Prin acţiunea formulată la data de 08.05.2006, reclamanta Epure Paula a chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului Craiova, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea autorizaţiei de construire nr.56/2004, emisă de pârâtă, întrucât încalcă prevederile Legii 50/1991 R, conform răspunsului dat de ISC Dolj nr.362/SR din 08.08.2005.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că numiţii Corîci au executat şi finalizat în perioada iulie – septembrie 2003 lucrări de desfiinţare a pereţilor din apartamentul lor, fără a avea expertiză tehnică întocmită de un expert atestat şi fără a avea proiect conform art.18 alin.2 din Legea 10/1995 R, privind calitatea în construcţii, fără a deţine autorizaţie de desfiinţare conform art.8 alin.1 din Legea 50/1991 R şi art.11 alin.3 din Ord.1843/2001.
A precizat că Primăria Municipiului Craiova a încălcat prevederile legale, responsabilitatea verificării documentaţiei tehnice, a avizelor şi fişelor anexate revenind responsabililor de lucrare din cadrul Primăriei Craiova, ISC Dolj fiind singurul organ de control care dispune măsuri şi sancţiuni prevăzute de lege, solicitând astfel anularea autorizaţiei de construire nr.56/2004.
A fost introdus în cauză, în calitate de pârât, Primarul Municipiului Craiova.
Prin sentinţa nr.987 din 12 septembrie 2006, Tribunalul Dolj a respins acţiunea reclamantei Epure Paula.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că autorizaţia de construcţie este legal emisă, întrucât la baza eliberării acesteia au stat acordul unic, memoriul tehnic, memoriu justificativ, deviz de obiect şi alte acte avizate de Inspectoratul de Construcţii Dolj.
S-a mai avut în vedere că Inspectoratul în Construcţii şi-a exprimat acordul tehnic pentru executarea lucrărilor respective şi că, de asemenea, există avizul favorabil al proiectantului iniţial SC Proiect”SA, fost IPJ Dolj.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta.
În motivele de recurs a fost criticată sentinţa, susţinându-se că Primăria Craiova a emis autorizaţia nr.56/2004, fără a verifica documentaţia depusă, fără a avea menţiunea „vizat spre neschimbare”.
S-a mai precizat că instanţa a ignorat răspunsul cu nr.362/2005 al Inspectoratului de Stat în Construcţii, din care rezultă că documentaţia PAC încalcă prevederile art.18 din Legea 10/1995 R.
A mai precizat că autorizaţia de construcţie a fost emisă ulterior executării lucrărilor de desfiinţare, că nu există o expertiză tehnică a blocului, întocmită de un expert atestat MLPAT, că nu există avizul proiectantului iniţial, nu există acordul proprietarilor şi al asociaţiei, că în cartea tehnică a construcţiei nu au fost consemnate lucrările tehnice de desfiinţare.
Examinând recursul, Curtea a reţinut următoarele:
Reclamanta Epure Doina a formulat acţiune la instanţa de administrativ pentru a se anula autorizaţia de construcţie emisă de pârâta Primăria Municipiului Craiova.
Pornind de la acest cadru procesual, tribunalul a apreciat că au calitatea de părţi în cauză, reclamanta Epure Paula şi Primăria Municipiului Craiova.
La soluţionarea pe fond a cauzei, nu s-a observat că autorizaţia de construcţie nr.56/2004 a fost emisă de Primăria Municipiului Craiova, la cererea adresată de Corîci Ioana şi Corîci Titel.
Aşadar, titularii autorizaţiei de construcţiei sunt Corîci Ioana şi Corîci Titel.
În conformitate cu prevederile art.85 Cod pr.civilă, judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri, decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, afară numai dacă legea nu dispune altfel.
Chiar dacă în cuprinsul cererii sale, reclamanta a arătat numai că solicită anularea autorizaţiei de construcţie nr.56/2004 , emisă de primăria Municipiului Craiova, judecătorul trebuia să observe că actul a cărui anulare se cere are ca titulari, ca beneficiari pe Corîci Ioana şi Corîci Titel.
În aceste condiţii., în conformitate cu prevederile art.129 Cod pr.civilă, judecătorul fondului trebuia să pună în discuţia părţilor introducerea în cauză, în calitate de pârâţi, a beneficiarilor actului administrativ a cărui anulare s-a cerut.
Având în vedere că beneficiarul actului nu a fost introdus în cauză, acesta nu a cunoscut despre litigiul cu privire la anularea autorizaţiei şi astfel nu şi-a putut formula apărările.
Alături de motivele precizate mai sus, la soluţionarea cauzei, tribunalul a omis să observe prevederile art.13 din Legea 554/2004.
Astfel, în conformitate cu art.13 alin.1 din textul enunţat, la primirea cererii, instanţa va dispune citarea părţilor.
Părţile, într-un litigiu având ca obiect anularea unui act administrativ adresat unui terţ, sunt reclamantul, autoritatea emitentă şi terţul beneficiar.
De altfel, reclamanta nu a fixat cadrul procesual, în sensul de a indica pârâţii în cauză,ci numai a arătat că înţelege să solicite anularea autorizaţiei.
De aceea, instanţa de fond trebuia ca, în raport de obiectul pricinii, să stabilească şi calitatea procesuală pasivă a părţilor.
Mai mult decât atât, în situaţia în care acţiunea s-ar admite, hotărârea ar fi inopozabilă altor părţi, întrucât operează principiul relativităţii efectelor hotărârii judecătoreşti, adică acestea produc efecte numai între părţile în litigiu.
