Deschiderea procedurii insolvenţei asupra reclamantei nu poate constitui o cauză exoneratoare privind înscrierea în CIP a unui incident major, atât timp cât la momentul prezentării instrumentelor la plată cauza esenţială a refuzului este aceea a lipsei totale de disponibil.
Deschiderea procedurii insolvenţei asupra reclamantei nu poate constitui o cauză exoneratoare privind înscrierea în CIP a unui incident major, atât timp cât la momentul prezentării instrumentelor la plată cauza esenţială a refuzului este aceea a lipsei totale de disponibil.
Sentinţa nr. 1/10.01.2012
Prin actiunea inregistrată la data de 30.06.2011 pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. 19570/215/2011 intitulată „contestatie la executare”, petenta SC SRL a solicitat instantei ca, in contradictoriu cu intimatele U. T. Bank SA Sucursala Dolj si BNR – Centrala Incidentelor de Plati, sa anuleze toate formele de efectuate după intrarea sa in insolventa, in conformitate cu dispozitiile art. 36 si 39 din Legea 85/2006, sa anuleze incidentul de plata si sa dispună obligarea intimatei U. Ţ. Bank SA, in conditiile art. 36 din Regulamentul BNR, la formularea unei cereri de radiere a incidentului inscris in Centrala Incidentelor de Plati a BNR.
In motivarea cererii, petenta a aratat ca prin sentinta nr. 1173/20.09.2010, pronuntata de Tribunalul Dolj in dosarul 10919/63/2010 s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolventa a SC SRL, desemnand in calitate de administrator judiciar pe ASI SPRL Craiova.
Intimata SC U T Bank SA Sucursala Dolj a efectuat, dupa acest moment, acte de executare silita impotriva sa, constand in introducerea la plata a biletelor la ordin pe care petenta le-a dat acesteia ca garantie la incheierea contractelor de credit 02/2007 si 05/2007, intervenite intre parti.
A mai precizat aceasta ca masura inscrierii incidentului de plata este nelegală, intrucat este rezultatul unor acte de executare nelegale, potrivit art. 36 din Legea 85/2006.
Totodata, a fost invocata incalcarea dispozitiilor art. 39 din Legea 85/2006, potrivit carora „creditorul titular al unei creante garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala, mobiliara ori drept de retentie de orice fel, poate solicita judecatorului sindic ridicarea suspendarii prevazute de art. 36 cu privire la creanta sa si valorificarea de indata in cadrul procedurii…”
In drept au fost invocate dispozitiile art. 399 si urm. CPC, art. 36 si 39 din Legea 85/2006, art. 36 si urm. din Regulamentul BNR 1/2001.
In cauza a formulat intampinare BNR – Centrala Incidentelor de Plati (fila 14 dosar), prin care s-a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive.
La randul sau, intimata SC U T Bank SA a formulat intampinare, prin care a aratat ca, in raport de cadrul procesual si motivarea in fapt a cererii, scopul urmarit de contestatoare il constituie anularea incidentului de plata, impunandu-se ca aceasta sa-si precizeze actiunea, sub aspectul indicarii concrete a actelor de executare contestate sau sa-si califice actiunea ca fiind o cerere in anularea incidentului de plata.
Pe cale de exceptie, intimata a invocat exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Craiova, aratand ca, potrivit Deciziei LXXXV/10.12.2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instanta competenta sa solutioneze actiunile in anularea incidentelor de plata este instanta comerciala de drept comun, respectiv, tribunalul, avand in vedere natura juridica a activitatii Centralei Incidentelor de Plati.
Aceeasi intimata a invocat prin intampinarea formulata exceptia lipsei calitatii de reprezentat a numitului L G C pentru societatea aflata in insolventa.
Intimata a invocat inadmisibilitatea contestatiei la executare, aratand ca impotriva persoanei juridice aflata in procedura insolventei nu s-au facut acte de executare silita, situatie in care promovarea unei contestatii la executare este inadmisibila.
Pe fondul cauzei, s-a slicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
La solicitarea instantei, petenta a precizat acţiunea aratand ca nu exista un dosar de executare silita si apreciind ca reprezinta acte de executare silita introducerea la plata de catre intimata U T Bank SA a biletelor la ordin.
Potrivit art. 373 CPC, „dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care se află acestea. Dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripţiile mai multor curţi de apel, este competent oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă una dintre acestea.”
In speta, nu exista un dosar de executare silita, intocmit de un judecatoresc, in vederea recuperarii sumelor datorate pe calea executarii silite. Introducerea la plata a biletelor la ordin de creditoarea U T Bank SA nu reprezinta un act de executare silita impotriva debitoarei, ci exercitarea unui drept al creditoarei.
Ca atare, obiectul cauzei nu il constituie contestatia la executare, ci, potrivit motivarii in fapt data de petenta, anularea unui incident de plata.
Prin Sent. comercială nr. 13763/28.09.2011 Judecătoria Craiova a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat judecata în favoarea Tribunalului Dolj.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut că prin Decizia in interesul legii nr. 85/10.12.2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca tribunalul este competent a solutiona, in prima instanta, cererile avand ca obiect anularea unui incident de plată.
Pe rolul Tribunalului Dolj, secţia a II a civilă, cauza a fost înregistrată sub nr.19578/63/2011.
Prin adresa înregistrată sub nr. 27722/22.11.20011 numita A S I SPRL – în calitate de administrator judiciar al reclamantei – a declarat că îşi însuşeşte acţiunea promovată de aceasta prin administratorul special L G C.
În data de 29.11.2011 reclamanta a precizat în scris acţiunea în sensul că înţelege să solicite anularea incidentelor de plată şi obligarea pârâtei U Ţ Bank Sa la formularea unei cereri de radiere a incidentelor înscise în CIP, în temeiul disp. art. 36 din Regulamentul BNR.
Instanţa a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele şi lucrările cauzei instanţa reţine următoarele:
Excepţia lipsei calităţii procesual pasive a BNR – CIP, invocată de aceasta , este neîntemeiată.
Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantă şi persoana care este titular al dreptului ( calitate procesuală activă) sau între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic ( calitate procesuală pasivă).
Calitatea procesuală priveşte aşadar posibilitatea unei persoane de a lua parte , ca reclamant sau pârât, la un anumit proces şi ea se determină în raport cu litigiul concret care se judecă.
În speţă, prin cererea precizată s-a solicitat anularea incidentelor de plată şi obligarea pârâtei U T Bank SA la formularea unei cereri de radiere a incidentelor înscise în CIP, în temeiul disp. art. 36 din Regulamentul nr. 1/2001 al BNR.
Cererea a fost formulată în contradictoriu cu U T Bank SA (persoana declaranta), şi nu in contradictoriu cu Centrala Incidentelor de Plata, care este doar un centru de intermediere, care gestionează informaţia specifică incidentelor de plăţi atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de cont) cât şi din punct de vedere social (pierdere/furt/distrugere).
Aceasta (C.I.P.) colectează informaţiile privind incidentele de plăţi majore (instrumente de plată trase în descoperit de cont, cecuri emise fără autorizarea trasului, cecuri emise cu dată falsă sau cărora le lipseşte o menţiune obligatorie, cecuri circulare sau de călătorie emise “Ia purtător”, cecuri emise de către un trăgător aflat în interdicţie bancară, cambii scontate fără a exista creanţa cedată în momentul cesiunii acesteia) înregistrate pe numele unei persoane fizice/juridice, informaţii ce nu pot fi şterse din această bază de date, decât în cazul în care se anulează, de către aceeaşi persoană declarantă care le-a transmis anterior la CIP, din proprie iniţiativă sau ca urmare a hotărârii unei instanţe judecătoreşti.
In art. 2 al REGULAMENTULUI nr. 1 din 23 februarie 2001 privind organizarea si funcţionarea la Banca Naţionala a României a Centralei Incidentelor de Plaţi, sunt definite: “f) nod de acces – persoana declaranta care, ca urmare a asigurării condiţiilor tehnice corespunzătoare, are posibilitatea accesării in mod direct a sistemului informatic al CIP;
h) persoane declarante – băncile, persoane juridice române, inclusiv unităţile teritoriale ale băncilor, sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, denumite in continuare “bănci”.
În speţa dedusa judecaţii, persoana declaranta care poate fi obligata, prin hotărârea instanţei, la anularea incidentului de plata este U T Bank dar pentru opozabilitate, hotărârea trebuie să se pronunţe şi în contradictoriu BNR – CIP.
Astfel potrivit art. 36 alin. 2 din Regulamentul BNR nr.1/2002 “(1) CIP nu poate anula sau modifica din proprie iniţiativă informaţiile privind incidentele de plăţi, odată primite de la persoanele declarante-bănci.
(2) Anularea informaţiilor privind incidentele de plăţi înregistrate în FNIP şi în FNPR se poate face numai de către persoanele declarante, din proprie iniţiativă sau la solicitarea instanţelor judecătoreşti, în baza unei cereri de anulare.”
Aşadar instanţele de judecată pot dispune, prin hotărâre, anularea informaţiilor din CIP. Şi cum CIP este organizată şi funcţionează în cadrul BNR, pentru a se putea aduce la îndeplinire dispozitivul hotărârii judecătoreşti care are putere numai între părţile litigante, sentinţa se pronunţă în contradictoriu şi cu BNR – CIP, care are deci calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei instanţa reţine că prin Sent. nr. 1173/20.09.2010 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 10919/63/2010 s-a admis cererea creditoarei SC S SRL şi s-a deschis procedura de asupra debitoarei SC SRL – reclamanta în cauză – fiind desemnat administrator judiciar ASI SPRL.
La data de 04.02.2011 pârâta U T Bank SA a refuzat la plată, din lipsă de disponibil în contul reclamantei, biletul la ordin seria BACX3AA nr.364224 scadent la data de 04.02.2011 pentru suma de 195.943,14 lei şi biletul la ordin seria BACX3AA scadent la data de 04.02.2011 pentru suma de 250.655,64 lei şi a raportat incidentul la Centrala Incidentelor de Plăţi din cadrul BNR prin cererile de înscriere a refuzului bancar în FNBO nr. 1 şi 2 din data de 04.02.2011.
Conform disp. art. 13 alin 1 din Regulamentul nr. 1 /2001 privind organizarea şi funcţionarea la BNR a Centralei Incidentelor de Plăţi, în cazul în care o persoană declarantă – bancă, în calitate de bancă trasă, a trasului sau a subscriitorului, a decis refuzul la plată al cecului, cambiei sau biletului la ordin, aceasta are obligaţia ca până cel târziu în ziua refuzului să transmită la CIP a cerere de înscriere a refuzului bancar – în anexa 3A din susmenţionatul regulament arătându-se că, în situaţia în care există concomitent mai multe motive de refuz, toate acestea vor fi descrise în vederea înscrierii în CIP, selectarea unuia sau mai multor motive de refuz făcându-se în funcţie de data prezentării la plată a titlului.
Prin urmare, raportând incidentul de plată – cu consecinţa înscrierii acestuia în CIP – pârâta U T Bank SA a adus la îndeplinire o obligaţie prevăzută de legea specială susmenţionată, neputându-se susţine că a încălcat disp. art. 48 din deoarece nu a dispus în vreun fel de disponibilul din cont – care de altfel nici nu exista – iar dispoziţiile art. 36 şi 39 din Legea nr. 85/2006 nu sunt incidente în cauză.
În raport de considerentele de fapt şi de drept de mai sus, instanţa apreciază că acţiunea precizată a reclamantei este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
În baza disp. art. 274 C proc.civ. va obliga reclamanta la plata către pârâta U T Bank SA a sumei de 5.393 lei reprezentând cval onorariu apărător conform facturii nr. 9413/13.09.2011 şi anexa la aceasta.
