Aplicabilitatea procedurii falimentului societăţilor comerciale aflate în lichidare potrivit dreptului comun. Faliment


Potrivit art.260 alin. 4 din Legea nr.31/1990, ” lichidarea nu liberează pe asociaţi şi nu împiedică deschiderea procedurii de faliment a societăţii”. Dizolvarea societăţii, în temeiul Legii nr.359/2004, urmată de intrarea în procedura de lichidare de drept comun nu împiedică deschiderea procedurii falimentului.

Prin sentinţa nr.48 din 26.01.2006, pronunţată de judecătorul-sindic în dosarul nr.209/F/2005 al Tribunalului Dolj, s-a respins cererea formulată de creditoarea DGFP Dolj, privind deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului, împotriva debitoarei SC B SRL Brabova.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs creditoarea DGFP Dolj, care a invocat în drept dispoziţiile art.304 pct. 9 C.p.civ şi a susţinut că judecătorul-sindic a apreciat în mod greşit că societatea debitoare era radiată la data formulării cererii sale şi că dispoziţiile Legii nr.64/1995 nu sunt aplicabile.

Recursul este fondat.

Potrivit art.31 alin. 2 din Legea nr.359/2004, dacă nu s-a declarat recurs sau recursul împotriva încheierii de constatare a dizolvării de drept a societăţii, care nu şi-a îndeplinit obligaţia de preschimbare a certificatului de înmatriculare şi a celui de înregistrare fiscală cu noul certificat conţinând codul unic de înregistrare, a fost respins, societatea intră în lichidare potrivit prevederilor Legii nr.31/1990.

Legea nr.31/1990 reglementează procedura de drept comun pentru lichidarea societăţilor comerciale, în timp ce dispoziţiile Legii nr. 64/1995 prevăd o procedură specială de lichidare concursuală şi colectivă a patrimoniului societăţilor aflate în .

Raportul dintre legea generală şi legea specială se rezolvă după regula “specialia generalibus derogant” .

Reflectarea acestui principiu şi rezolvarea conflictului dintre norma generală şi cea specială este dată chiar de Legea nr.31/1990 care, în art.260 alin. 4, prevede că “lichidarea nu liberează pe asociaţi şi nu împiedică deschiderea procedurii de faliment a societăţii”.

În aceste condiţii, judecătorul-sindic a apreciat în mod nejustificat că cererea de deschidere a procedurii falimentului nu poate fi primită în cazul unei aflate în lichidare potrivit dreptului comun, ca urmare a dizolvării în temeiul Legii nr.359/2004.

Faţă de considerentele expuse, găsind fondată critica bazată pe dispoziţiile art.304 pct.9 C.p.civ., Curtea va admite recursul şi, întrucât prin hotărârea atacată s-a soluţionat procesul fără a se intra în cercetarea fondului cererii de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr.64/1995, se va face aplicarea dispoziţiilor art.312 alin. 5 C.p.civ., se va casa sentinţa şi se va trimite cauza aceleiaşi instanţe, spre rejudecare.

În acelaşi sens:

– decizia nr.125 pronunţată în dosarul nr.3/F/1/2006;

– decizia nr.181 pronunţată în dosarul nr.42/F/1/2006;

– decizia nr.185 pronunţată în dosarul nr.30/F/1/2006;