-Cod Proc.Civ., art.112, art.133, art.155
Nulitatea cererii de chemare în judecata nu intervine pentru considerente care tin de valoarea obiectului „dupa pretuirea reclamantului”, ci exclusiv pentru lipsa „obiectului ei”. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 112 alin. 1 pct. 3 din Codul de procedura civila, cererea de chemare în judecata trebuie sa cuprinda obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci când pretuirea este cu putinta.Art. 133 alin. 1 din Codul de procedura civila prevede ca cererea de chemare în judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.
Prin urmare, nu se confunda cerinta de a exista un obiect al cererii cu cerinta de a exista o pretuire a obiectului cererii.
Prin urmare, nu se confunda cerinta de a exista un obiect al cererii cu cerinta de a exista o pretuire a obiectului cererii.
Într-adevar, cererea de chemare în judecata precizeaza în mod concret obiectul: plata remuneratiei datorate artistilor interpreti sau executanti. Obiectul cererii de chemare în judecata este constituit din pretentia reclamantului, folosul concret urmarit prin formularea cererii de chemare în judecata.
Cât priveste cuantumul remuneratiei solicitate, acesta este determinabil, în considerarea criteriilor de ordin tehnic specificate în cererea introductiva de instanta.
Cât priveste cuantumul remuneratiei solicitate, acesta este determinabil, în considerarea criteriilor de ordin tehnic specificate în cererea introductiva de instanta.
Neprecizarea exacta a cuantumului pretentiei – nepretuirea valorii obiectului cererii – nu este sanctionata cu nulitatea, pentru ca enumerarea din cuprinsul art.133 este limitativa si nu include si acest element. Cel mult instanta putea face aplicarea dispozitiilor art. 155 indice 1 din Codul de procedura civila, dar numai daca ar fi existat conditiile cerute de acest text de lege-împiedicarea solutionarii cauzei din culpa reclamantului.(Decizia nr.57A din 18.02.2010 – Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a Civila si Pentru Cauze Privind Proprietatea Intelectuala)
Prin actiunea înregistrata la data de 17.09.2008, pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a V a Civila sub nr. 34484/3/2008, reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti – CREDIDAM, în contradictoriu cu pârâta S.C. SBS BROADCASTING MEDIA S.R.L., a formulat cerere de chemare în judecata prin care a solicitat :
1. obligarea pârâtei la plata remuneratiei reactualizate datorate artistilor interpreti sau executanti pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproduceri lor acestora de catre postul de televiziune PRIMA TV detinut de pârâta, începând cu 04.07.2007 – pâna la data întocmirii raportului de expertiza contabila;
1. obligarea pârâtei la plata remuneratiei reactualizate datorate artistilor interpreti sau executanti pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproduceri lor acestora de catre postul de televiziune PRIMA TV detinut de pârâta, începând cu 04.07.2007 – pâna la data întocmirii raportului de expertiza contabila;
2. obligarea pârâtei la plata remuneratiei reactualizate datorate artistilor interpreti sau executanti pentru utilizarea repertoriului de prestatii artistice din domeniul audiovizual de catre postul de televiziune PRIMA TV detinut de pârâta, începând cu perioada 01.07.2007 – pâna la data întocmirii raportului de expertiza contabila;
2. obligarea pârâtei la plata remuneratiei reactualizate datorate artistilor interpreti sau executanti pentru utilizarea repertoriului de prestatii artistice din domeniul audiovizual de catre postul de televiziune PRIMA TV detinut de pârâta, începând cu perioada 01.07.2007 – pâna la data întocmirii raportului de expertiza contabila;
3. sa se dispuna actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflatie sau cu dobânda de scont a BNR, în functie de cerinta actului normativ, de la data introducerii cererii de chemare în judecata pâna la data platii efective;
3. sa se dispuna actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflatie sau cu dobânda de scont a BNR, în functie de cerinta actului normativ, de la data introducerii cererii de chemare în judecata pâna la data platii efective;
4. sa se dispuna obligarea pârâtei sa puna la dispozitia CREDIDAM lista completa a fonogramelor utilizate în serviciile de programe (pentru fonograme) si lista tuturor prestatiilor transmise în emisiuni (pentru prestatiile artistice din domeniul audiovizual) pentru perioada iunie 2008 – la zi, sub sanctiunea daunelor cominatorii pe zi de întârziere;
4. sa se dispuna obligarea pârâtei sa puna la dispozitia CREDIDAM lista completa a fonogramelor utilizate în serviciile de programe (pentru fonograme) si lista tuturor prestatiilor transmise în emisiuni (pentru prestatiile artistice din domeniul audiovizual) pentru perioada iunie 2008 – la zi, sub sanctiunea daunelor cominatorii pe zi de întârziere;
5. sa se dispuna obligarea pârâtei la publicarea integrala a sentintei în mijloacele de comunicare în masa, respectiv în doua ziare cu tiraj la nivelul national, pe cheltuiala sa, în temeiul art. 139 alin (14), lit. d din Legea numarul 8/1996 privind drepturile de si drepturile conexe cu modificari si completari ulterioare;
6. sa se dispuna obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii, reclamanta a aratat ca pârâta avea obligatia legala sa declare baza de calcul si sa achite remuneratia datorata artistilor interpreti sau executanti catre CREDIDAM, pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora si pentru utilizarea repertoriului de prestatii artistice din domeniul audiovizual, pentru postul de televiziune pe care societatea îl detine. Aceasta obligatie incumba pârâtei potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe cu modificarile si completarile ulterioare coroborate cu normele de aplicare ale legii. Aceasta obligatie a fost îndeplinita partial de catre acest utilizator.
Considera ca pentru perioada 01.07.2007 – pâna la data întocmirii raportului de expertiza contabila, calculul remuneratiei trebuie sa se faca astfel:
Pe capatul unu de cerere, remuneratia reactualizata datorata artistilor interpreti sau executanti pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora pentru perioada 01.07.2007 – data întocmirii raportului de expertiza contabila, se va calcula prin aplicarea procentului de 1% din Decizia O.R.D.A. nr. 104/2005 la baza de calcul prevazuta de art. 1311 alin. 2 din Legea nr. 8/1996, cu modificarile si completarile ulterioare. Precizeaza ca, înainte de desfiintarea Deciziei O.R.D.A. nr. 75/2006 pentru publicarea în M.O. a Hotarârii Arbitrale din 10 aprilie 2006, având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneratia datorata artistilor interpreti sau executanti si producatorilor de fonograme pentru radiodifuzarea directa sau indirecta a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de catre organismele de televiziune prin Decizia Civila nr. 115A/02.05.2007, baza de calcul era definita la punctul 8 din decizie.
Pe capatul doi de cerere remuneratia reactualizata datorata artistilor interpreti sau executanti pentru utilizarea repertoriului de prestatii artistice din domeniul audiovizual pentru perioada 01.07.2007 – data întocmirii raportului de expertiza contabila, se va calcula prin aplicarea procentului de 1,2% luat din H.G. nr. 119/2002 la baza de calcul prevazuta de art. 131 indice 1 alin. 2 din Legea nr. 8/1996, cu modificarile si completarile ulterioare. Precizeaza ca, înainte de desfiintarea Deciziei O.R.D.A. nr. 85/2006 pentru publicarea în M. Of. a Hotarârii Arbitrale din 13 aprilie 2006, având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneratia datorata artistilor interpreti sau executanti pentru radiodifuzarea repertoriului de prestatii artistice din domeniul audiovizual de catre organismele de televiziune prin Decizia Civila nr. 116A/ 02.05.2007, baza de calcul era definita la punctul 4 din decizie.
În ceea ce priveste capatul patru de cerere, precizeaza ca, obligatia pârâtei de a pune la dispozitia CREDIDAM lista completa a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora radiodifuzate, este o obligatie imperativa legala prevazuta atât de art. 130 alin. 1 lit. h din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe cu modificarile si completari le ulterioare.
Arata ca, fara aceste playliste, pe care pârâta are obligatia de a le comunica catre CREDIDAM, procedura de repartizare a sumelor încasate de la utilizatori nu se poate declansa, banii ramânând astfel blocati în conturile CREDIDAM din cauza lipsei de informatii necesare. Prin urmare, playlistul reprezinta singura modalitate de a afla catre ce titulari de drepturi conexe trebuie sa plece banii colectati de CREDIDAM.
În drept, cererea se întemeiaza pe dispozitiile art. 109 si urmatoarele din Cod Procedura Civila, coroborate cu prevederile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe cu modificarile si completarile ulterioare, cu normele de aplicare ale legii si cu deciziile de colector si pe mai multe decizii ORDA.
Prin întâmpinarea formulata, pârâta S.C. SBS BROADCASTING MEDIA S.R.L. a solicitat:
– în principal, admiterea exceptiei nulitatii cererii de chemare în judecata;
– într-un prim subsidiar, admiterea exceptiei inadmisibilitatii capatului de cerere privind actualizarea sumelor solicitate si exceptia lipsei de interes a capatului de cerere privind comunicarea listelor de fonograme utilizate în serviciile de programe si lista tuturor prestatiilor transmise în emisiuni,
– într-un al doilea subsidiar, respingerea cererii ca neîntemeiata.
De asemenea, a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.
Pentru a dispune în sensul celor solicitate, solicita a se avea în vedere urmatoarele:
În ceea ce priveste situatia de fapt, pârâta arata ca, sub acest aspect se impune în primul rând a face mentiunea ca anterior declansarii prezentului litigiu între reclamant, pe de o parte si SBS, pe de alta parte a fost derulata procedura de negociere directa, în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 8/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, privind drepturile de autor si drepturile conexe (Legea nr.8/1996»). în urma negocierilor, desi SBS a fost deschisa unor propuneri în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare, precum si în considerarea hotarârile judecatoresti irevocabile pronuntate în legatura cu remuneratiile solicitate, partile nu au ajuns la o solutie amiabila, împrejurare ce a determinat prezentul litigiu.
În ceea ce priveste exceptia nulitatii cererii în raport de dispozitiile art. 112 alin. 3 Cod proc. Civ, a aratat ca, sub acest aspect, potrivit dispozitiilor art. 112 pct. 3 Cod proc. civ., reclamantul are obligatia de a indica obiectul cererii de chemare în judecata, astfel încât sa se poata stabili în mod corect cadrul procesual obiectiv si subiectiv.
Astfel cum în mod constant a stabilit doctrina de specialitate si practica judiciara, obiectul cererii de chemare în judecata este pretentia concreta a reclamantului, obiectul trebuind sa fie licit si posibil, determinat sau determinabil.
Prin cererea de chemare în judecata reclamantul este obligat sa determine obiectul actiunii în cadrul careia urmeaza a se solutiona litigiul, instanta de judecata neputând sa depaseasca aceste limite, obligatia instantei de a se pronunta numai cu privire la obiectul actiunii constituie corelativ obligatiei reclamantului de a stabili exact cadrul procesual prin individualizarea concreta a obiectul pretentiei.
Prin urmare, raportat la cazul de fata, formularea unei actiuni în pretentii fara a indica în concret suma pe care reclamantul întelege sa o solicite cu titlu de remuneratie reactualizata echivaleaza cu lipsa obiectului determinat al cererii de chemare în judecata.
Or, simpla referire a reclamantului la faptul ca întelege sa solicite „plata remuneratiei reactualizate datorata atât artistilor interpreti sau executanti pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, cât si pentru utilizarea repertoriului de prestatii artistice”, este una vadit generica, în raport de suma solicitata urmând sa se stabileasca si competenta instantei de judecata potrivit dispozitiilor codului de procedura civila.
În acest sens, informitatea cererii are consecinte nu numai cu privire la competenta instantei de judecata, dar si în ceea ce priveste actele preparatorii solutionarii în fond a cauzei deduse judecatii, respectiv determinarea taxei de timbru.
În ceea ce priveste exceptia în admisibilitatii cererii privind actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflatie sau cu dobânda de scont a Banca Nationala Româna, a aratat ca, sub acest aspect, reclamantul din prezenta cauza a investit instanta de judecata cu solutionarea unei veritabile actiuni în pretentii, având ca obiect obligarea pârâtei la «remuneratie reactualizata datorata artistilor interpreti sau executanti pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproduceri lor acestora de catre postul de televiziune PRIMA TV, precum si cea datorata pentru utilizarea repertoriului de prestatii artistice din domeniul audiovizualului », în conditiile în care nu au indicat nici un temei de drept în raport de care instanta de judecata ar putea sa analizeze temeinicia unei astfel de cereri.
În aceste conditii, este evident ca nu poate fi primita o cerere prin care sa se solicite instantei sa efectueze un simplu calcul contabil, acesta fiind, astfel cum în mod constant s-a stabilit, un incident de executare, actualizarea unei sume fiind de esenta unei proceduri de executare.
În acest sens, potrivit art. 3712 alin. 3 Cod proc. civ., daca titlul executoriu contine suficiente criterii în functie de care organul de poate actualiza valoarea obligatiei principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei, se va proceda, la cererea creditorului, si la actualizarea acestei sume. în cazul în care titlul executoriu nu contine nici un asemenea criteriu, organul de executare va proceda la actualizare în functie de rata inflatiei”.
Cu alte cuvinte, instanta de judecata este rugata sa observe ca reclamantul, în masura în care va obtine o hotarâre judecatoreasca favorabila are la dispozitie calea-procedurala a reactualizarii sumei în cadrul procedurii executionale, acesta fiind atributul exclusiv al executorului judecatoresc si nu al instantei de judecata.
Inadmisibilitatea cererii astfel formulate a fost constatata în mod constant de catre practica judiciara, instantele de judecata apreciind ca, într-o astfel de situatie, creditorul urmeaza sa se adreseze cu o astfel de cerere organului de executare, care poate proceda la executarea sumei potrivit dispozitiilor sus mentionate.
În acest sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin decizia nr. 247/2002, care investita fiind cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3712 Cod proc. civ. a stabilit ca „reactualizarea valorii obligatiei de plata nu constituie un act de judecata, ci o operatiune tehnico-administrativa compatibila cu natura organului care o efectueaza, si anume judecatoresc”2.
Prin urmare, pe de o parte în raport de dispozitiile legale sus mentionate, precum si fata de pozitia unitara a doctrinei si practicii judiciare, instanta de judecata este rugata sa respinga cererea de actualizare a sumelor presupus datorate ca inadmisibila.
În ceea ce priveste exceptia lipsei de interes a capatului 4 al cererii de chemare în judecata, a aratat ca, prin capatul 4 al cererii de chemare în judecata reclamantul solicita sa fie obligata sa puna la dispozitie listele complete a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora radiodifuzate, precum si lista tuturor prestatiilor artistice, motivat pe împrejurarea ca acestea sunt absolut necesare în repartizarea sumelor încasate catre titularii de drepturi conexe.
Or, toate listele solicitate au fost deja puse la dispozitia reclamantului, comunicarea realizându-se prin metoda electronica. în aceste sens urmeaza sa depuna la dosar dovada comunicarii listelor, solicitarea reclamantului fiind lipsita de interes.
Pentru a aprecia asupra temeiniciei acestei exceptii, instanta este rugata sa observe ca, asa cum constant s-a aratat în doctrina, interesul promovarii unei actiuni în justitie consta în folosul practic, imediat, pe care-l are o parte pentru a justifica punerea în miscare a procedurii judiciare.
De asemenea, s-a apreciat ca „exercitiul actiunii în justitie cere o justificare deosebita, care nu consta nici în interesul material sau moral care formeaza substanta dreptului subiectiv în cauza, nici în interesul de a invoca acest drept si de a starui în realizarea lui, ci în interesul de a-l invoca si de a-l urmari pe calea formala care duce la punerea în functiune a organelor jurisdictionale”.
Pentru a justifica sesizarea instantei de judecata, interesul reclamantului trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie legitim, personal si direct, nascut si actual.
Solicita Instantei sa constate ca cel putin doua dintre cerintele interesului nu sunt îndeplinite, dupa cum vom arata în continuare:
(i) Interesul reclamantului în formularea capatului 4 al cererii nu este personal si direct. Prin interes personal si direct se întelege folosul practic urmarit prin declansarea procedurii judiciare, iar acest folos practic trebuie sa apartina celui care recurge la actiune.
În cauza de fata, solicita Onoratei Instante sa constate ca interesul promovarii actiunii nu este unul personal al reclamantului, întrucât folosul practic urmarit nu îi vizeaza în mod direct pe acesta, ci pe titularii de drepturi conexe carora urmeaza sa le fie distribuite remuneratiile cuvenite.
(ii) Interesul reclamantului în formularea capatului 4 al cererii nu este actual.
Pentru a fi actual, interesul trebuie sa existe atât în momentul în care este formulata cererea, cât si pe tot parcursul procesului. Prin urmare, un interes eventual, ca si un interes care pe parcursul procedurii judiciare înceteaza a mai exista, nu poate fi considerat un interes actual.
În acest sens, în doctrina s-a aratat ca interesul este actual în ipoteza în care, daca cel interesat nu ar recurge la actiune în momentul respectiv, s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu.
În conditiile în care toate listele au fost deja comunicate reclamantului, anterior începerii litigiului este evident nu se mai poate vorbi de un interes actual.
Considera ca prin solicitarea privind punerea la dispozitie a listelor se încearca de fapt a se evita mentionarea unei sume exprese care sa reprezinte remuneratia pretinsa, pentru a fi exonerata de plata unei taxe de timbru calculata la valoarea pretentiilor solicitate, ceea ce evident ca nu poate fi primit.
Cum, promovarea unei actiuni este conditionata de existenta unui interes ce trebuie sa îndeplineasca cumulativ cerintele mai sus mentionate, iar cel putin doua dintre ele nu sunt întrunite, solicita instantei sa admita exceptia lipsei de interes a reclamantului si, în consecinta, sa respinga capatul patru al cererii de chemare în judecata ca lipsit de interes.
În drept au fost invocate dispozitiile art. 115 C.pr.civila, art.123, art.124, art. 1311 alin.2, art. 98, art.131 , art.134 din Legea nr. 8/1996.
Prin sentinta civila nr. 520/09.04.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a V a Civila, au fost admise exceptiile invocate; au fost anulate pentru lipsa obiectului determinat, cererile de la punctele 1, 2 si 3, formulate de reclamant; a fost respinsa cererea de la punctul 4 pentru lipsa de interes; a fost disjunsa cererea de la punctul 5 si s-a acordat un nou termen pentru solutionarea acesteia.
În motivarea sentintei, s-a retinut ca exceptiile invocate sunt întemeiate pentru urmatoarele considerente: oricare ar fi metodologia si baza de calcul pentru stabilirea cuantumului remuneratiilor pretinse, reclamantul are posibilitatea de a preciza, dupa sustinerile proprii, sumele cerute. În conditiile în care pârâta invoca exceptia nulitatii pentru acest motiv, reclamanta are posibilitatea sa îi solicite acesteia prezentarea acelor date necesare efectuarii calculelor. Expertiza va putea fi încuviintata daca exista obiectii, daca sunt necesare calcule pe care instanta nu le poate face. Dar pâna la momentul încuviintarii probei, fata de dezacordul legitim al pârâtei, reclamantul are obligatia de a preciza obiectul actiunii, în temeiul art. 112 pct. 3 C.p.civ., potrivit datelor ce pot fi cerute pârâtei. Termenul pentru propunerea probelor – pentru discutarea exceptiilor – a fost în 29.01.2009. Actiunea civila se solutioneaza în functie de exercitarea drepturilor si obligatiilor procesuale, iar pâna la încuviintarea probei cu expertiza, instanta gaseste întemeiata exceptia invocata de pârâta. Cererea de la punctul 3 depinzând în mod absolut de cererile de la punctele 1 si 2, nule pentru motivele de mai sus – ce privesc lipsa obiectului determinat – va fi declarata nula, în temeiul art. 133 alin 1 C.p.civ. Aceasta dispozitie legala urmareste sa stabileasca cadrul litigiului în care partile îsi vor face aparari sau achiesari, în lipsa îndeplinirii acestor conditii nefiind caz de încuviintare a probei cu expertiza, cum a înteles reclamantul sa formuleze actiunea.
Cât priveste comunicarea rapoartelor pentru repartizarea remuneratiilor, Tribunalul a retinut urmatoarele: reclamanta invoca neîndeplinirea obligatiei de comunicare a listelor, pentru perioada trimestrului IV 2008, actiunea fiind înregistrata în 17.09.2008. Nu se poate retine un interes legitim si actual al reclamantei, în formularea acestei cereri, de vreme ce pârâta a îndeplinit obligatia, – cu caracter succesiv – pâna la data înregistrarii actiunii. Este adevarat ca pâna la solutionarea actiunii, pârâta va avea de îndeplinit obligatia pentru perioada ulterioara datei de înregistrare a cererii, dar nu este de presupus ca pârâta nu si-ar îndeplini obligatia decât în temeiul unei hotarâri judecatoresti.
Împotriva acestei sentinte a formulat apel la data de 26.05.2009 reclamanta Centrul Român Pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti – CREDIDAM solicitând desfiintarea hotarârii si trimiterea cauzei spre rejudecare, primei instante.
În motivarea cererii de apel, se arata ca prin întâmpinare au fost invocate: 1. „exceptia nulitatii cererii în raport de dispozitiile art. 112 alin. 3 Cod proc.civ.”; 2. exceptia inadmisibilitatii cererii privind actualizarea sumelor datorate si 3. „exceptia lipsei de interes a capatului 4 al cererii de chemare în judecata”.
Se arata ca solutia este incorecta, deoarece nulitatea cererii de chemare în judecata nu intervine pentru considerente care tin de valoarea obiectului „dupa pretuirea reclamantului”, ci exclusiv pentru lipsa „obiectului ei”. Cererea de chemare în judecata precizeaza în mod concret obiectul: plata remuneratiei datorate artistilor interpreti sau executanti.
Sentinta stabileste în mod gresit identitatea dintre obiectul cererii de chemare în judecata si valoarea acestuia.
Sentinta retine ca îndeplinirea obligatiilor reclamantului (impuse de dispozitiile art. 112 C.proc.civ.) sub sanctiunea stabilita de dispozitiile art. 133 C.proc.civ.) este conditionata de conduita pârâtului, dar pretinde ca si în aceste conditii conduita culpabila a pârâtului poate determin sanctionarea reclamantului, ceea ce, principial, în procedura civila nu este permis.
Obiectul cererii de chemare în judecata este constituit din pretentia reclamantului, folosul concret urmarit prin formularea cererii de chemare în judecata. Aceasta este exprimata explicit în cererea de chemare în judecata. Disputa poarta asupra cuantumului remuneratiei solicitate. Acesta este determinabil, în considerarea criteriilor de ordin tehnic specificate în cererea introductiva de instanta. Neprecizarea exacta a cuantumului pretentiei – nepretuirea valorii obiectului cererii – nu este sanctionata cu nulitatea, pentru ca enumerarea din cuprinsul art. 133 este limitativa si nu include si acest element.
Solutia este gresita pentru ca sanctiunea prevazuta de dispozitiile art. 133 C.proc.civ. nu opereaza în legatura cu modalitatea de administrare a probatoriului si nu are legatura cu „datele ce pot fi cerute pârâtei”. Nu au relevanta argumentele privitoare la considerentele care ar fi putut determina încuviintarea probei cu expertiza pentru stabilirea valorii obiectului cererii, acestea fiind chestiuni privitoare la fondul cauzei, ca pot fi puse în discutie în raport de prevederile art. 167 C.pr. civ.
Codul de procedura civila nu reglementeaza un „termen pentru propunerea probelor – pentru discutarea exceptiilor”, chestiune care determina lipsa de rationament corect a motivatiei potrivit careia „pâna la încuviintarea probei cu expertiza, instanta gaseste întemeiata exceptia invocata de pârâta.
Se arata în mod expres ca valoarea remuneratiei pretinse este una care urmeaza sa se determine în raport de veniturile pârâtei, necomunicate. Un impediment în stabilirea remuneratiilor datorate artistilor interpreti sau executanti l-au reprezentat si neîntelegerile cu privire la procentele si la ponderile aplicabile pentru perioada dedusa judecatii la o baza de calcul a carei determinare se face pe baza de informatii detinute exclusiv de catre intimata pârâta si care nu pot fi dezvaluite corect si acceptabil în mod rezonabil decât în cursul unui litigiu daca pârâta s-a plasat pe linia unei conduite incorecte. Pârâta nu a transmis rapoartele financiare pentru întreaga perioada indicata, ca atare, în cererea de chemare în judecata, astfel încât apelanta este în imposibilitate de a determina suma în discutie, obiect al litigiului, altfel decât în cursul unui proces (cel de fata).
Pentru perioada pentru care pârâta a declarat veniturile, CREDIDAM a emis facturi, care însa au fost refuzate la plata deoarece pârâta S.C. SBS Broadcasting Media S.R.L. a apreciat ca modalitatea de calcul nu este corecta întrucât procentele si ponderile care se impun sunt cu totul altele.
Se mai arata ca argumentele intimatei ¬pârâte în legatura cu „stabilirea valorii obiectului cererii” sunt nefondate pentru ca, în aceasta materie, atât competenta materiala a instantei, cât si cuantumul taxei judiciare de timbru datorate sunt reglementate în mod special.
Astfel, competenta materiala a instantei este stabilita potrivit dispozitiilor art. 2 pct. 1 lit. e) C.proc.civ. Dispozitia este expresa: „ Tribunalele judeca: 1. în prima instanta (…) e) procesele si cererile în materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala”.
În ceea ce priveste determinarea taxei de timbru, potrivit dispozitiilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997, taxa de timbru pentru „cereri pentru recunoasterea dreptului de autor si a celor conexe, pentru constatarea încalcarii acestora si repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor si a sumelor cuvenite pentru opere de arta (…) este de 39 lei”.
Cererea este din cele vizate de dispozitiile art. 5 lit. a) din Legea nr.146/1997, întrucât neplata remuneratiei reactualizate cuvenite artistilor interpreti sau executanti pentru utilizarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora si pentru utilizarea prestatiilor artistice din domeniul audiovizual de catre organismele de televiziune (în raport de normele de aplicare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare) echivaleaza cu nerecunoasterea drepturilor conexe ale artistilor interpreti.
Cererea de la pct. 4 este expresa si explicita. Ea vizeaza „perioada iunie 2008 – la zi”. Potrivit dispozitiilor art. 130 al. 1 lit. h) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare, „utilizatorii sau intermediarii acestora au obligatia sa furnizeze, în format scris sau electronic, în termen de 10 zile de la solicitare, informatiile si documentele solicitate, sub semnatura reprezentantului legal si stampilate” (subl. sbs.).
În speta este vorba de playlistele pe care intimata – pârâta are obligatia de a le comunica catre CREDIDAM. Playlistul reprezinta singura modalitate de a afla catre ce titulari de drepturi conexe trebuie sa plece banii colectati de CREDIDAM.
Cererea nu vizeaza, astfel cum în mod gresit a stabilit prima instanta „perioada trimestrului IV 2008”, ci perioada evidentiata în cererea introductiva de instanta. Interesul apelantei în formularea capatului 4 al cererii de chemare în judecata este legitim, personal si direct, nascut si actual pentru urmatoarele considerente: CREDIDAM este mandatar al artistilor interpreti sau executanti si în baza acestui mandat (mandat extins în cazul gestiunii colective obligatorii) are obligatia de a reprezenta pe toti titularii de drepturi conexe.
Obligatia organismului de gestiune colectiva de a solicita toate informatiile necesare repartizarii sumelor de bani încasate de la utilizatori este o obligatie legala, imperativa, prevazuta de dispozitiile art. 130 al. 1 lit. h) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare.
În ceea ce priveste actualitatea interesului CREDIDAM în formularea capatului 4 din cererea de chemare în judecata, se arata ca acesta a existat atât în momentul introducerii cererii de chemare în judecata (lucru ce reiese din nota interna nr. 317/13 august 2008 anexata cererii de chemare în judecata) si exista înca deoarece pârâta nu si-a îndeplinit obligatiile legale care îi revin referitor la transmiterea playlistelor restante.
Cererea de apel a fost timbrata cu 4 lei taxa judiciara de timbru si 0,15 lei timbru judiciar.
Analizând cauza de fata prin prisma motivelor de apel formulate de apelanta, precum si a apararilor formulate de intimata, Curtea retine urmatoarele:
Cu privire la primul motiv de apel, legat de gresita admitere a exceptiei nulitatii capetelor de cerere nr. 1, 2 si 3 pentru lipsa unui obiect determinat, Curtea retine ca prin cererea de chemare în judecata, reclamanta a solicitat :
5. sa se dispuna obligarea pârâtei la publicarea integrala a sentintei în mijloacele de comunicare în masa, respectiv în doua ziare cu tiraj la nivelul national, pe cheltuiala sa, în temeiul art. 139 alin (14), lit. d din Legea numarul 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe cu modificari si completari ulterioare.
Capatul nr. 6 referitor la cheltuielile de judecata nu reprezinta în sine un petit al cererii, ci o cerere accesorie ce nu tine de fondul obiectului cererii si care poate fi formulata si la orice moment procesual.
Cu privire la primele 3 capete de cerere, s-a constatat de catre prima instanta lipsa unui obiect determinat si au fost anulate aceste 3 capete de cerere pentru acest motiv.
Curtea retine ca fiind corect argumentul apelantei, în sensul ca nulitatea cererii de chemare în judecata nu intervine pentru considerente care tin de valoarea obiectului „dupa pretuirea reclamantului”, ci exclusiv pentru lipsa „obiectului ei”.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 112 alin. 1 pct. 3 din Codul de procedura civila, cererea de chemare în judecata trebuie sa cuprinda obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci când pretuirea este cu putinta.
Art. 133 alin. 1 din Codul de procedura civila prevede ca cererea de chemare în judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.
Într-adevar, cererea de chemare în judecata precizeaza în mod concret obiectul: plata remuneratiei datorate artistilor interpreti sau executanti.
Obiectul cererii de chemare în judecata este constituit din pretentia reclamantului, folosul concret urmarit prin formularea cererii de chemare în judecata.
Prin urmare, nici nu se poate vorbi despre o lipsa de evaluare completa, cât timp au fost indicate de reclamant criteriile de determinare prin indicarea perioadei, a procentului si a altor elemente în raport de care se poate face calculul.
Dincolo de acest aspect, asa cum în mod corect invoca apelantul, neprecizarea exacta a cuantumului pretentiei – nepretuirea valorii obiectului cererii – nu este sanctionata cu nulitatea, pentru ca enumerarea din cuprinsul art. 133 este limitativa si nu include si acest element. Cel mult instanta putea face aplicarea disp. art. 155 indice 1 din Codul de procedura civila, dar numai daca ar fi existat conditiile cerute de acest text de lege-împiedicarea solutionarii cauzei din culpa reclamantului.
Prin urmare, acest prim motiv de apel, referitor la gresita anulare a primelor 3 capete de cerere, este întemeiat.
Cât priveste motivul de apel legat de gresita admitere a exceptiei lipsei de interes referitoare la capatul nr. 4 din cerere (sa se dispuna obligarea pârâtei sa puna la dispozitia CREDIDAM lista completa a fonogramelor utilizate în serviciile de programe (pentru fonograme) si lista tuturor prestatiilor transmise în emisiuni (pentru prestatiile artistice din domeniul audiovizual) pentru perioada iunie 2008 – la zi, sub sanctiunea daunelor cominatorii pe zi de întârziere), Curtea retine urmatoarele:
Interesul promovarii unei actiuni în justitie consta în folosul practic, imediat, pe care-l are o parte pentru a justifica punerea în miscare a procedurii judiciare.
Prima instanta a retinut ca nu se poate retine un interes legitim si actual al reclamantei, în formularea acestei cereri, de vreme ce pârâta a îndeplinit obligatia, – cu caracter succesiv – pâna la data înregistrarii actiunii. Este adevarat ca pâna la solutionarea actiunii, pârâta va avea de îndeplinit obligatia pentru perioada ulterioara datei de înregistrare a cererii, dar nu este de presupus ca pârâta nu si-ar îndeplini obligatia decât în temeiul unei hotarâri judecatoresti.
Curtea constata ca la dosar nu a fost depusa dovada comunicarii acestor liste catre reclamanta pentru perioada anterioara datei de iunie 2008, si cu atât mai mult pentru perioada cuprinsa între data introducerii cererii de chemare în judecata si data pronuntarii sentintei.
Cât priveste aspectul invocat de intimata-pârâta, în sensul ca interesul promovarii actiunii nu este unul personal al reclamantului, întrucât folosul practic urmarit nu îi vizeaza în mod direct pe acesta, ci pe titularii de drepturi conexe carora urmeaza sa le fie distribuite remuneratiile cuvenite, Curtea retine ca reclamantul CREDIDAM este mandatar al artistilor interpreti sau executanti si în baza acestui mandat (mandat extins în cazul gestiunii colective obligatorii) are obligatia de a reprezenta pe toti titularii de drepturi conexe. Obligatia organismului de gestiune colectiva de a solicita toate informatiile necesare repartizarii sumelor de bani încasate de la utilizatori este o obligatie legala, imperativa, prevazuta de dispozitiile art. 130 al. 1 lit. h) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare.
Cu privire la critica intimatei în sensul ca interesul reclamantului în formularea capatului 4 al cererii nu este actual, Curtea retine ca interesul a existat atât în momentul introducerii cererii de chemare în judecata si subzista înca fata de perioada cu privire la care s-a facut sesizarea instantei de judecata, respectiv iunie 2008-la zi.
Pentru aceste considerente, Curtea constata ca în mod gresit au fost admise exceptia nulitatii primelor 3 capete din cerere si a lipsei interesului capatului nr. 4 din cerere.
Astfel, în temeiul art. 297 din Codul de procedura civila, Curtea va admite apelul, va desfiinta sentinta apelata si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
