Biletul la ordin, ca titlu comercial de valoare, creează obligaţii autonome şi abstracte, independente celor rezultate din raportul juridic fundamental. El cuprinde obligaţia necondiţionată de a plăti la scadenţă posesorului suma de bani înscrisă în titlu ( art.104 din Legea nr.58/1934 ), putând fi transmis prin gir.
Biletul la ordin, ca titlu comercial de valoare, creează obligaţii autonome şi abstracte, independente celor rezultate din raportul juridic fundamental. El cuprinde obligaţia necondiţionată de a plăti la scadenţă posesorului suma de bani înscrisă în titlu ( art.104 din Legea nr.58/1934 ), putând fi transmis prin gir.
Raporturile juridice care preexistă biletului la ordin justifică emiterea acestuia, însă, odată emis, biletul la ordin constituie un titlu de sine stătător şi toate operaţiunile ulterioare privind biletele la ordin fac abstracţie de raporturile fundamentale şi sunt supuse unor reguli speciale – Lg.58/1934, diferite de regulile care reglementează raportul fundamental.
Raporturile juridice care preexistă biletului la ordin justifică emiterea acestuia, însă, odată emis, biletul la ordin constituie un titlu de sine stătător şi toate operaţiunile ulterioare privind biletele la ordin fac abstracţie de raporturile fundamentale şi sunt supuse unor reguli speciale – Lg.58/1934, diferite de regulile care reglementează raportul fundamental.
Prin urmare, stingerea raporturilor fundamentale care au sta la baza emiterii BO , prin rezilierea contractului de vânzare – cumpărare şi stornarea facturii, nu influenţează drepturile şi obligaţiile izvorâte din biletul la ordin , care au caracter autonom, independent de cele izvorâte din contractul de vânzare- cumpărare.
Prin urmare, stingerea raporturilor fundamentale care au sta la baza emiterii BO , prin rezilierea contractului de vânzare – cumpărare şi stornarea facturii, nu influenţează drepturile şi obligaţiile izvorâte din biletul la ordin , care au caracter autonom, independent de cele izvorâte din contractul de vânzare- cumpărare.
( Trib.Dolj, secţia comercială, Sent. nr. 147 din 10 februarie 2010)
Prin cererea înregistrată la data de 09 decembrie 2009 sub nr. 14437/63/2009 reclamanta SC R I SRL a chemat în judecată pârâta U B SA, solicitand ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea biletelor la ordin nr. 0284298 şi 02484299, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu SC S SRL prin care se obliga să cumpere marfă de la aceasta,contract care era valabil de la data de 16.02.2009 până la data de 31.06.2009.
La data de 16.02.2009 aceasta a emis cu factura nr. 0004404 pentru porumb boabe, porumb ce nu a corespuns calitativ, motiv pentru care factura a fost stornată cu factura nr. 0004382 din 07 aprilie 2009, emiţând în acest sens cele două bilete la ordin.
La data de 07.04.2009 s-a încheiat între părţi actul adiţional nr. 1 la contractul de vânzare cumpărare prin care s-a arătat în mod expres că marfa nu a fost livrată întrucât nu a corespuns calitativ,contractual se reziliază neexistând nici un fel de pretenţii contractuale din partea părţilor.
Societatea a girat biletele la ordin în favoarea pârâtei U B SA, care le-a introdus la decontare deşi a fost înştiinţată despre lipsa oricăror obligaţii contractuale faţă de SC S SRL.
La data de 04 mai 2009, cu mult înainte de scadenţă a fost făcut cunoscut băncii faptul că SC S SRL nu este proprietara biletelor la ordin şi că nu aveau nici un fel de obligaţie de plată către ea, depunând şi acte însoţitoare şi pe cale de consecinţă, existând litigiu pe proprietate, banca să nu le introducă în circuitul bancar.
În drept şi-a întemeiat acţiunea pe dispoz.art.969 şi urm.C.civ. şi Legea 58/1934.
În probaţiune s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că , prin girarea biletelor la ordin în favoarea pârâtei, a luat naştere un raport juridic de drept cambial care este de sine stătător, independent de raportul fundamental care are la bază cererea de anulare a biletelor la ordin. Aceste bilete la ordin au fost scontate de către bancă la cererea beneficiarului biletelor la ordin şi girate în favoarea pârâtei de către SC S SRL.
Prin efectul girului pârâta a dobândit conf. art. 13 din Lg.58/1934 şi conf. pct.81 din Norma Cadru nr.6/1994 toate drepturile decurgând din respectivele titluri.
S-a mai arătat că în conformitate cu art.16 din Lg. 598/1934 şi pct.106 din Norma Cadru nr.6/1994 transmiterea cambiei are ca efect transmiterea către giratar- pârâta U B SA, a tuturor drepturilor izvorâte din titlu , în mod automat, astfel că debitorul cambial nu îi va putea opune giratarului excepţiile personale pe care le-ar putea ridica contra girantului.
S-a mai arătat că, deşi reclamanta invocă art.19 din Lg.58/1934 care prevede că persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune cambială nu pot opune posesorului excepţiile întemeiate pe raporturile personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori , afară dacă numai posesorul, dobândind cambia , a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului, art.107 din Norma cadru nr. 6/1994 prevede faptul ca transmiterea prin gir nu implică şi transmiterea raporturilor materiale care au dat naştere raporturilor cambiale , inclusiv a raporturilor dintre trăgător şi tras ce decurg din raportul fundamental, deoarece documentul care constată obligaţiile cambiale nu cuprind şi aceste raporturi.
Prin urmare, a precizat pârâta, neîndeplinirea de către cealaltă parte a obligaţiilor pe care şi le-a asumat în virtutea raporturilor existente între ele poate fi opusă exclusiv participanţilor la acel raport juridic , la acea convenţie care a stat la baza naşterii raporturilor juridice de drept comun între emitent şi beneficiarul BO, şi nu poate fi opusă giratarului , care este străin de acel raport juridic.
În ce priveşte motivul invocat de reclamantă, întemeiat pe art.19 din Lg.58/1934 , s-a arătat că această excepţie nu poate fi invocată decât în cadrul unei acţiuni cambiale, care fiind definită ca mijlocul juridic prin care posesorul unei cambii îşi realizează dreptul său de creanţă izvorât din aceasta , urmărind în cazul în care plata este refuzată , pe debitorul principal ori pe debitorii de regres, ceea ce nu este cazul speţei de faţă.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine că la data de 16.02.2009, a fost încheiat contractul nr. 12, între reclamantă şi SC S SRL , având ca obiect vânzarea-cumpărarea a 2000 de tone porumb boabe.
Prin contractul menţionat, SC S SRL s-a obligat să livreze reclamantei porumb boabe la preţul de 480 ron/to + TVA, plata urmând a se efectua de către reclamantă cu fila CEC/BO scadent la maxim 120 zile din momentul emiterii facturii.
La data încheierii contractului SC S SRL a emis factura nr.0004404 pentru suma de 1.142.400 lei, iar reclamanta biletele la ordin 0284298 şi 0284299.
Conform actului adiţional nr.1 din 07.04.2009, s-a hotărât rezilierea contractului nr.12/16.02.2009, întrucât marfa ce a făcut obiectul contractului şi facturii nr.0004404, nu a fost livrată, nefiind corespunzătoare din punct de vedere calitativ, factura emisă fiind stornată.
Observând însă biletele la ordin emise instanţa reţine că acestea au fost girate de către SC S SRL în favoarea pârâtei U B SA.
Coroborând probele administrate în cauză instanţa constată că urmare a neîndeplinirii de către SC S SRL a obligaţiei de a preda marfa şi a stornării facturii emise reclamanta nu mai avea nici o obligaţie de plată faţă de SC S SRL, însă biletele la ordin emise de către reclamantă au fost scontate către U B SA.
Pe de altă parte, conform art.21 din Legea nr.58/1934, cei obligaţi nu pot opune posesorului excepţiile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, afară numai dacă posesorul a lucrat cu bună ştiinţă în paguba sa.
Astfel, nu are relevanţă stingerea obligaţiei reclamantei către SC S SRL, obligaţie ce rezultă din contractul de vânzare-cumpărare ( raport juridic fundamental), datoria rezultată din biletele la ordin fiind una independentă, iar posesorul acestor bilete, în speţă pârâta U B SA având dreptul la plată( art.41-46 din Legea nr.58/1934 ).
La momentul încheierii actului adiţional reclamanta ar fi trebuit să solicite restituirea în original a instrumentelor de plată, care fiind în posesia SC S SRL, era evident că biletele la ordin erau în circuitul civil, fiind girate unor terţe persoane.
Dispoziţiile art. 19 din Lg. 58/1934 potrivit cu care debitorul, cel care împotriva căruia s-a pornit acţiune cambială, poate invoca excepţiile întemeiate pe raporturile personale cu posesorii anteriori , dacă posesorul actual a lucrat cu ştiinţă în paguba sa , nu sunt aplicabile în cauză, întrucât din corespondenţa purtată cu U B SA în luna mai 2009 , după scontarea biletelor la ordin, nu dovedeşte că banca a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului. Neremiterea biletelor la ordin la momentul rezilierii contractului dovedeşte că acestea erau deja scontate la bancă
Faţă de considerentele mai sus expuse instanţa apreciază ca fiind neîntemeiată cererea astfel încât urmează a o respinge.
