004 și procesul – verbal nr. 27 din 17 august 2004 încheiate de B.V. Botoșani din cadrul D.R.V. Iași, precum și decizia nr. 67 din 24 septembrie 2004 a D.G.F.P Botoșani.

Față de aceste considerente, curtea, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. raportat la art. 312 alin. (3) C. proc. civ., a admis recursurile, a modificat în totalitate sentința recurată și în rejudecare, a respins ca nefondată acțiunea reclamantului.