Anulare hotarari A.G.O.A. Chemare în judecată (acţiuni, cereri)


TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 231/CC

Şedinţa în Camera de Consiliu din 10 noiembrie 2011

PREŞEDINTE: …..

GREFIER: ……

La ordine fiind pronunţarea asupra acţiunii comerciale formulată de reclamanta SOCIETATEA ….. S.A. în contradictoriu cu pârâta S.C. ….. S.A., pentru anularea hotărârilor A.G.O.A. din 23 mai 2011.

La apelul nominal făcut în camera de consiliu, se constată lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Instanţa constată că dezbaterile în fond asupra cauzei de faţă, au avut loc în şedinţa publică din 27.10.2011, susţinerile şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 03.11.2011, şi apoi pentru data de astăzi, 10.11.2011.

T R I B U N A L U L

Prin acţiunea înregistrată pe rolul aceste instanţe la 05.07.2011 reclamanta Societatea ….SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC ….. SA anularea hotărârilor nr.1, 2 şi 4 adoptate de Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor pârâtei în data de 23.05.2011 , constatarea nulităţii absolute a tuturor hotărârilor adoptate de către A.G.O.A din 23.05.2011 ca efect al neîndeplinirii condiţiilor legale de cvorum pentru adoptarea hotărârilor AGOA şi în cele din urmă comunicarea hotărâri judecătoreşti către în vederea publicării ei în Monitorul Oficial al României conform prevederilor art.132 alin.10 din Legea nr.31/1990 republicată , cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii , întemeiată pe prevederile Legii nr.31/1990 şi ale Legii nr.297/2004 , se arată că obiectul acţiunii de faţă îl formează trei dintre cele 8 hotărâri adoptate de A.G.O.A a societăţii pârâte la 23.05.2011 şi publicate în Monitorul Oficial al României , Partea a IV-a , nr.2240/17.06.2011 , pentru legala adoptare a acestor hotărâri fiind necesar ca societatea pârâtă prin consiliul său de administraţie să asigure informarea completă şi corectă a tuturor acţionarilor cu privire la aspectele care justifică adoptarea hotărârilor , la situaţia economică actuală şi de perspectivă a societăţii , la necesitatea luării hotărârilor , cu alte cuvinte să justifice şi să motiveze în mod obiectiv acele hotărâri , pentru ca interesul general al societăţii să nu fie confiscat de către unii acţionari sau administratori.

Reclamanta a susţinut că A.G.O.A a fost organizată cu încălcarea unor prevederi imperative ale legii care conduc la nulitatea totală sau parţială a hotărârilor , viciile de legalitate constând în : lipsa cvorumului necesar adoptării hotărârilor , acţionarii persoane juridice fiind reprezentaţi prin procuri lipsite de putere probatorie , ca atare nule absolut , nerespectarea prevederilor legale privind conţinutul minim al raportului consiliului de administraţie şi a situaţiilor financiare , neexplicarea procedurii de majorare a capitalului social , valorile de efectuare a majorării , modul de punere în a hotărârilor A.G.O.A , modalitatea concretă de verificare de către consiliul de administraţie a valorii creanţelor şi de validare a operaţiunii , modul de evaluare a creanţelor şi valoarea de aport , neprecizarea modului de stabilire a ratei de schimb a creanţelor în altă monedă decât RON , neprecizarea motivului pentru care nu s-a mai efectuat majorarea valorii capitalului social prin subscripţie publică , astfel cum s-a decis prin hotărârea A.G.E.A .

Reclamanta a mai menţionat ca vicii de legalitate a hotărârilor , neprecizarea efectelor majorării capitalului social din punct de vedere al asigurării lichidităţilor societăţii şi al fluxurilor financiare , faptul că raportul consiliului de administraţie cuprinde informaţii eronate referitoare la capitalul social şi la capitalurile proprii , cerând a se constata încălcarea dispoziţiilor legale privind drepturile acţionarilor şi abuzul consiliului de administraţie în a supune votului A.G.O.A propunerea de antrenare a răspunderii administratorilor pentru prejudiciile aduse societăţii ca urmare a modului defectuos în care s-a realizat administrarea societăţii.

Sub acest ultim aspect partea reclamantă a învederat că hotărârea de descărcare de gestiune a administratorilor nu poate fi validată atâta timp cât pârâta a refuzat să supună aprobării A.G.O.A solicitarea S.I.F …. SA de antrenare a răspunderii administratorilor pentru prejudiciile aduse societăţii , fiind evident că administratorii şi unii acţionari au votat împotriva includerii pe ordinea de zi a acestei probleme , fiind vorba de o încercare a acţionarilor de a prelua conducerea şi patrimoniul societăţii.

În fine , reclamanta a precizat că societatea pârâtă trebuie să dovedească faptul pozitiv al respectării dispoziţiilor legale , faptul negativ al nerespectării reieşind din modul de organizare şi desfăşurare a A.G.O.A , precum şi din hotărârile adoptate şi motivaţiile acestora.

Societatea pârâtă a formulat întâmpinare solicitând respingerea ca nefondată a acţiunii , depunând alăturat acesteia o serie de înscrisuri în probaţiune , care au fost comunicate reclamantei în prealabil şi odată cu întâmpinarea la data de 07.10.2011 , conform art.86 ind.1 Cpc , potrivit dovezii de la fila 143 din dosar.

În cuprinsul întâmpinării partea pârâta a răspuns în mod amplu şi detaliat tuturor criticilor aduse de reclamantă hotărârilor adoptate , invocând excepţia lipsei calităţii procesuale active a S.I.F …. SA în ceea ce priveşte cererea de anulare a hotărârilor nr.5 şi 7 , ca urmare a faptului că reprezentantul reclamantei la A.G.O.A din 23.05.2011 a votat „pentru” adoptarea acestor hotărâri , art.132 alin.2 din Legea nr.31/1990 permiţând acţionarilor să atace în justiţie hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv cu condiţia să nu fi luat parte la adunarea generală sau să fi votat „ contra”.

Răspunzând punctual motivelor de nulitate expuse de partea reclamantă societatea pârâtă a înfăţişat argumentele sale referitoare la informarea acţionarilor cu privire la aspectele care justifică adoptarea hotărârilor , respectarea condiţiilor legale privind cvorumul de şedinţă ori a celor privind conţinutul minim al raportului consiliului de administraţie respectiv cu privire la nesupunerea la vot a propunerii de antrenare a răspunderii administratorilor.

Părţii reclamante i-a fost încuviinţată amânarea judecăţii de la 13.10.2011 la 27.10.2011 , pentru angajarea unui apărător , după care la acest din urmă termen reclamanta nu a fost reprezentată nici prin şi nici printr-un apărător , aşa încât , faţă de situaţia comunicării către reclamantă a primei citaţii în modalitatea permisă de art.153 Cpc , aceasta a fost considerată ca având termenul în cunoştinţă , prin urmare pricina a fost dezbătută în condiţiile art.152 Cpc , respectiv cu ascultarea părţii prezente , instanţa „ putând primi excepţiile şi apărările părţii care lipseşte ” , avându-se în vedere şi prevederile art.720 ind.6 Cpc referitoarea la judecata cu precădere şi celeritate a cauzelor comerciale.

Faţă de împrejurarea că întâmpinarea şi înscrisurile aferente acesteia au fost apreciate drept probe suficiente şi concludente pentru elucidarea stării de fapt şi lămurirea problemelor de drept ridicate , tribunalul nu a socotit necesar să pună în vedere părţii pârâte să înfăţişeze şi alte înscrisuri în condiţiile art.172 alin.1 Cpc , celelalte probe propuse de reclamantă prin acţiune – martori , înscrisuri , interogatoriu , expertiză contabilă , neputând a fi luate în discuţie întrucât partea care le-a propus nu a învederat teza probatorie respectiv caracterul pertinent şi concludent al unor asemenea dovezi , ca atare , instanţa nu a putut încuviinţa nişte probe propuse în mod generic , fiind în imposibilitate de a-şi forma o convingere asupra faptului dacă probele astfel cerute pot conduce la dezlegarea pricinii – art.167 alin.1 Cpc şi care ar fi faptele pe care acestea tind a le dovedi – art.168 alin.1 Cpc.

Analizând actele şi lucrările dosarului tribunalul reţine că prin cele 8 hotărâri adoptate la 23.05.2010 de către A.G.O.A a SC …. SA s-a aprobat raportul de activitate al consiliului de administraţie pentru anul 2010 , s-au aprobat situaţiile financiare pentru anul 2010 , s-a repartizat profitul net pe anul 2010 în valoare de 747.826,70 lei pentru constituirea rezervei legale şi pentru acoperirea pierderii din anii precedenţi , s-a dat descărcare de gestiune administratorilor pentru anul 2010 , s-a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli şi programul de activitate pentru anul 2011 , s-a aprobat remuneraţia şi toate drepturile cuvenite consiliului de administraţie pentru anul precedent , după cum s-a aprobat data de 10.06.2011 ca dată de înregistrare a acţionarilor asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârilor şi în fine a fost împuternicit domnul V. I. pentru efectuarea demersurilor legale în vederea aducerii la îndeplinire a hotărârilor A.G.O.A şi a reprezentării societăţii în toate situaţiile necesare .

Reclamanta invocă atât anulabilitatea hotărârilor nr.1 , 2 şi 4 astfel cum acestea sunt numerotate în procesul verbal nr.2/23.05.2011 al Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor SC ….. SA dar şi nulitatea celor 8 hotărâri menţionate în acel proces-verbal , ceea ce însemnă că în opinia sa cele trei hotărâri mai sus identificate numeric , ar fi atât anulabile , adică nule relativ cât şi lovite de nulitate , în sensul de nule absolut.

Un act juridic nu poate fi deopotrivă anulabil şi nul ci motivul de nulitate absolută afectează în mod iremediabil acel act , aşa încât orice cauză de nulitate relativă îi este indiferentă acestuia , pentru că un act nul absolut nu mai poate fi confirmat , ştiut fiind că nulităţile relative se acoperă . Prin urmare , tribunalul va analiza dacă sunt sau nu prezente cauzele de nulitate invocate de partea reclamantă iar dacă asemenea cauze există , atunci nu va putea reţine simultan anulabilitatea şi nulitatea unei hotărâri A.G.O.A .

Tratând cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale active instanţa o va respinge întrucât deşi potrivit art.132 alin.2 din Legea nr.31/1990 denumită în continuare „ LSC ”, pot fi atacate în justiţie numai hotărârile pentru care s-a votat „ contra” ori de către acţionarul care nu a luat parte la adunarea generală , reclamanta votând „ pentru ” în cazul hotărârilor nr.5 şi 7 , totuşi este de observat că şi aceste două hotărâri sunt criticate pentru nulitate absolută constând în lipsa cvorumului , or , potrivit art.132 alin.3 din LSC , atunci când se invocă motive de nulitate absolută dreptul la acţiune este imprescriptibil iar cererea poate fi formulată de orice persoană interesată .

Chiar dacă a votat „pentru” relativ la cele două hotărâri , acest lucru nu acoperă dreptul reclamantei de a invoca ulterior cauze de nulitate absolută a celor două hotărâri , în caz contrar însemnând că nulitatea absolută se acoperă în sensul că odată votat „ pentru ”se pierde dreptul de a semnala un caz de nulitate absolută , ceea ce nu poate fi primit dat fiind regimul juridic al nulităţii absolute.

Văzând fiecare motiv de anulabilitate respectiv nulitate invocat de partea reclamantă , tribunalul va grupa argumentele aferente fiecărui motiv urmând a răspunde printr-un considerent comun , ţinând cont şi de faptul că partea reclamantă nu a menţionat în concret fiecare text de lege pretins încălcat.

Astfel , se constată că operaţiunea de convocare a adunării generale s-a făcut cu respectarea art.117 alin.3 din LSC , convocatorul fiind publicat în Monitorul Oficial al României , Partea a IV-a nr.1392/21.04.2001 dar şi într-un ziar de largă răspândire în municipiul Sfântu Gheorghe, respectiv în Mesagerul de Covasna nr.371/20.04.2011.

Din punct de vedere al conţinutului , convocatorul de la fila 30 din dosar este unul complet în sensul art.117 alin.6 din LSC , oferindu-se informaţii asupra locului şi datei ţinerii adunării , ordinii de zi şi asupra tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterii adunării , menţionându-se că documentele informative pot fi consultate la sediul societăţii pârâte dar şi pe website-ul societăţii , prin urmare câtă vreme partea reclamantă nu a dovedit că a fost împiedicată să aibă acces la sediul SC …. SA ori că i-a fost cu neputinţă să identifice şi să parcurgă aceste materiale informative pe pagina de internet a societăţii pârâte , tribunalul nu poate reţine vreo vătămare a reclamantei din perspectiva dreptului său la informare , cu atât mai mult cu cât faţă de rezultatul concret al votului şi faţă de împrejurarea că în cauză nu s-a dovedit că hotărârile adunării generale s-ar fi putut lua altfel decât cu majoritatea voturilor exprimate – art.112 alin.1 teza a II-a din LSC , votul exprimat de partea reclamantă se includea într-un coş de voturi care îşi asigurase deja majoritatea necesară .

Aşadar , chiar dacă am prezuma că partea reclamantă nu a fost în mod complet informată , cu alte cuvinte că la baza votului său se găsesc premisele unei neinformări sau informări necomplete , totuşi se poate observa că , indiferent de opţiunea de vot a reclamantei , hotărârile A.G.O.A au întrunit majoritatea necesară cu sau fără votul ei , prin urmare S.I.F …. SA nu poate invoca o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea hotărârilor , în condiţiile în care aceste hotărâri s-au născut în mod valabil , chiar şi fără votul reclamantei.

Reclamanta nu poate critica oportunitatea punctelor aflate pe ordinea de zi şi nici nu poate cere pârâtei să le justifice sau să le motiveze în condiţiile care chestiuni ca aprobarea situaţiei financiare anuale pe baza raportului consiliului de administraţie şi raportului auditorului financiar , stabilirea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a programului de activitate pe exerciţiul financiar următor , aprobarea gestiunii consiliului de administraţie şi fixarea remuneraţiei cuvenită pentru exerciţiul în curs membrilor acestuia , sunt probleme care trebuie dezbătute în mod obligatoriu cel puţin odată pe an , în cel mult 5 luni de la încheierea exerciţiului financiar , conform art.111 alin.1 din LSC.

Reclamanta susţine nevalabilitatea procurilor acordate de acţionarii persoane juridice fără a indica motivul de nulitate.

Cercetând forma şi conţinutul procurilor depuse la filele 31-33 din dosar , tribunalul constată că acestea au fost date în acord cu art.125 alin.2 şi 3 din LSC , respectiv art.243 alin.3 din Legea nr.297/2004 , cuprinzând elementele menţionate de art.15 din Regulamentul C.N.V.M nr.6/2009 , ca atare nu se poate reţine lipsa puterii de reprezentare conferite de acţionarii …. BVBA-52,49 % din capitalul social şi SC …… SRL -10,07 % din capitalul social , cu atât mai mult nulitatea acestor procuri , rezultând aşadar că adunarea generală din 23.05.2011 a întrunit cvorumul necesar pentru validitatea deliberărilor sale , acela de cel puţin o pătrime din numărul total al drepturilor de vot – art.112 alin.1 din LSC.

Raportul consiliului de administraţie şi notele care îl însoţesc ( f.43-60 ) respectă prevederile art.305 -308 din O.M.F.P nr.3055/2009 , cuprinzând informaţii referitoare la procedura de majorare a capitalului social , numărul acţiunilor emise , preţul de subscriere a noilor acţiuni , valoarea capitalului social rezultat iar în ceea ce priveşte nemenţionarea motivului pentru care nu s-a mai efectuat majorarea capitalului social prin subscripţie publică , acest lucru este pe deplin cunoscut reclamantei din moment ce a atacat hotărârea de anulare a fazei subscripţiei publice , respectiv cea cu nr.1/17.01.2011 a A.G.E.A SC …. SA , având astfel în mod evident cunoştinţă de soluţia pronunţată prin sentinţa civilă nr.201/CC/16.04.2011 a Tribunalului Covasnă , irevocabilă prin respingerea recursului .

Faţă de conţinutul raportului , aşa cum este reglementat de ordinul de mai sus , nu este necesar ca în raport să se indice modalitatea de verificare a creanţelor cu care acţionarii au participat la majorarea capitalului social , modul de evaluare şi rata de schimb a acestor creanţe , asemenea aspecte putând fi valorificate de partea reclamantă numai prin invocarea lor în cadrul acţiunii în anularea hotărârii A.G.E.A nr.1/05.10.2010 prin care s-a decis subscrierea de noi acţiuni prin convertirea totală sau parţială a creanţelor lichide şi exigibile pe care acţionarii le au asupra SC ….. SA.

Reclamantă afirmă că acel raport al consiliului de administraţie cuprinde informaţii eronate referitoare la capitalul social şi la capitalurile proprii dar nu menţionează în ce anume constau aceste informaţii eronate şi care este vătămarea care i s-ar aduce prin faptul că anumite date sunt prezentat greşit .

Apoi , aceeaşi reclamantă susţine că majorarea de capital social nu precizează care sunt efectele acesteia din punct de vedere al asigurării lichidităţilor societăţii şi a fluxurilor financiare , asemenea incertitudini pe care le are reclamanta fiind greu de înţeles, din moment ce este clar că prin convertirea creanţelor acţionarilor …. BVBA şi SC …… SRL în acţiuni valorând 3.809.015 lei , nu se asigură lichidităţi ci se sting datorii ale societăţii , conform notei de la fila 62 din dosar situaţia fluxurilor de numerar pe anul 2010 fiind una negativă , respectiv de – 291.153 lei , numai că aceasta nu se datorează majorării capitalului social prin conversia creanţelor ci dobânzilor plătite de către SC …… SA , creditorilor săi bancari şi nebancari.

Propunerea reclamantei de a se pune în discuţie antrenarea răspunderii administratorilor societăţii , nu a fost supusă dezbaterii în cadrul punctului 4 de pe ordinea de zi , pentru bunul motiv că nu putea fi luată în dezbateri din lipsă de cvorum , trebuind a se observa în acest context că mandatarii societăţilor …. BVBA şi …… SRL , domnii K. W. şi S. I. – N. , potrivit procurilor de la filele 31 şi 32 din dosar , au fost împuterniciţi să voteze pentru aprobarea descărcării de gestiune a administratorilor pentru anul 2010 în timp ce mandatarul S.I.F …. a primit împuternicire să voteze „ împotrivă ” .

Prin urmare , pe drept cuvânt s-a apărat pârâta arătând că potrivit at.15 alin.2 din Regulamentul C.N.V.M nr.6/2009 şi conform clauzei înscrise în mod expres în cele trei procuri speciale , aceea că reprezentantul acţionarilor lipsă nu are puteri discreţionare , el neavând drept de vot asupra problemelor care nu au fost identificate şi incluse în ordinea de zi până la data întocmirii procurilor , 17.05.2011 şi 18.05.2011 , rezulta în mod indubitabil că niciunul din cei trei acţionari persoane juridice care au fost reprezentanţi , respectiv ….. BVBA , …. SRL şi S.I.F …. SA , nu acordaseră reprezentanţilor convenţionali la adunarea generală dreptul de a decide antrenarea pe cale de acţiune a răspunderii administratorilor pentru daunele cauzate societăţii în condiţiile art.155 alin.1 din LSC , prin urmare votul acestor trei acţionari reprezentând 94,87 % din capitalul social , chiar privit în mod individual , nu putea fi exprimat în mod valabil iar diferenţa de 1,3 % din capitalul social prezentă la adunarea generală , alcătuită din mici acţionari persoane fizice , era cu totul insuficientă pentru a se respecta cerinţa de cvorum impusă de art.155 alin.1 cu trimitere la art.112 alin.1 din LSC , aceea de cel puţin o pătrime din numărul total de drepturi de vot , cu alte cuvinte pentru a se discuta antrenarea răspunderii administratorilor era nevoie de ce cel puţin o pătrime din acţiuni cumulat cu faptul că reprezentantul acestui acţionar trebuia să fi avut drept de vot şi pe această chestiune.

Este adevărat că potrivit art.155 alin.3 din LSC se permite discutarea răspunderii administratorilor în contextul deciziei cu privire la situaţia financiară anuală , chiar dacă problema răspunderii nu figurează pe ordinea de zi , numai că acest lucru este perfect legal atunci când acţionarul persoană fizică este prezent el însuşi la adunarea generală iar cel persoană juridică se înfăţişează prin reprezentantul său legal , aşadar în situaţii când o asemenea discuţie se poate purta pentru că nu se opun limitele vreunui mandat , nu atunci când acţionarii participă la adunarea generală prin reprezentanţi convenţionali ai căror procuri speciale le stabilesc acestora puterile de reprezentare în mod strict şi cu totul limitat.

Aşa fiind , discutarea răspunderii administratorilor nu putea fi inclusă pe ordinea de zi pentru că dacă s-ar fi votat aşa ceva s-ar fi realizat cu depăşirea limitelor fiecărei procuri speciale din cele trei acordate şi în consecinţă cu afectarea procesului de formare în mod legal a cvorumului cerut de art.112 alin.1 din LSC , situaţie care în niciun caz nu răpeşte reclamantei dreptul de a uza de acţiunea în despăgubiri prevăzută de art.155 ind.1 din LSC.

În concluzie , motivele de anulabilitate şi nulitate invocate de partea reclamantă fie nu există , fie nu pot produce soluţia de anulare cerută , aşa încât acţiunea reclamantei va fi respinsă ca neîntemeiată, după care în baza art.274 Cpc , văzând nota de cheltuieli depusă de partea pârâtă şi apreciind că faţă de valoarea pricinii privită într-o dublă dimensiune , economică şi juridică, respectiv în raport cu prestaţia apărătorilor pârâtei , cheltuielile de judecate provenind din onorariul avocaţial de 26.797,64 lei plus cele aferente cazării de 495 lei , sunt unele justificate , tribunalul le va acorda în mod integral , obligând reclamanta la plata sumei de 27.292,64 lei cheltuieli de judecată către pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a Societăţii de Investiţii Financiare … SA în ceea ce priveşte constatarea nulităţii hotărârilor nr.5 şi 7 adoptate la 23.05.2011 de Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor SC ….. SA.

Respinge , ca neîntemeiată , acţiunea reclamantei Societatea de Investiţii Financiare …. SA cu sediul …… în contradictoriu cu pârâta SC ….. SA cu sediul ales ….., având ca obiect constatarea nulităţii hotărârilor adoptate la 23.05.2011 de Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor SC …… SA.

Obligă reclamanta Societatea de Investiţii Financiare …. SA să plătească pârâtei SC …. SA suma de 27.292,64 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică , azi , 10.11.2011.

PREŞEDINTE, GREFIER,