Aprecierea cazului bine justificat pentru suspendarea executarii unei autorizatii de construire. Suspendare a executării


Art. 14, art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004

Cazurile bine justificate sunt definite de art. 2 lit. t) ca fiind “împrejurarile legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o îndoiala serioasa în privinta legalitatii actului administrativ;”

Conditia cazului bine justificat este îndeplinita când exista o îndoiala serioasa cu privire la respectarea distantei minime fata de proprietatea vecina ( în conditiile în care în actul atacat se face vorbire de o distanta variabila de 3,5-7 m fata de proprietatea vecina iar regulamentul de urbanism impunea minim jumatate din înaltimea noii cladiri adica minim 5,13 m.) si respectarea reglementarilor privind regimul monumentelor istorice (în conditiile în care nu s-a depus la dosar avizul Ministerului Culturii si , iar “scoala Centrala de Fete” este clasificata monument istoric).

(CURTEA DE APEL BUCURESTI- SECTIA A VIII-A ADMINISTRATIV SI FISCAL, DECIZIA CIVILA NR.350 din 17 februarie 2011)

Prin actiunea înregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti-Sectia a IX-a, în data de 22.07.2009, astfel cum a fost restrânsa si completata prin cererile din data de 18.08.2008 si data de 20.08.2009, reclamanta SC Fairview Investments SRL a chemat în judecata pe pârâtii Primaria Sectorului 2 Bucuresti, Primarul Sectorului 2 Bucuresti si Primaria Municipiului Bucuresti, solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta, sa se dispuna:

1.Suspendarea executarii autorizatiei de construire nr.1728/57 “i”/31.12.2007 emise de pârâtul Primarul Sectorului 2 Bucuresti pâna la solutionarea pe fond a actiunii în anularea acesteia.

În fapt, reclamanta a afirmat ca este proprietara imobilului situat în Bucuresti, str. Dumbrava Rosie nr.6, sector 2 Bucuresti, ca acesta este monument istoric, fiind înscris pe lista monumentelor istorice 2004 la nr. 937, cod LMI 2004, B-II-m-18656, ca se învecineaza în partea din spate cu imobilul de pe str. Icoanei nr. 3-5 în care functioneaza Scoala Centrala de Fete, imobil care constituie monument istoric la rândul sau, fiind înscris pe aceeasi lista, la nr.1206,cod LMI 2004, B-II-m-A-18924.

Aceasta a sustinut ca imobilul de pe str. Icoanei nr.3-5 este situat în zona protejata nr.21, subzona Cp1b, Cp1c, potrivit planului urbanistic zona aprobat prin Hotarârile nr.99/2003 si nr.13/2007 emise de Consiliul Local al sectorului 2 Bucuresti si ca potrivit regulamentului local de urbanism aferent acestui plan, constructiile noi trebuie amplasate la o distanta de jumatate din înaltimea la cornisa, dar nu mai putin de 5 m fata de limita posterioara a terenului.

Reclamanta a mai afirmat ca prin autorizatia de construire nr.1728/57 “i”/31.12.2007 pârâtul Primarul Sectorului 2 Bucuresti a autorizat edificarea de catre beneficiarul Primaria Municipiului Bucuresti a unei sali de sport cu înaltimea de 10,26 m, amplasate pe terenul din spatele scolii, în partea de nord, nord-est, în imediata vecinatate a imobilului reclamantei.

Aceasta a aratat ca s-a autorizat amplasarea salii de sport fara a se mentiona în cuprinsul autorizatiei limitele exacte fata de vecinatati, mentionându-se “limite variabile”, ca în proiectul de autorizare a lucrarilor de construire întocmit de SC Roamir Consulting SRL este propusa o distanta variabila de 3,6-7m si ca în fapt, lucrarea se executa la distante si mai mici, adica la 1,6 m.

Reclamanta a afirmat si ca la emiterea autorizatiei nu s-a întocmit un studiu de insertie în zona protejata a noii cladiri si nici nu s-a obtinut avizul Ministerului Culturii, ambele prevazute de acelasi regulament local de urbanism.

S-a mai aratat ca potrivit Legii nr.422/2001, competenta de emitere a autorizatiei apartinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Reclamanta a sustinut ca urgenta este justificata de faptul ca lucrarile de construire au început si ca prejudiciul consta atât în scaderea valorii culturale a propriei cladiri ca urmare a agresarii sale urbanistice si arhitectonice, cât si a celei de patrimoniu.

Aceasta a mai aratat ca prin cererea înregistrata sub nr.54489/20.07.2009 au solicitat pârâtului Primarul Sectorului 2 Bucuresti punerea la dispozitie a unui exemplar al autorizatiei, iar prin cererea înregistrata sub nr.55091/21.07.2009 a solicitat revocarea administrativa a acesteia.

Prin cererea din data 31.07.2009, numitii Dumitru Nicolae si Dumitru Clara au formulat cerere de interventie în interes propriu prin care au solicitat suspendarea aceleiasi autorizatii de construire, afirmând ca sunt proprietarii imobilului situat în Bucuresti, str. Dumbrava Rosie nr.4, sector 2 si sunt vatamati în acelasi mod ca si reclamanta.

Prin cererea depusa la data de 04.08.2009, numitii Pomponiu Romeo si Pomponiu Simona au formulat cerere de interventie în interes propriu prin care au solicitat suspendarea aceleiasi autorizatii de construire, afirmând ca sunt proprietarii imobilului situat in Bucuresti, str. Dumbrava Rosie nr.8, sector 2 si sunt vatamati în acelasi mod ca reclamanta.

La aceeasi data, numitii Pomponiu Romeo si Pomponiu Simona au formulat cerere de interventie în interes accesoriu reclamantei, invocând aceleasi împrejurari de fapt si de drept.

Pârâtul Primarul Sectorului 2 Bucuresti a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiata, afirmând ca autorizatia a fost emisa legal si ca lucrarea face parte dintr-un program de investitii finantat de Banca Europeana de Investitii, ca sala de sport depaseste limita de proprietate dintre imobilul din str. Dumbrava Rosie nr. 4 si cel de la nr.6 cu numai 1 m, în acea zona, retragerea fiind de 7m, ca imobilul de la nr.4 nu are calcan spre curtea scolii, fiind situat la 14 m de limita de proprietate, ca nu s-a facut dovada prejudiciului si ca exista avizul favorabil nr.198/M/04.05.2006 emis de Ministerul Culturii si Cultelor pentru varianta minimala de consolidare si amplasare a salii de sport.

Prin sentinta civila nr. 2662/09.10.2009, Tribunalul Bucuresti-Sectia a IX-a admis cererea formulata de reclamanta si intervenienti, a admis cererile de interventie în interes propriu si cererea de interventie accesorie în interesul reclamantei, a suspendat executarea autorizatiei de construire nr.1728/57 “i”/31.12.2007 emisa de Primarul Sectorului 2 Bucuresti pâna la solutionarea instantei de fond în cadrul actiunii în anularea autorizatiei, a obligat pârâtul Primarul Sectorului 2 Bucuresti la plata sumei de 8,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata constând în taxa de timbru si timbru judiciar.

Pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut ca potrivit înscrisurilor administrate în cauza, reclamanta este proprietara imobilului situat în Bucuresti, str. Dumbrava Rosie nr.6, sector 2; intervenientii Dumitru Nicolae si Dumitru Clara sunt proprietarii imobilului de la nr.4; iar intervenientii Pomponiu Romeo si Pomponiu Simona sunt proprietarii imobilului de la nr.6 si ca aceste imobile sunt monumente istorice, fiind înscrise pe lista monumentelor istorice 2004 la nr. 935, 937 si 939, cod LMI 2004, B-II-m-18654, 18656, 18654.

A mai constatat ca aceste imobile se învecineaza în partea lor din spate cu imobilul de pe str. Icoanei nr.3-5 în care functioneaza Scoala Centrala de Fete, imobil care constituie monument istoric la rândul sau, fiind înscris pe aceeasi lista, la nr.1206, cod LMI 2004, B-II-m-A-18924.

Din certificatul de urbanism nr.3647/109 “i”/18.12.2007 emis de Primaria Sectorului 2 Bucuresti, a rezultat ca imobilul de pe str. Icoanei nr.3-5 este situat în zona protejata nr.21, subzona Cp1b, Cp1c, potrivit planului urbanistic zona aprobat prin Hotarârile nr.99/2003 si nr.13/2007 emise de Consiliul Local al Sectorului 2 Bucuresti.

Instanta de fond a mai retinut ca din înscrisul de la fila 72 rezulta ca potrivit regulamentului local de urbanism aferent acestui plan, constructiile noi trebuie amplasate la o distanta de jumatate din înaltimea la cornisa, dar nu mai putin de 5 m fata de limita posterioara a terenului, iar din înscrisul de la fila 136 rezulta ca prin autorizatia de construire nr.1728/57 “i”/31.12.2007 pârâtul Primarul Sectorului 2 Bucuresti a autorizat edificarea de catre beneficiarul Primaria Municipiului Bucuresti a unei sali de sport cu înaltimea de 10,26 m, amplasate pe terenul din spatele scolii, în partea de nord-nord est, în imediata vecinatate a imobilelor reclamantei si intervenientilor.

Analizând continutul autorizatiei a constatat ca amplasarea salii de sport a fost autorizata fara a se mentiona în cuprinsul autorizatiei distantele exacte fata de vecinatati, mentionându-se “limite variabile”, iar din proiectul de autorizare a lucrarilor de construire întocmit de SC Roamir Consulting SRL ce a stat la baza emiterii autorizatiei (fila 321) rezulta ca este propusa o distanta fata de limita posterioara a proprietatii variabila de 3,6m-7m, fara a se indica însa pe plansa si diferite distante intermediare.

În aceste conditii, instanta de fond a constatat ca nici la întocmirea memoriului tehnic de arhitectura si a planselor anexa si nici la eliberarea autorizatiei de construire, pârâtii nu au respectat cu strictete prevederile regulamentului local de urbanism, neluând toate masurile pentru a se asigura respectarea retragerii minime de 5,13 m (jumatate din înaltimea de 10.26 m), distantele exprimându-se în termeni vagi, imprecisi.

De asemenea, instanta de fond a retinut ca potrivit regulamentului local de urbanism aflat la fila 75 dosar, pentru emiterea autorizatiei de construire se impunea întocmirea unui studiu de insertie a noii cladiri în zona protejata, acesta neexistând în cauza, si ca se impunea si obtinerea avizului prealabil al Ministerului Culturii, neconstatându-se nici existenta acestuia la dosarul cauzei.

În ceea ce priveste competenta de emitere a autorizatiei, instanta de fond a retinut ca exista dubii cu privire la competenta de emitere a autorizatiei, putând fi incidente prevederile art.48 lit. d) din Legea nr. 422/2001 (în forma în vigoare la momentul emiterii autorizatiei) potrivit caruia competenta ar apartine Consiliul General al Municipiului Bucuresti (textul putând fi aplicabil însa si numai pentru simplul motiv ca imobilul se afla într-o zona protejata, indiferent daca este sau nu monument istoric). Asadar, în speta, exista indicii de nelegalitate a actului atacat.

Cu privire la existenta prejudiciului ce s-ar putea cauza reclamantei si intervenientilor prin edificarea salii de sport la distante mai mici decât cele reglementate de PUZ, prima instanta a retinut ca acesta poate consta într-o diminuarea atât a valorii de patrimoniu, cât si a valorii arhitectonice a imobilelor învecinate, acestea urmând a se afla într-o foarte apropiata vecinatate cu un imobil cu o arhitectura si cu o functionalitate mult diferita.

În ceea ce priveste parcurgerea procedurii prealabile, prima instanta a retinut ca aceasta a fost îndeplinita, reclamanta solicitând prin cererea înregistrata sub nr. 54489/20.07.2009 la registratura pârâtului Primarul Sectorului 2 Bucuresti, punerea la dispozitie a unui exemplar al autorizatiei, iar prin cererea înregistrata sub nr.55091/21.07.2009 a solicitat revocarea administrativa a acesteia.

Intervenientii au solicitat de asemenea revocarea administrativa a autorizatiei atacate.

În consecinta, fata de toate aceste constatari, fiind îndeplinite conditiile prevazute de art.14 din Legea nr.554/2004, actiunea, cât si cererile de interventie au fost admise, cu consecinta suspendarii executarii autorizatiei pâna la solutionarea pe fond a actiunii în anularea acesteia.

Împotriva sentintei, a declarat recurs pârâtul Municipiul Bucuresti, prin Primar General si pârâtul Primarul Sectorului 2.

În motivarea recursului declarat de pârâtul Municipiul Bucuresti, prin Primar General se arata ca hotarârea atacata este netemeinica si nelegala.

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a institutiei sale, arata ca desi la termenul din data de 04.08.2009 instanta de fond a admis exceptia invocata, ramânând în continuare în proces doar în calitate de beneficiar al lucrarilor a caror suspendare se solicita, totusi, în sentinta comunicata nu se face vreo precizare cu privire la calitatea sa procesuala pasiva. În dispozitiv se precizeaza ca se suspenda executarea autorizatiei de construire nr. 1728/57/”I”/31.12.2007 emisa de Primaria Sectorului 2 Bucuresti si, în ciuda acestui aspect, prima instanta a intrat pe fondul cauzei, iar cu privire la cererea de suspendare a precizat doar ca prejudiciul ce s-ar produce “poate consta, într-adevar, într-o diminuare atât a valorii de patrimoniu cât si a valorii arhitectonice a imobilelor învecinate, acestea urmând a se afla într-o foarte apropiata vecinatate cu un imobil cu o arhitectura si cu o functionalitate mult diferita”.

Recurentul-pârât Municipiul Bucuresti învedereaza ca instanta de fond trebuia sa ia în calcul si faptul ca aceasta investitie face parte din “Programul Infrastructurii Educationale în Municipiul Bucuresti” finantat de Banca Europeana de Investitii, program aprobat de Primaria Municipiului Bucuresti, prin aceasta suspendare aducându-se un grav prejudiciu institutiei sale ca si beneficiara a lucrarii. Asadar, nici conditia pagubei iminente si nici a cazului bine justificat nu sunt îndeplinite, astfel cum retinut în mod gresit de instanta de fond.

În motivarea recursului declarat de pârâtul Primarul Sectorului 2 a invocat pe cale de exceptie, exceptia inadmisibilitatii actiunii urmare a tardividitatii plângerii prealabile care trebuia realizata într-un termen de 6 luni de la data emiterii actului, termen care a expirat.

Pe fond, recurenta-pârâta Primaria Sector 2 nu a facut dovada unui prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta. Mai arata ca institutia sa a emis autorizatia de construire nr. 1728/57/”I”/31.12.2007 în conformitate cu documentatia depusa la dosarul de autorizare si cerintele imperative ale legislatiei specifice în domeniu si ca amplasarea salii de sport are avizul favorabil al Ministerului Culturii si Cultelor (Aviz nr. 198/M/04.05.2006). De asemenea, a precizat ca interventiile asupra monumentelor istorice si în perimetrul acestora se face numai pe baza si cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii si Cultelor, asa cum s-a întâmplat în realitate.

La data de 25.11.2009, intimatii-intervenienti Dumitru Nicolae si Dumitru Maria Clara au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a recurentului Municipiului Bucuresti, prin Primar General, respingerea exceptiei inadmisibilitatii actiunii si pe fond, respingerea recursurilor ca neîntemeiate.

La data de 25.11.2009, intimata-reclamanta SC Farview Investments SRL a formulat întâmpinari prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiate a recursului promovat de recurenta-pârâta Primaria Sector 2 Bucuresti si a recursului promovat de recurentul-pârât Municipiul Bucuresti, prin Primar General.

În sedinta publica de la data de 01.02.2010, intimatii-intervenienti Pomponiu Romeo si Pomponiu Simona Mihaela au formulat întâmpinari prin care au solicitat respingerea ca neîntemeiate a recursului promovat de recurenta-pârâta Primaria Sector 2 Bucuresti si a recursului promovat de recurentul-pârât Municipiul Bucuresti, prin Primar General.

Analizând probele administrate în cauza, Curtea constata ca recursurile sunt nefondate.

În ceea ce priveste calitatea procesuala a recurentului Municipiul Bucuresti, Curtea constata ca acest intimat este beneficiarul lucrarilor autorizate prin actul atacat astfel încât, pentru ca sentinta sa îi fie opozabila se impunea ca judecarea cauzei sa se faca si în contradictoriu cu aceasta persoana.

În ceea ce priveste tardivitatea plângerii prealabile Curtea constata ca potrivit art. 7 alin. 3 din legea 554/2004 “Este îndreptatita sa introduca plângere prealabila si persoana vatamata într-un drept al sau sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunostinta, pe orice cale, de existenta acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevazut la alin. (7).”

Alineatul 7 la care face trimitere alineatul 3 prevede ca “Plângerea prealabila în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, si peste termenul prevazut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescriptie”

Cu privire la acest alineat Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 797/2007 cu modificarile ulterioare, a constatat ca dispozitiile art. 7 alin. (7) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt neconstitutionale în masura în care termenul de 6 luni de la data emiterii actului se aplica plângerii prealabile formulate de persoana vatamata într-un drept al sau sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

Asadar reclamantei nu îi poate fi opus termenul de 6 luni calculat de la data emiterii actului în conditiile în care nu este destinatara actului ci are calitatea de tert fata de act.

În ceea ce priveste îndeplinirea conditiilor impuse de art. 14 din legea 554/2004 Curea constata urmatoarele:

Art. 14 alin. 1 din legea 554/2004 prevede ca “În cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, în conditiile art. 7, a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pâna la pronuntarea instantei de fond. În cazul în care persoana vatamata nu introduce actiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea înceteaza de drept si fara nicio formalitate.”

Din acest text de lege rezulta ca pentru suspendarea executarii unui act administrativ trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, doua conditii, respectiv existenta unor cazuri bine justificate si a unei pagube iminente.

Cazurile bine justificate sunt definite de art. 2 lit. t) din acelasi act normativ ca fiind “împrejurarile legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o îndoiala serioasa în privinta legalitatii actului administrativ;”

Paguba iminenta este definita de art. 2 lit.) din lege ca fiind “prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public;”

Prima instanta a retinut în mod corect existenta cazului bine justificat întrucât exista o îndoiala serioasa cu privire la respectarea distantei minime fata de proprietatea vecina ( în conditiile în care în actul atacat se face vorbire de o distanta variabila de 3,5-7 m fata de proprietatea vecina iar regulamentul de urbanism impunea minim jumatate din înaltimea noii cladiri adica minim 5,13 m.)si respectarea reglementarilor privind regimul monumentelor istorice (în conditiile în care nu s-a depus la dosar avizul Ministerului Culturii si Cultelor, iar “scoala Centrala de Fete” este clasificata monument istoric).

În ceea ce priveste paguba iminenta, este evident ca edificarea cladirii este de natura sa reduca valoarea proprietatilor vecine, mai ales în conditiile în care este vorba de o zona cu monumente istorice,

Este adevarat ca, pe de alta parte, suspendarea actului ar putea aduce atingere drepturilor si intereselor beneficiarului autorizatiei de construire însa acest lucru nu putea sa împiedice instanta de judecata sa procedeze la suspendarea actului atacat în conditiile art. 14 din legea 554/2004 cât timp a constatat ca exista o îndoiala serioasa cu privire la legalitatea actului si ca reclamanta risca sa sufere o paguba iminenta si greu de reparat ca urmare a executarii acestui act.

Fata de aceste considerente, Curtea urmeaza sa respinga recursurile ca nefondate.

1