Cererea de emitere a somatiei de plata a fost formulata de creditoarea SC H.Prahova S.A. împotriva debitoarei P.O.M.
În motivarea actiunii în anulare a Sentintei civile nr.1162/01.07.2009, pronuntata de Judecatoria Mizil, s-a aratat ca anterior emiterii somatiei de plata debitoarea P.O.M. a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive întrucât primaria este o structura functionala fara personalitate juridica.
Pe de alta parte debitoarea P.O.M. a aratat ca a invocat si exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare în judecata, motivat de neîndeplinirea conditiilor prevazute de O.G. 5/2001, cu privire la somatia de plata, în sensul ca, creanta nu este certa, lichida si exigibila, facturile emise de creditoare nefiind însusite în nici un mod de catre aceasta.
Referitor la penalitatile de întârziere, debitoarea a mentionat ca,creditoarea nu a depus la adosarul cauzei asa cum o obliga art.3 din OG 5/2001 orice elemen probator necesar pentru determinarea cuantumului penalitatilor de întârziere .
A mai aratat debitoarea P.O.M. ca practica instantelor de judecata este aceea ca în lumina prevederilor art.1 din O.G. nr.5/2001 procedura prealabila a somatiei de plata poate fi exercitata numai daca creanta pretinsa este certa, lichida si exigibila, ceea ce înseamna în primul rând ca existenta sa este neîndoielnica, neexistând litigiu cu privire la acest aspect, respectiv creanta nu este contestata de debitor, deoarece, în sens contrar nu ar exista ratiunea instituirii unei proceduri speciale de stabilire a debitului, diferita de cea a dreptului comun .
În final debitoarea P.O.M. a precizat ca date fiind neîntelegerile cu privire la existenta creantei, ca si faptul ca din copiile actelor depuse nu rezulta concret ce anume reprezinta sumele pretinse, cererea de emitere a somatiei de plata apare ca fiind neîntemeiata .
Pe de alta parte, debitoarea – reclamanta P.O.M. a invocat în acelasi sens practica majoritara a Judecatoriei Mizil, în spete identice, dar si faptul ca sumele indicate cu titlu de consum de apa, canal , au fost achitate de acesta din urma conform actului centralizator, refuzând la plata numai sumele cu titlu de penalitati de întârziere .
La termenul din data de 27.08.2009, petenta debitoare P.O.M., prin repezentata sa, a declarat faptul ca renunta la a mai invoca exceptiile invocate la prima judecata a cererii, respectiv în procesul civil ce a avut ca obiect emiterea somatiei de plata.
Prin Sentinta civila nr. 1247/27.08.2009, Judecatoria Mizil a admis actiunea în anulare formulata de debitoarea P.O.M., cu privire la Sentinta civila nr.1162/01.07.2009, pronuntata de Judecatoria Mizil pentru urmatoarele considerente:
Astfel instanta a retinut faptul ca facturile depuse la dosarul cauzei de creditoare si anexate cererii de emitere a somatiei de plata nu poarta stampila debitoarei P.O.M. si nici stampila reprezentantului acestuia, primarul orasului, fapt care echivaleaza cu o însusire valabila din punct de vedere juridic a debitului pretins de creditoarea SC. H Prahova S.A. , data fiind si pozitia neechivoca a creditoarei a unei creante certe, lichide si exigibile în ceea ce priveste debitul principal.
În ceea ce priveste penalitatile de întârziere , instanta a constat faptul ca în contractul ce reprezenta legea partilor, obligatia platii penalitatilor de întârziere nu a fost prevazuta.
De altfel, neacordarea penalitatilor de întârziere poate fi motivata si prin luarea în considerare a principiului ” accesorium sequator principale”, întrucât nedovedirea existentei unei creante certe, lichide si exigibile în ceea ce priveste creditul principal impune respingerea capatului de cerere cu privire la penalitatile de întârziere pretins datorate .
În final, instanta a retinut în motivarea solutuiei adoptate faptul ca, creditoarea – intimata are posibilitatea sa se adreseze instantei cu o cerere în pretentii, pe calea dreptului comun, în cazul în care în realitate debitul nu a fost achitat.
