Legea nr. 85/2006, republicată
C. proc.civ., art. 87 alin. 8
Indicarea adresei de comunicare în străinătate impune o procedură de citare reglementat de art. 87 alin. 8 Cod procedură civilă, iar citarea de la domiciliul părinţilor şi apoi prin publicitate cu nerespectarea prevederilor art. 95 Cod procedură civilă, în condiţiile în care atât reşedinţa, cât şi domiciliul sunt în străinătate, ambele rezultând din actele dosarului, se contituie în încălcarea dispoziţiilor procedurale de citare cu caracter imperativ, fiind încălcat principiul contradictorialităţii şi cel al dreptului la apărare.
Prin sentinţa civilă nr. 1910 din 28 mai 2010, pronunţată de Tribunalul Harghita, s-a admis cererea formulată de G.M.C. S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. C. S.R.L. şi a au fost obligaţi, în solidar, administratorii debitoarei B.A.A. şi T.H.T. să plătească în contul de faliment al debitoarei suma de 44.901,50 lei, reprezentând pasivul debitoarei.
În considerente s-a reţinut în esenţă că administratorii de drept ai debitoarei nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege care le reveneau în limitele mandatului privind exercitarea funcţiei de administratori în baza dispoziţiilor art. 72 şi 73 din Legea nr. 31/1990, contribuind prin nerespectarea acestor obligaţii şi prin pasivitatea lor la ajungerea debitoarei în starea de .
Se mai arată că administratorii nu s-au conformat dispoziţiilor cuprinse în şi nu au furnizat lichidatorului judiciar informaţiile prevăzute de art. 28 alin. 1 din lege, prezumându-se neţinerea contabilităţii în conformitate cu legea, ceea ce atrage răspunderea patrimonială în temeiul art. 131 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006. S-a stabilit, de asemenea, că pasivul debitoarei este în sumă de 44.901,50 lei, reprezentând totalul creanţelor conform tabelului definitiv de creanţe, onorariul lichidatorului şi cheltuielile de procedură, între fapta administratorilor şi acest pasiv existând o legătură de cauzalitate.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs pârâţii T.H.T. şi B.A.A.
T.H.T., prin cererea de recurs formulată solicită modificarea hotărârii în sensul respingerii cererii de angajare a răspunderii materiale pe motiv că nu a mai îndeplinit funcţia de administrator începând cu data de 28 mai 2001.
Recurentul B.A.A., prin cererea de recurs formulată solicită în principal casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare iar în subsidiar modificarea hotărârii în sensul respingerii cererii de angajare a răspunderii materiale.
În cuprinsul cererii de recurs se arată că nu a primit nicio notificare sau citaţie cu privire la judecarea acestei cereri, viciul vizând procedura de citare rezultă chiar din actele şi lucrările dosarului, astfel pe tot parcursul judecăţii a fost citat de la adresa de domiciliu a mamei sale, deşi adresa de domiciliu este în Austria, localitatea Linz, str. Prandtauer şi reşedinţa în Austria, Linz str. Semmelweis, adresă indicată în actele contabile ale societăţii şi înscrisă la O.R.C.
Prima instanţă a procedat la citarea lui de la domiciliul mamei, iar ulterior, prin publicitate, contrar dispoziţiilor art. 95 din Cod procedură civilă.
Pe fond, se arată că în cauză nu este demonstrată îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006 pentru antrenarea răspunderii lui materiale, în considerentele hotărârii fiind făcute referiri la modul general privind condiţiile de angajare a răspunderii materiale, nefiind descrise în mod concret faptele care i se impută sau legătura de cauzalitate între aceste fapte şi prejudiciul cauzat.
Examinând cererile de recurs formulate în raport de motivele invocate şi în limitele prevăzute de art. 3041 Cod procedură civilă, curtea a constat următoarele:
Cu privire la motivul de casare invocat de recurentul B.A.A., instanţa de control a constat că prin cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată de lichidatorul G.M.C. S.P.R.L. , pentru pârâtul B.A.A. este indicată adresa de domiciliu în Austria, Linz, str. Prandtauer. Pentru primul termen de judecată vizând soluţionarea cererii de angajare pârâtul a fost citat de la această adresă şi pentru că procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare s-a restituit cu menţiunea că destinatarul nu s-a prezentat pentru ridicarea corespondenţei (fila 133) judecătorul sindic a dispus citarea acestuia pentru următoarele termene de judecată prin publicitate, respectiv prin afişare la uşa instanţei.
Potrivit dispoziţiilor art. 87 alin. 8 din Cod procedură civilă în cazul în care prin tratate sau convenţii internaţionale la care este parte România, sau prin acte normative speciale nu se prevede o altă procedură, cei care se află în străinătate având domiciliul sau reşedinţa cunoscută vor fi citaţi printr-o citaţie scrisă trimisă cu scrisoare recomandată cu dovadă de primire.
Citarea prin publicitate, în condiţiile prevăzute de art. 95 Cod procedură civilă, se poate realiza când reclamantul învederează că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a izbutit să afle domiciliul pârâtului. În cauză nu sunt aplicabile aceste dispoziţii, întrucât prin însăşi cererea formulată de către lichidator, este indicată adresa de domiciliul din Austria, Linz, str. Pandtauer, de unde a şi fost citat pentru primul termen de judecată, adresă ce corespunde şi cu cea indicată în actele contabile ale societăţii, precum şi din registrul comerţului.
La şedinţa publică din 22 martie 2010 judecătorul sindic dispune citarea pârâtului prin publicitate fără însă să motiveze această decizie pentru a se putea verifica dacă în speţă erau aplicabile dispoziţiile prevăzute de art. 95 Cod procedură civilă.
Potrivit dispoziţiilor art. 85 Cod procedură civilă judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, afara numai dacă legea nu dispune altfel. Dispoziţiile procedurale privitoare la citarea părţilor au un caracter imperativ, iar nesocotirea lor conduce la nulitatea hotărârii pronunţată de instanţă, întrucât prin nerespectarea acestor dispoziţii sunt încălcate cel puţin două importante principii al contradictorialităţii şi dreptul la apărare.
În condiţiile în care prin probele administrate în cauză s-a demonstrat că pârâtul B.A.A. a fost citat cu încălcarea dispoziţiilor vizând citarea, instanţa de control în raport de dispoziţiile art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă şi art. 312 alin. 1 din acelaşi cod, a admis recursul pârâtului B.A.A., a casat hotărârea primei instanţe şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, respectiv Tribunalul Harghita.
În ceea ce priveşte recursul declarat de pârâta T.H.T., recurs prin care sunt invocate motive ce vizează fondul cauzei, având în vedere împrejurarea că prin hotărârea recurată s-a dispus obligarea în solidar a celor doi pârâţi la plata pasivului societăţii debitoare, fiind în prezenţa unei coparticipări procesuale obligatorii, efectele casării hotărârii se extind şi asupra dispoziţiei privind obligarea pârâtei la plata pasivului societăţii, astfel că judecătorul sindic cu ocazia rejudecării cauzei, va avea în vedere şi motivele de recurs invocate de către această pârâtă.
Pentru toate aceste considerente, instanţa în baza dispoziţiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 9 din acelaşi cod, a admis recursurile, a casat hotărârea şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la judecătorul sindic din dosarul nr. 711/96/2008 al Tribunalului Harghita.
