Potrivit dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006, în vederea desemnării provizorii a administratorului judiciar, judecătorul-sindic va ţine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile în acest sens depuse de creditori şi, după caz, de debitor, dacă cererea introductivă îi aparţine.
Decizia nr. 1342 din 30 noiembrie 2009
Prin încheierea civilă nr. 28/F/30.09.2009, pronunţată de Tribunalul Vaslui – judecător-sindic, s-a admis cererea formulată de debitonil SC F. SA şi s-a dispus deschiderea procedurii generale de a debitorului. Totodată, s-au numit în calitate de administratori judiciari provizorii E. SPRL, EV. IPURL şi LD E.G. IPURL, stabilindu-se retribuţia de 3.000 lei lunar pentru fiecare şi luându-se măsura prevăzută de dispoziţiile art. 61 din Legea nr. 85/2006.
Pentru a se pronunţa în acest sens, judecătorul-sindic a reţinut sumar că debitorul se afla în încetare de plăţi, în cauză fiind întrunite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 27-30 din Legea nr. 85/2006.
împotriva acestei hotărâri a formulat recurs SC F. SA, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate. Recurenta a arătat că, deşi a solicitat judecă-torului-sindic, în temeiul dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006, prin cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, desemnarea ca administrator judiciar a societăţii comerciale E. SPRL, instanţa a numit în mod discreţionar, alături de această societate, şi pe EV. IPURL şi LD E.G. IPURL, încălcând astfel prevederile relevante ale Legii nr. 85/2006. în drept, a invocat dispoziţiile art. 8 şi 11 din Legea nr. 85/2006.
împotriva aceleiaşi încheieri a formulat recurs societatea E. SPRL, criticând desemnarea în calitate de administratori judiciari şi a societăţilor EV. IPURL şi LD E.G. IPURL. Recurenta a susţinut că, prin numirea acestor din urmă societăţi, judecătorul-sindic a încălcat prevederile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006, întrucât debitonil a solicitat expres numirea în calitate de administrator judiciar doar a societăţii E. SPRL. în opinia recurentei, desemnarea a trei administratori judiciari are ca efect îngreunarea procedurii, prin întreprinderea de acţiuni lipsite de coerenţă şi eventual chiar contradictorii.
Prin întâmpinare, EV. IPURL a solicitat respingerea celor două recursuri, motivat de lipsa calităţii procesuale active a recurentelor, susţinând că numai judecătorul-sindic şi comitetul creditorilor erau îndreptăţiţi să critice hotărârea pronunţată sub acest aspect. Pe fond, a arătat că preferinţa debitorului a fost respectată, iar legea nu limitează numărul administratorilor judiciari. Intimata a apreciat că numirea mai multor administratori judiciari avea ca efect îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 20 din într-un timp mai scurt.
Intimata LD E.G. a invocat lipsa calităţii procesuale active a recurentei E. SPRL, susţinând că legea recunoaşte dreptul de a introduce o cerere de schimbare a administratorului judiciar doar judecătorului-sindic şi comitetului creditorilor. Mai mult, în opinia intimatei, recurenta nu justifică un interes legitim în promovarea recursului, atâta vreme cât figurează printre administratorii judiciari desemnaţi în cauză. Pe fond, intimata a învederat că nu a fost nesocotită voinţa debitoarei SC F. SA şi că nicăieri în Legea insolvenţei nu se regăseşte prevederea care să oblige judecătorul-sindic să desemneze doar un administrator judiciar.
Examinând motivele de recurs formulate, actele şi lucrările dosarului, precum şi dispoziţiile legale aplicabile în materie, curtea de apel a constatat întemeiate ambele recursuri, pentru considerentele expuse în continuare.
Raportat la obiectul cauzei şi la prevederile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006, instanţa a unit cu fondul excepţia lipsei calităţii procesuale a recurentelor, precum şi pe cea a lipsei de interes în promovarea recursului, apreciind că soluţionarea acestora este strâns legată de soluţia ce se va da pe fond. Curtea de apel a reţinut că prin ambele recursuri a fost criticată desemnarea, în calitate de administrator judiciar provizoriu, atât a societăţii E. SPRL (conform solicitării făcute de societatea debitoare prin cererea de deschidere a procedurii insolvenţei), cât şi a societăţilor EV. IPURL şi LD E.G. IPURL.
Curtea a constatat că judecătorul-sindic nu a argumentat soluţia numirii în cauză a celor trei administratori judiciari, limitându-se la invocarea prevederilor legale referitoare la deschiderea procedurii generale a insolvenţei. Potrivit dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006, în vederea desemnării provizorii a administratorului judiciar, judecătorul-sindic va ţine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile în acest sens depuse de creditori şi, după caz, de debitor, dacă cererea introductivă îi aparţine.
In speţă, debitoarea SC F. SA a învestit instanţa cu cererea de deschidere a procedurii generale a insolvenţei, prin care a solicitat desemnarea, în calitate de administrator judiciar provizoriu, doar a societăţii E. SPRL. Raportat la obiectul cererii debitoarei, la prevederile relevante ale Legii nr. 85/2006, care fac referire la desemnarea unui singur administrator judiciar [art. 11 lit. c), art. 19, art. 34 din lege] şi la lipsa oricărei argumentări a desemnării a încă doi administratori judiciari, curtea de apel a constatat că soluţia instanţei de fond era atât neîntemeiată, cât şi nelegală.
Pentru aceste considerente, constatând întemeiate ambele recursuri, curtea le-a admis, modificând în parte hotărârea recurată, în sensul desemnării în calitate de administrator judiciar provizoriu numai a practicianului în insolvenţă propus de debitor.
