Atribuţia administratorului judiciar de supraveghere a activităţii curente în perioada de observaţie. Inadmisibilitatea suspendării acestei atribuţii


Legea nr. 85/2006, art. 20 lit. e) C. proc. civ., art. 581(1)

Noţiunea de supraveghere presupune acordul sau avizul administratorului judiciar pentru efectuarea plăţilor curente întrucât per a contrario ar fi golite de conţinut dispoziţiile art. 49 lit. a) şi art. 20 lit. e) din Legea nr. 85/2006.

în procedura specială a insolvenţei, oricare ar fi urgenţa efectuării unei plăţi sau a luării unei măsuri ce ţine de administrarea curentă a debitoarei, aceasta trebuie să fie dispusă cu respectarea

dispoziţiilor art. 49 şi art. 20 lit. e) din Legea nr. 85/2006, sub supravegherea administratorului judiciar.

C.A. Craiova, s. corn., dec. nr. 88 din 28 ianuarie 2010, nepublicată

Prin sentinţa nr. 1324 din 14 decembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Olt a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de debitoare, prin administrator special V.S., în contradictoriu cu pârâtul lichidator P. S.P.R.L. prin care s-a solicitat, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să se permită administratorului special să efectueze plăţi curente fară acordul administratorului judiciar, în numele şi pentru debitoare, până la rămânerea irevocabilă a sentinţei de intrare în faliment sau până la confirmarea planului de reorganizare. S-a motivat că administratorul judiciar a comunicat băncii o adresă prin care a adus la cunoştinţa acesteia că societatea nu mai poate face plăţi fară acordul său, deşi executarea sentinţei prin care s-a dispus respingerea planului de reorganizare şi trecerea la faliment este suspendată.

împotriva acestei sentinţe a declarat recurs debitoarea, prin administratorul special, criticând-o sub aspectul nelegalităţii şi al netemeiniciei. Curtea, analizând recursul prin prisma motivelor invocate, în raport de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., a constatat că acesta nu este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare: la momentul judecării recursului, recurenta debitoare se găsea într-adevăr în perioada de observaţie ca efect al suspendării executării sentinţei prin care fusese respins planul de reorganizare şi prin care debitoarea intrase în procedura falimentului.

Potrivit art. 49 din Legea nr. 85/2006, „pe perioada de observaţie, debitorul va putea să continue desfăşurarea activităţilor curente şi poate efectua plăţi către creditorii cunoscuţi, care se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente, după cum urmează: a) sub supravegherea administratorului judiciar, dacă debitorul a făcut o cerere de reorganizare în sensul art. 28 alin. (1) lit. h) şi nu i s-a ridicat dreptul de administrare;

b) sub conducerea administratorului judiciar, dacă debitorului i s-a ridicat

dreptul de administrare”. In speţă, făcând aplicarca acestor dispoziţii, curtea constată că recurenta debitoare se află în perioada de observaţie, a depus un plan de reorganizare şi nu i s-a ridicat dreptul de administrare. Prin urmare, debitoarea, prin administratorul special, poate efectua plăţi în această perioadă, respectiv până la confirmarea unui plan de reorganizare sau până la intrarea în procedura falimentului, plăţi care se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente, doar sub supravegherea administratorului judiciar.

Din dosarul cauzci nu rezultă dacă până la data formulării cererii de ordonanţă preşedinţială, administratorul judiciar şi-a îndeplinit efectiv obligaţiile de supraveghere a activităţii curente a debitorului şi modalitatea

concretă în care şi-a exercitat această atribuţie, cu atât mai mult cu cât art. 20 lit. e) din prevede în mod expres că una dintre principalele atribuţii ale administratorului judiciar o constituie supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului. Chiar dacă în fapt, administratorul judiciar nu şi-a îndeplinit atribuţia legală de supraveghere a operaţiunilor curente ale debitoarei, nu se poate dispune, din punctul de vedere al Legii nr. 85/2006, ca debitorul să-şi desfaşoare activitatea în perioada de observaţie fără supravegherea acestuia.

Susţinerile recurentei în sensul că noţiunea de supraveghere nu presupune acordul sau avizul administratorului judiciar pentru efectuarca plăţilor curente sunt eronate, întrucât per a contrario ar fi golite de conţinut dispoziţiile art. 49 lit. a) şi art. 20 lit. e) din Legea nr. 85/2006. Dacă debitorul ar efectua plăţile curente fară supravegherea administratorului judiciar în perioada de observaţie, ar lipsi de efcct numirea acestui participant la procedura insolvenţei, ccea ce ar însemna că debitorul şi-ar desfăşură activitatea curentă ca şi înainte de deschiderea procedurii.

In întâmpinarea depusă în recurs de către administratorul judiciar se arată faptul că adevăratul motiv pentru carc administratorul spccial doreşte să conducă activitatea debitoarei fară supravegherea sa este acela că doreşte continuarea unei activităţi ce duce în mod evident la acumularea de noi datorii în detrimentul creditorilor bugetari şi furnizorilor de utilităţi, sugerând plata preferenţială a creditorilor. Mai arată administratorul judiciar că a formulat cerere de antrenare a răspunderii patrimoniale împotriva administratorului V.S. apreciind că debitoarei a ajuns în din cauza „relaţiilor comerciale dubioase în care acesta a implicat debitoarea”.

în ce priveşte cel de-al doilea motiv de rccurs ce vizează îndeplinirea cumulativă a condiţiilor cerute de art. 581 C. proc. civ., curtea a apreciat, de asemenea, că nu este fondat. Potrivit art. 581 C. proc. civ. „instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”. Prin urmare, din acest text de lege rezultă că trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: urgenţa măsurii, vremelnicia acesteia, neprejudecarea fondului, precum şi existenţa unei pagube iminente care nu s-ar putea repara. în speţă, în mod corect judecătorul-sindic a reţinut că nu sunt îndeplinite cumulativ accstc condiţii, întrucât nu există dovezi cu privire la iminenţa unui prejudiciu sau la un comportament abuziv al

administratorului judiciar în exercitarea atribuţiilor de supraveghere. In procedura specială a insolvenţei, oricare ar fi urgenţa efectuării unei plăţi sau luării unei măsuri cc ţine de administrarea curcntă a debitoarei, accasta trebuie să fie dispusă cu respectarea dispoziţiilor art. 20 lit. e) şi art. 49 din Legea nr. 85/2006, sub supravegherea administratorului judiciar.