APEL. TERMEN. TARDIVITATE


Potrivit dispoziţiilor art. 284 alin. 1 C. pr. civ., termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii redactate, dacă legea nu dispune altfel, iar conform dispoziţiilor art. 103 alin. 1 C. pr. civ., neexercitarea căii de atac în termenul legal atrage decăderea din acest drept.

Prin sentinţa civilă nr. 3.156/21.12.1999 pronunţată de Judecătoria Roşiori de Vede, în dosarul nr. 3.652/1999, a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia la formulată de contestatoarea S.C. “R.” – S. A., împotriva executării silite pornită în baza contractului de credit nr. 328/6.08.1998, în contradictoriu » cu creditoarea “B.A.” – S.A.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că motivele invocate de contestatoare nu se încadrează în dispoziţiile art. 399-401 Cod procedură civilă.

împotriva acestei sentinţe, contestatoarea S.C. “R.” – S.A. a formulat apel, ce a fost soluţionat de Tribunalul Teleorman – secţia civilă, prin decizia civilă nr. 767/31.03.2000, pronunţată în dosarul nr. 1.236/2000, apelul fiind respins, ca tardiv declarat.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de apel a reţinut că apelanta a primit comunicarea sentinţei civile apelate la data de 27.12.1999, dar a declarat apelul la data de 31.01.2000, acesta nefiind declarat în termenul de 15 zile de la data comunicării hotărârii atacate.

împotriva deciziei civile nr. 767/31.03.2000 pronunţată de Tribunalul Teleorman, contestatoarea S.C. “R.” – S.A. a declarat recurs, legal timbrat, solicitând admiterea, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Teleorman.

în motivarea recursului recurenta a arătat că, deşi instanţa de apel a avut în vedere data de 27.12.1999, ca dată a comunicării hotărârii, în realitate hotărârea apelată a fost comunicată şi înregistrată la data de 30.12.1999, dovada de comunicare nepurtând ştampila S.C. “R.” – S.A. care are formă rotundă ci o ştampilă de formă dreptunghiulară.

Recurenta a mai arătat că, deşi pe dovadă scrie că hotărârea a fost predată portarului, în realitate aceasta a fost adusă de angajatul unei societăţi vecine, unde din greşeală a fost lăsată de poştaş.

A mai arătat că paza este asigurată pentru toată platforma din care fac parte mai multe societăţi şi întrucât hotărârea i-a fost adusă după patru zile, înregistrarea s-a făcut la data de 30.12.2000, oficiul juridic fiind indus în eroare cu privire la termenul legal de 15 zile pentru promovarea apelului.

Cu privire la data depunerii apelului apelanta a arătat că acesta a fost promovat la data de 12.01.2000, cu adresa nr. 182 şi nu la data de 31.01.2000 cum s-a arătat în motivarea deciziei civile atacate cu recurs.

La dosar, intimata “B.A.” – S.A. – Sucursala Teleorman a depus note scrise, solicitând respingerea recursului şi menţinerea deciziei civile nr. 767/2000, ca fiind legală şi temeinică.

Recursul este nefondat.

Conform art. 284 alin. 1 C. pr. civ., “termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii redactate”.

Astfel, din actele şi lucrările dosarului de fond rezultă că sentinţa civilă nr. 3.156/21.12.1999 a fost comunicată S.C. “R.” – S.A. la data de 27.12.1999, de primirea acesteia semnând angajatul însărcinat cu paza societăţii (portarul), care a aplicat şi ştampila aparţinând acestei societăţi.

De la această dată, recurenta S.C. “R.” – S.A. avea posibilitatea să declare apel, în termen de 15 zile, ultima zi fiind data de 12.01.2000.

Din actele şi lucrările dosarului Tribunalului Teleorman a rezultat că apelul a fost declarat pe data de 13.01.2000, deci cu depăşirea termenului legal de 15 zile.

împrejurarea relatată de recurentă, în sensul că hotărârea ar fi fost adusă de angajatul altei societăţi şi că paza este asigurată pentru toată platforma, nu a fost dovedită, iar, pe de altă parte, pe dovadă a fost aplicată ştampila S.C. “R.” – S.A., cu menţiunea “efectuat control poartă”, deci a fost primită de un angajat al acestei societăţi.

De altfel, chiar dacă hotărârea respectivă a fost depusă mai târziu la secretariatul societăţii, recurenta, prin organele sale, avea obligaţia să ia toate măsurile pentru a se încadra în termenul prevăzut de lege.

Pentru considerentele arătate, Curtea constată că recursul formulat este nefondat, urmând a fi respins. (Judecator Decebal Taragan)

(Secţia comercială, decizia nr. 683/2000)