TRIBUNALUL BRASOV – SECTIA a II-a CIVILA, DE
CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL –
SENTINTA CIVILA NR. 4986/CA
Sedinta publica din 22.11.2011
Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra solutionarii cererii formulata in baza Legii contenciosului administrativ de catre reclamanta SC A CG SRL impotriva paratei ADMINISTRATIA FONDULUI PENTRU MEDIU PRIN PRESEDINTE, avand ca obiect ”anulare act administrativ”.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare, se constata lipsa partilor. Procedura indeplinita.
Dezbaterile in fond au avut loc in sedinta publica din data de 08.11.2011 cand partile prezente au pus concluzii in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta din aceea zi, care face parte integranta din prezenta, iar instanta pentru a da posibilitate partilor sa depuna la dosar concluzii scrise, vazand si dispozitiile art.146 Cod procedura civila a amanat pronuntarea la data de 15.11.2011, iar apoi la data de 22.11.2011.
TRIBUNALUL,
Deliberand asupra cauzei de fata, constata:
Prin cererea inregistrata la aceasta instanta sub nr. 12313/62/2010, la data de 10.11.2011, reclamanta SC A CG SRL Brasov a chemat in judecata pe parata Administratia Fondului pentru Mediu solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea deciziei nr. 61/06.07.2010, a deciziei de impunere nr. 63/26.04.2010 si a raportului de inspectie fiscala nr. 70/26.04.2010, precum si suspendarea executarii actelor administrative contestate pana la momentul solutionarii cauzei, cu cheltuieli de judecata.
In fapt, reclamanta a aratat ca in perioada 27.01.2010-21.04.2010 s-a derulat un control fiscal referitor la perioada 01.01.2005-31.12.2009 privind modul de evidentiere, calcul si virare a obligatiilor de plata la fondul pentru mediu.
In urma acestui control reclamanta a aratat ca a fost intocmit raportul de inspectie fiscala nr. 70/26.04.2010 emis de parata Administratia Fondului pentru Mediu prin care s-au stabilit in sarcina sa obligatii de plata suplimentare la fondul pentru mediu in valoare totala de 452.116 lei, din care obligatii la fondul de mediu in valoare de 270.027 lei si majorari de intarziere 182.089 lei, calculate pana la data de 21.04.2010.
Reclamanta a mai aratat ca a contestat actele administrative emise de parata, dar aceasta contestatie a fost respinsa prin decizia nr. 61/2010 emisa de catre parat.
Reclamanta apreciaza aceasta solutie ca fiind gresita, pentru urmatoarele motive:
– marfurile comercializate de catre societate sunt marfuri asimilate marfurilor indigene, deoarece provin din UE, astfel ca orice obligatie de plata a unor taxe/tarife la introducerea acestora pe piata este contrara actelor constitutive ale UE,
– societatea si-a indeplinit obligatia de a recicla/valorifica ambalajele introduse pe piata, sens in care a colectat aceste ambalaje si le-a reincredintat spre valorificare catre operatorii economici responsabili cu aceasta valorificare, contractul incheiat in acest sens cu SC R.BRASOV SA, desi denumit contract de vanzare-cumparare, fiind de fapt un contract in care pentru produsele reciclabile predate, nu a fost efectuat nici o plata;
– societatea nu avea obligatia de a tine o evidenta a cantitatilor de ambalaje introduse pe piata deoarece marfurile comercializate de catre societate sunt marfuri asimilate marfurilor indigene, deoarece provin din UE, iar obligatia legala de evidentiere s-a nascut abia din luna iulie 2010, ca urmare a modificarii art. 10 alin. 3 din OUG nr. 196/2005, modificat prin art. I pct. 2 subpunctul 14 din Legea nr. 167/2010; chiar si in situatia in care ar fi avut aceasta obligatie, organul de control avea obligatia de a aplica o sanctiune contraventionala, iar nu sa considere ca nu si-a indeplinit obligatiile de reciclare;
– numai o expertiza va putea determina procentul din ambalajele puse pe piata si cele reciclate efectiv;
– echipa de control a „recomandat calduros” o societate autorizata sa preia atributiile de valorificare a ambalajelor, care ar fi putut emite o adeverinta de preluarea deseurilor pentru perioada valorificata.
Cu privire la cererea de suspendare, reclamanta a ca exista o aparenta de nelegalitate a actelor administrative a caror suspendare o solicita, iar executarea masurii pana la solutionarea actiunii pe fond este de natura sa perturbe grav activitatea sa.
In probatiune, reclamant a depus la dosar, in copie, inscrisuri si a solicitat, iar instanta a incuviintat (fila 27 vol. III) si s-a administrat proba cu interogatoriul paratei (filele 30-32 vol. III) si cu expertiza contabila efectuata de expertul P. F. (filele 72-118 vol. III).
In drept a fost invocata aplicarea art. 218 c. pr. fiscala, art. 15 din L. nr. 554/2004.
Cererea a fost legal timbrata cu tx. jud. in valoare de 49 lei si t.j. in valoare de 0,6 lei.
Parata Administratia Fondului pentru Mediu, prin intampinare formulata in conditiile art. 118 c.pr.civ. (filele 15-20 vol. III), a solicitat respingerea actiunii reclamantei.
In motivarea acestei pozitii procesuale parata a aratat ca cererea de suspendare nu este fondata, nefiind indeplinite conditiile art. 14-15 din Legea nr. 554/2004, modificata.
Pe fond, parata a aratat ca sustinerile reclamantei nu pot fi retinute:
– nu poate fi avut in vedere contractul incheiat de reclamanta cu SC REMAT BRASOV SA, deoarece obiectul acestui contract este „vanzarea-cumpararea deseurilor industriale” si nu are ca scop „indeplinirea obiectivului anual de valorificare a deseurilor de ambalaje”;
– din facturile de vanzare a deseurilor metalice nu rezulta ca acestea sunt deseuri din ambalaje de metal, fiind mentionat doar „fier vechi”;
– societatea nu a pus la dispozitia organelor de control situatiile eliberate de catre agentul economic referitoare la cantitatile de deseuri valorificate, pe tip de material, precum si metodele de valorificare, conform art. 33 alin. 3 lit. c din Ordinul nr. 578/2006;
– in documentele de insotire a deseurilor nu se mentioneaza ca acestea au fost incredintate spre valorificare „in scopul indeplinirii obiectivului anual de valorificare a deseurilor de ambalaje”;
– pentru deseurile de hartie-carton societate nu a intocmit decat avize de insotire a marfii, semnate doar de reclamanta, nu si de catre SC R. BRASOV SA.
Fata de toate aceste nereguli, parata apreciaza ca reclamanta nu poate invoca in favoarea sa propria sa culpa, astfel ca actiunea acesteia urmeaza a fi respinsa.
Parata nu a formulat cereri in probatiune.
In drept a fost invocata aplicarea art. 9 din Legea nr. 73/2000, art. 11 din OUG nr. 196/2005, ordinul nr. 578/2006, OG nr. 92/2003.
Prin incheierea de sedinta din data de 07.12.2010, irevocabila prin decizia nr. 126/R/28.01.2011 a Curtii de Apel Brasov, Tribunalul Brasov a admis cererea de suspendare formulata de reclamanta SC A CG SRL Brasov si a dispus suspendarea executarii deciziei nr. 61/06.07.2010 si a deciziei de impunere nr. 63/26.04.2010 emise de parata pana la momentul solutionarii prezentei cauze.
Examinand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
In fapt, prin raportul de inspectie fiscala nr. 70/26.04.2010 (filele 15-61 vol. I) s-au stabilit in sarcina societatii reclamante obligatii suplimentare de plata in cuantum de 452.116 lei aferente perioadei 01.01.2005-31.12.2009, respectiv contributie in suma de 270.027 lei si majorari de intarziere 182.089 lei, calculate pana la data de 21.04.2010. In urma acestui raport a fost emisa decizia de impunere nr. 63/26.04.2010 cuprinzand obligatia de plata a sumelor aratate anterior in sarcina reclamantei (filele 62-65 vol. I).
Impotriva acestor acte administrative societatea reclamanta a formulat contestatie in conditiile art. 205 si urm. c.pr.fiscala (filele 66-69 vol. I), iar prin decizia nr. 61/06.07.2010 (filele 70-75, vol. I) aceasta a fost respinsa.
Din raportul de expertiza contabila efectuat in cauza de catre expertul P.F rezulta ca in perioada 01.01.2005-31.12.2009 reclamanta a introdus pe piata nationala patru categorii de ambalaje, respectiv hartie, lemn, metal si plastic, conform cantitatilor indicate in tabelul depus la dosar (fila 85 vol. III). Cu privire la provenienta acestora, expertul a aratat ca toate ambalajele introduse pe piata dupa data de 01.01.2007 provin din UE.
Nu se poate retine sustinerea reclamantei ca nu datoreaza nici un fel de taxe referitoare la bunurile importate de pe piata UE.
Astfel, art. 110 din TFUE (fostul art. 90 TCE) prevede ca „Niciun stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare. De asemenea, niciun stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie.”
Insa, aceasta taxa se aplica in mod egal atat ambalajelor aferente produselor care sunt importate din UE, cat si ambalajelor marfurilor produse/comercializate in Romania, scopul acestei taxe fiind acela de a determina agentii economici poluatori, de a recicla, cel putin in parte, deseurile pe care le pun pe piata prin ambalajele de hartie, carton, plastic sau metal. Prin urmare, norma aratata este inaplicabila, deoarece nu se produce nici o intre importatori si producatorii/comerciantii autohtoni.
De asemenea, tot din raportul de expertiza contabila efectuat in cauza de catre expertul Pop Flaviu instanta va retine ca in acelasi interval (01.01.2005-31.12.2009) reclamanta a predat catre SC R. SA Brasov 95.168 kg de deseuri de hartie, lemn si plastic, fara sa incaseze contravaloarea lor, ponderea deseurilor predate cu titlu gratuit fiind de 54,79%. Numai pentru deseurile metalice reclamanta a incasat contravaloarea acestora.
Dupa ce a scazut cantitatile de ambalaje predate spre valorificare si reciclare catre SC R. SA Brasov, expertul a calculat in sarcina reclamantei, pentru perioada supusa controlului, obligatii de mediu in valoare de 128.895,88 lei si penalitati de 120.389 lei, calculate la debitul principal pana la data de 21.04.2010.
Instanta nu poate retine sustinerile paratei referitoare la nerespectarea unor conditii formale in desfasurarea operatiunii de reciclare a ambalajelor introduse pe piata nationala, deoarece neregulile invocate sunt pur formale.
Chiar daca intre societatea reclamanta si SC R. BRASOV SA s-a incheiat un contract de „vanzarea-cumparare a deseurilor industriale”, iar nu un contract care are ca scop „indeplinirea obiectivului anual de valorificare a deseurilor de ambalaje”, din inscrisurile depuse de reclamanta – avize de insotire a marfii si expertiza efectuata in cauza, rezulta ca reclamanta a predat acesteia 95.168 kg de deseuri de hartie, lemn si plastic, fara sa incaseze contravaloarea lor. Or, aceasta atitudine a paratei nu poate fi interpretata decat ca o valorificare a deseurilor din ambalaje, scopul legii care reglementeaza fondul pentru mediu fiind acela de a obliga agentii economici poluatori sa recicleze ambalajele puse pe piata.
Este adevarat ca o parte a avizelor de insotire intocmite de reclamanta nu sunt semnate la rubrica corespunzatoare de primire de reprezentantul SC R. SA, dar acestea poarta pe verso o mentiune referitoare la cantarirea produselor vizate, ceea ce inseamna ca bunurile respective au fost efectiv predate societatii de valorificare.
Nici sustinerea paratei ca reclamanta nu a intocmit lunar situatii referitoare la cantitatile de deseuri valorificate, pe tip de material, precum si metodele de valorificare, conform art. 33 alin. 3 lit. c din Ordinul nr. 578/2006 nu poate atrage obligarea societatii reclamante la plata, in integralitate a contributiilor la fondul de mediu, fara luarea in considerare a deseurilor predate spre reciclare, deoarece legislatia nu prevede o astfel de sanctiune.
In drept, art. 9 din Legea nr. 73/2000, modificata (abrogat prin OUG nr. 196/2005) stabileste ca „sumele prevazute la art. 8 alin. (1) lit. a) – g) si n) se declara si se platesc pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-a desfasurat activitatea, intr-un cont de trezorerie al Fondului pentru mediu”, iar „obligatia calcularii si varsarii sumelor rezultate din aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. a) – g) revine persoanelor fizice si juridice care desfasoara respectivele activitati”.
La art. 8 din acelasi act normativ sunt stabilite categoriile de venituri care alcatuiesc fondul de mediu, intre care, la lit. d) sunt incluse veniturile in suma de 5.000 lei (ROL)/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piata nationala de producatorii si importatorii de bunuri ambalate, cu exceptia celor utilizate pentru medicamente.
Aceste prevederi au fost preluate in art. 9 din OUG nr. 196/2005, modificata, valoarea taxei stabilite fiind initial de 1 leu (RON)/kg (30.12.2005-28.08.2008), iar de la data de 29.08.2008 de 2 lei (RON)/kg.
Fata de situatia de fapt retinuta anterior, instanta constata ca reclamanta datoreaza cu titlu de contributie la fondul pentru mediu sumele aratate anterior, retinute de expertul tehnic P.F..
In consecinta, pentru toate aceste considerente, instanta va admite in parte actiunea promovata de catre reclamanta SC A CG SRL Brasov si va anula numai in parte decizia nr. 61/06.07.2010, decizia de impunere nr. 63/26.04.2010 si raportul de inspectie fiscala nr. 70/26.04.2010, in sensul ca reclamanta datoreaza suma de 128.895,88 lei cu titlu de contributie la fondul pentru mediu pentru perioada 01.01.2005-31.12.2009 si suma de 120.389 lei cu titlu de penalitati calculate pana la data de 21.04.2010 la debitul principal.
Constatand culpa procesuala a paratei in promovarea prezentei actiuni, in baza art. 276 c.pr.civ., instanta o va obliga si la plata cheltuielilor de judecata efectuate de reclamanta in cauza cu titlu de taxe judiciare, onorariu avocat si expert, proportional cu valoarea pretentiilor admise.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Admite in parte actiunea promovata de catre reclamanta SC A CG SRL, cu sediul in Brasov, str. B., nr. Z, in contradictoriu cu parata Administratia Fondului pentru Mediu, cu sediul in Bucuresti, Str.X, nr.Y, corp A, sector 6.
Anuleaza in parte decizia nr. 61/06.07.2010, decizia de impunere nr. 63/26.04.2010 si raportul de inspectie fiscala nr. 70/26.04.2010, in sensul ca reclamanta datoreaza suma de 128.895,88 lei cu titlu de contributie la fondul pentru mediu pentru perioada 01.01.2005-31.12.2009 si suma de 120.389 lei cu titlu de penalitati calculate pana la data de 21.04.2010 la debitul principal.
Obliga parata sa plateasca reclamantei suma de 7.700 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Definitiva.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 22.11.2011