Refuzul autorităţii administrative de a elibera autorizaţia cerută nu constituie încălcarea unui drept recunoscut de lege, atâta vreme cât solicitanta nu a respectat dispoziţiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea construcţiilor şi a încercat ca prin obţinerea ulterioară a autorizaţiei să acopere activităţile sale cu caracter contravenţional.
Secţia de Administrativ, decizia nr. 950 din 15 aprilie 1998.
Reclamanta M.G. a chemat în judecată Consiliul Local al Municipiului Bucureşti, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să-l oblige pe pârât să-i elibereze o autorizaţie de construcţie pentru modernizarea chioşcului în care funcţionează Societatea Comercială “SNAK BAR ANDU” SRL
în motivarea acţiunii reclamanta a arătat că în baza autorizaţiei nr. 28/CP/24916/111D a construit societatea comercială sus menţionată şi că din profitul realizat în anul 1993 s-a hotărât să extindă şi să modernizeze construcţia motiv pentru care a solicitat pârâtului autorizaţia de construcţie în mai multe rânduri însă acesta nu i-a trimis nici un răspuns.
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de Contencios Administrativ prin sentinţa civilă nr. 141 din 14 martie 1995 a dispus admiterea acţiunii formulată de reclamantă şi a obligat pârâtul sa-i elibereze autorizaţia de construcţie pentru modernizarea chioşcului mai sus menţionat, reţinând că aprobarea modernizării societăţii comerciale este justificată prin aceea că această construcţie se află în imediata vecinătate a Arcului de Triumf, într-un punct reprezentativ al municipiului Bucureşti, punct de intersecţie a mai multor bulevarde unde periodic se organizează ceremonii comemorative în prezenţa oficialităţilor Române, uneori şi străine, punct vizitat de foarte mulţi turişti români şi străini.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Consiliul Local al Municipiului Bucureşti, susţinând, în esenţă, că prin judecarea dată se încălcă dispoziţiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor, că reclamanta nu a respectat autorizaţia iniţială, că a fost amendată contravenţional pentru aceste încălcări şi că deci, reclamanta este de fapt o contravenientă care a primit ulterior o autorizaţie legală.
Recursul este întemeiat.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ, orice persoana fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanţei judecătoreşti competente pentru anularea actului recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
în speţă, refuzul autorităţii administrative de a elibera autorizaţia solicitată nu constituie încălcarea unui drept recunoscut de lege atâta vreme cât recurenta nu a respectat dispoziţiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea construcţiilor şi a încercat ca prin obţinerea autorizaţiei să acopere aceste încălcări.
Astfel, din analiza autorizaţiei iniţiale pentru lucrări de construcţii provizorii destinate activităţii comerciale, stradale nr. 28 – C din 15 noiembrie 1990, reiese caracterul provizoriu al construcţiei respective precum şi faptul că la eliberarea autorizaţiei, reclamanta a luat cunoştinţă şi a acceptat precizarea că ” nu va putea emite pretenţii de despăgubiri la eventuala somaţie a Primăriei Municipiului Bucureşti, de eliberare a amplasamentului pentru alte cerinţe prioritare în acei punct”.
După obţinerea acestei autorizaţii, reclamanta a fost sancţionată contravenţional în baza Legii nr. 50/1991 şi s-a cerut pe cale judecătorească desfiinţarea construcţiilor, fapt dispus prin sentinţele civile nr. 6379 şi 6380 din 21 iulie 1995, pronunţate de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în care s-a reţinut că pârâta a amenajat fără autorizaţia prevăzută de lege o terasă prin acoperirea spaţiului verde cu un strat de pietriş, precum şi că a executat fără autorizaţie o anexă din metal şi sticlă pe spaţiul verde.
Ori, prin hotărârea privind aprobarea metodologiei de execuţie a construcţiilor cu caracter provizoriu pe terenuri proprietatea municipalităţii, în art. 3 se prevede în mod expres că realizarea construcţiilor provizorii independente sau grupate în baterii se va face obligatoriu în baza unui proiect unitar întocmit şi aprobat conform prevederilor legale prin grija agentului economic beneficiar al investiţiei. în continuare, în art. 5 al aceleiaşi hotărâri se prevede că, construcţiile provizorii cu destinaţie comercială executate până în prezent pe spaţiile municipalităţii vor fi restudiate în baza unor criterii tehnice şi juridice urmând a se dispune masurile corespunzătoare precum schimbarea amplasamentului construcţiei sau reconformarea acesteia prin adoptarea unei soluţii corespunzătoare din punct de vedere estetic.
în consecinţă, recursul urmează a fi admis, se va casa sentinţa atacată şi în fond se va respinge acţiunea.
