Acţiune în grăniţuire.
SECŢIA CIVILĂ
Decizia civilă nr. 115/A/22 Septembrie 2010
Prin acţiunea civilă înregistrată la Judecătoria Olteniţa, reclamanta B a chemat în judecată pe pârâţii V A şi V M solicitând obligarea pârâţilor la ridicarea gardului aflat pe proprietatea sa compusă din teren în suprafaţă de 1409 m.p. şi construcţie neterminată regim de înălţime P + M situat în com. M jud. Călăraşi, sau, în caz contrar, autorizarea sa de a-l ridica pe cheltuiala pârâţilor; stabilirea liniei de hotar, prin semne exterioare, vizibile, în baza măsurătorilor efectuate la faţa locului, care să permită delimitarea proprietăţii sale de proprietatea pârâţilor precum şi obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
In motivarea acţiunii, reclamanta arată că la data de 9.05.2007 a fost emisă de către Corpul Executorilor Bancari al Băncii Internaţionale a Religiilor o publicaţie de vânzare prin care imobilul compus din teren în suprafaţă de 1409 m.p. şi construcţie neterminată regim de înălţime P + M situat în com. M, care aparţinea pârâţilor V A şi V M, a fost scos la vânzare prin licitaţie publică cu respectarea întocmai a prevederilor legale pentru suma de 19.155 euro sau echivalentul în RON la cursul BNR din ziua licitaţiei.
In urma licitaţiei s-a încheiat procesul verbal de licitaţie nr. 633/25.06.2007 în care se menţiona că bunul a fost adjudecat de către reclamantă cu suma de 2.000 RON, sumă ce a fost integral achitată la CEC Agenţia V.
Numitul T, în calitate de bancar al Băncii Intenţionale a Religiilor, a întocmit la data de 24.07.2007, actul de adjudecare ce constituie titlu de proprietate, putând fi înscris în cartea funciară la Oficiul de şi Publicitate Imobiliară în a cărui rază teritorială se află imobilul.
Ulterior adjudecării, pârâţii, foştii proprietari, s-au opus în mod categoric accesului său în acel imobil. Mai arată că prin actul de adjudecare numai o parte din acesta a fost dobândit de reclamantă şi singura intrare era o poartă care se află pe proprietatea lor.
Deşi a încercat de nenumărate ori să ajungă la o înţelegere cu ei, au refuzat orice contact, blocându-i intrarea în curte şi folosind, deseori, un limbaj neadecvat pe un ton ameninţător.
In aceste condiţii, a încercat să-şi creeze propria cale de acces în imobil prin construirea unei porţi, dar s-au lovit de aceeaşi rezistenţă nejustificată din partea pârâţilor, deşi gardul lor se afla pe proprietatea sa şi avea dreptul să facă orice acte materiale/juridice care se circumscriu dreptului său de proprietate.
Astfel, se află în situaţia în care, într-un mod cu totul tendenţios, nu i se permite intrarea în propriul imobil, fiindu-i blocat accesul în curte, ceea ce nu-i permite să ajungă nici la construcţia amplasată în interiorul acesteia, în ciuda faptului că este proprietară cu drepturi depline de peste 2 ani de zile.
Această atitudine este de neînţeles, atâta timp cât au dobândit acest drept de proprietate în mod legal şi corect în urma unei licitaţii publice.
Reclamanţii sunt în prezenţa unei exercitări abuzive a dreptului de proprietate din partea pârâţilor care, în calitate de şi vecini cu imobilul adjudecat de reclamantă, îi încalcă sistematic şi cu bună ştiinţă prerogativele dreptului de proprietate, şi anume, dreptul de posesie, de folosinţă şi de dispoziţie materială şi juridică.
Prin acest comportament al pârâţilor, îi este imposibil să efectueze acele acte materiale care ar intra în sfera normală a dreptului de proprietate. Deci, se poate spune că, numai în drept este proprietară, nu şi în fapt, deoarece nici până la data prezentei cereri nu a putut intra, efectiv, în acel imobil.
Solicită instanţei să oblige pârâţii la respectarea dreptului său de proprietate dobândit în urma adjudecării prin licitaţie publică în sensul de a-i obliga pe pârâţi să-şi ridice gardul aflat pe proprietatea sa, sau în caz contrar, să fie autorizată de a-l ridica pe propria-i cheltuială.
De asemenea solicită şi stabilirea liniei de hotar care separă cele două proprietăţi deoarece nu există o linie de hotar stabilită prin semne exterioare vizibile.
In dovedirea acţiunii s-a solicitat instanţei administrarea probelor cu înscrisuri şi expertiză topografică.
S-a depus la dosar xerocopia actului de adjudecare încheiat la 24.07.2007, din care rezultă că imobilul în litigiu a fost ipotecat în favoarea băncii conform contractului de ipotecă aut. nr. 3554/2.09.1999 şi transcris sub nr. 2407/2.09.1999 la Judecătoria Olteniţa pentru un credit acordat de bancă SC X.
In urma licitaţiei ţinute, în temeiul dispoz. art. 509 alin. 5 c.pr.civilă, bunul a fost adjudecat de către reclamanta B.
Se mai arată că actul de adjudecare constituie titlu de proprietate şi poate fi înscris în CF de pe raza unde se află imobilul.
S-a mai depus şi xerocopia unui certificat emis de Oficiul de Cadastru şi publicitate Imobiliară Călăraşi din care rezultă că imobilul nu figurează ca întabulat, neavând alocat nr. cadastral sau deschisă carte funciară.
Din chitanţele pentru plata creanţelor bugetare locale la com. M jud. Călăraşi, figurează ca contribuabil, reclamanta B care a achitat taxele şi impozitele pentru imobilul clădiri şi teren.
De asemeni în cauză s-a admis proba cu expertiză topometrică , solicitată de către reclamantă, probă la care au achiesat şi pârâţii.
Pârâţii au administrat în cauză proba cu înscrisuri, respectiv contractul de ipotecă asupra imobilului, sentinţa comercială 2614/23.10.2006 a Tribunalului Bucureşti, prin care s-a dispus radierea societăţii debitoare precum şi xerocopia actului de adjudecare.
Pârâţii au solicitat prin apărător, respingerea cererii ca inadmisibilă, în ceea ce priveşte obligarea la ridicarea gardului aflat pe proprietatea reclamantei, compusă din teren în suprafaţă de 1409 m.p. şi construcţie neterminată precum şi stabilirea liniei de hoitar care să permită delimitarea proprietăţii reclamantei, de proprietatea pârâţilor.
Pârâţii motivează această soluţie arătând că asupra aceloraşi bunuri imobile, teren şi construcţie neterminată, există două drepturi de proprietate în concurs, respectiv dreptul reclamantei adjudecatare, care avea la îndemână o acţiune în revendicare. Conform sentinţei civile depusă la dosar, prin care s-a dispus închiderea procedurii insolvenţei faţă de SC X şi radierea societăţii debitoare din oficiul registrului comerţului, a încetat capacitatea de folosinţă şi deci imposibilitatea de a-şi exercita drepturi şi a-şi asuma obligaţii.
Mai arată că ei, pârâţii, au procedat la garantarea împrumutului de 100.000.000 lei acordată debitoarei SC X prin contractul de ipotecă aut. sub nr. 3554/2.09.1997. Conform dispoz. art. 1800 alin. 1 pct. 1 c.civil, privilegiile şi ipotecile se sting prin stingerea obligaţiei principale, pe cale de consecinţă de la data radierii societăţii debitoare, au încetat şi efectele contractului de ipotecă.
Soluţionând cauza, Judecătoria Olteniţa prin sentinţa civilă nr.1288/1.07.2010 a admis acţiunea introdusă de reclamanta, a omologat raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit întocmit în cauză şi a dispus fixarea liniei de hotar şi ridicarea gardului dintre proprietatea reclamantei şi a pârâţilor astfel că, reclamanta să deţină 1409 mp, teren intravilan în comuna M având vecinătăţile: – şi conform schiţei anexă a expertizei din 16.06.2010.
A obligat pe pârâţi la 1231,60 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a soluţiona astfel, instanţa de fond a avut în vedere că dacă procedura de ar fi fost considerată ilegală, pârâţii aveau posibilitatea formulării contestaţiei la executare, astfel încât această situaţie nu poate fi invocată în prezenta cerere.
Conform actului de adjudecare încheiat la 24.07.2007 reclamanta a dobândit un drept de proprietate asupra imobilului format din teren în suprafaţă de 1409 m.p. şi constructie neterminată. Aceasta este considerată ca fiind o cumpărătoare de bună credinţă depunând diligenţe în acest sens, de a deschide carte funciară, aşa cum rezultă din adeverinţa depusă la dosar.
Invocarea motivelor expuse de către pârâti cu ocazia concluziilor scrise depuse la dosar, puteau fi învederate instanţei prin depunerea unei întâmpinări sau eventual a unei cereri reconvenţionale.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâţii.
În motivarea apelului s-a arătat de către apelanţi că în cauză există un caz de nulitate a hotărârii pentru că aceasta a fost dată cu aplicarea greşită a legii, nulitate reglementată de art.304 pct.9 Cod pr civ.
Au mai arătat apelanţii că au garantat cu ipoteca instituită asupra unor bunuri imobile- teren construcţie neterminată cu împrumut acordat societăţii X, însă aceasta a făcut obiectul procedurii insolvenţei, procedură ce a fost închisă prin sentinţa civilă 2614/2006 şi dispusă şi radierea societăţii. Odată cu radierea a încetat capacitatea de folosinţă a societăţii iar obligaţia de restituire a creditului principal s-a stins iar odată stinsă obligaţia principală, se stinge şi obligaţia de garanţie asumată de apelanţi prin contractul de garanţie, vânzarea prin licitaţie publică a bunurilor imobile afectate garanţiei s-a făcut după stingerea obligaţiei principale, adjudecarea însă nu putea produce efecte în patrimoniul garanţiilor.
În cauză există două drepturi de proprietate în concurs dreptul garanţilor şi dreptul reclamantei, motivaţia instanţei cum că garanţii puteau formula contestaţie la executare reprezintă o soluţie irelevantă întrucât pe această cale s-ar fi putut ajunge la anularea dreptului reclamantei obţinut prin actul de adjudecare, dreptul apelanţilor ar fi rămas singular.
În drept, s-au indicat dispoziţiile art.282 şi urm. Cod pr civ.
Intimata a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
În motivarea întâmpinării intimata a arătat că motivele de apel invocate nu au legătură cu obiectul acţiunii în grăniţuire acestea au un caracter revendicativ, ce ar putea fi analizate, inclusiv actul de adjudecare, în cadrul unei acţiuni în revendicare.
Analizând actele şi lucrările dosarului se constată că obiectul cererii de chemare în judecată l-a constituit obligarea pârâţilor la ridicarea gardului aflat pe proprietatea reclamantei şi stabilirea liniei la hotar prin semne exterioare, fiind invocat ca titlu de proprietate actul de adjudecare încheiat la 24.07.2007. S-a efectuat în cauză o expertiză topografică care a individualizat terenul deţinut în baza actului de adjudecare de 1409 mp, situat în com. M jud. Călăraşi.
Este adevărat că adjudecarea s-a făcut ca urmare a executării silite a unui contract de ipotecă încheiat de apelanţi, dar în cadrul acţiunii în grăniţuire nu pot fi puse în discuţie aspecte anterioare obţinerii actului de adjudecare, cum ar fi insolvenţa şi radierea societăţii beneficiară a garanţiei.
Reţinerea instanţei cu privire la faptul că apărările pârâţilor, cuprinse în notele depuse la dosar nu au relevanţă în cauză este corectă, la fel şi soluţia pronunţată cu privire la grăniţuire, soluţie conformă cu probele administrate în cauză, respectiv înscrisuri şi expertiză.
Aşa fiind, văzând şi dispoziţiile art.296 Cod pr civ., apelul a fost respins.
1
